Page 28 - 1953-03
P. 28
Pag, DRUMUL SOC ÍALÍSM ULUI
imperialiştii americani nevoiţi să recunoască ŞTIRI DIN REGIUNEA MOASÎRA
eşecurile propagandei lor agresive
l Un ciclu de conferinţe în legătura cu geniala operă
WASHINGTON (Agerpres) — Eşecul po este recunoscui chiar şi dc unii dintre cei
liticii agresive duse de imperialiştii ame mai învclcraţi aţâţători la război. a lui I. V\ St alin Pro economice
ricani a devenii ala! de evident chiar şi Intr’un arlîcol publicat în suplimentul
pentru salci iţii S U A., încât cercurile ziarului „New York Herald Tribune”, Ja ale socialismului în U. R. S. S
guvernante dclo Washington recurg la< mes Burnliam, filosoful canibal al rcacţiu-
cele inai disperale măsuri pentru intensifi nii americane, recunoaşte că „aliaţii Sub îndrumarea Comitetului Regional da gea valorii în economia socialistă, „L
carea „războiului rece” SU A . vor li nemulţumiţi de această po Parlid, au fost organizate Î11 oraşele Deva SLilin creatorul ştiinţei construirii comuni»,
Fostul director al postului de radio lilică" şi că noile planuri războinice ale şi Petroşani, un ciclu de conferinţe în legă inului”. „Destrămarea piefii mondiale unice
Vocea Amcricii. A,‘Mortosi, unul din „teo Washingtonului vor ridica întreaga lume tură cu geniala lucrare a tovarăşului Stalin şi adâncirea crizei generale a capitalismul
reticienii” propagandei instigatoare la răz împotriva aţâţătorilor la război Noi — „Problemele economice ale socialismului în iui. inevitabilitatea războaielor între ţările
boi. a Î06t demis recent oenirucă stăpânii scrie Burnliam — vom continua însă. chiar U R S S” capitaliste”, „P.CUS — raţiunea, conştiinţa
lui au ajuns la concluzia că propaganda fără şi împotriva restului lumii, chiar dacă La conferinţa „I V STALIN despre ca şi onoarea epocii noastre" şi „Situaţia in
veninoasă n acestei oficine nu mai poale vom fi singuri” racterul obiectiv al legilor economice în so ternaţionala a Uniunii Sovietice” (pe baza’
amăgi ne nimeni CI a fost înlocuit cu Caracterul falimentar al planurilor aven cialism". ţinută Î11 ziua de 19 Martie în ora raportului tovarăşului G M. Malcncov)
umil dintre inchizitorii gestapoului ameri turiste şi al intensificării „războiului psi şele Deva şi Petroşani au participat un mare In con dc a doua juinatatc a anului 1958,
can. D Johnson, care şi-a câştigat o sinis hologic” cslc subliniat (le-asemenea şi de număr dc tovarăşi, conducători ai organelor se vor (ine un număr de G conferinţe, în
tră celebritate în cadrul investigaţiilor în o parte din presa burgheză, care dcohicci politice, economice şi de stat caic se vor Irnla problemele industriei, u-
treprinse de autorităţile americane în uni sprijinită cu zel planurile guvernanţilor de Ciclul dc conferinţe se va desfăşura în tot
versităţi. când a îndeplinit cu zel roiul în pe cele două maluri ale Atlanticului. Ast cursul anului In prima jumătate a anul'u., griculturii, a înfloririi culturii, n vieţii oa-
credinţat dc stăpânii săi. fel, referindu se In intensificarea isterici se vor ţipe conferinţe în legătură cu legea inenilor sovietici, a unităţii moral-polilioo 3
Totodată, după cum relatează ziarul războinice, ziarul conservator englez economică fundamentală n capitalismului popoarelor sovietice şj despre relaţiile Unn
reacţionar „Paris Presse L’lnlransigcant”, „Daily Mai!” scrie : „această propagandă conlcmpornn, legeni economică fundamentală unii Sovietice cu ţările dc democraţie popu
cercurile guvernante din SU A au hotărît este făţiş primejdioasă, iar ziarul indian a socialismului, producţia de mărfuri şi le lară.
să intensifice strecurarea de spioni şi „Times of India” subliniază că „din punct
dc materiale incitând la. acle criminale în (I9 vedere psihologic propaganda politică
ţările lagărului socialismului, precum şi americană dă greş”. In cinstea Săptămânii Mondiate a Tineretului
— dună cum arată „un expert” al -/duru „Adevărul simplu şi teribil este că dacă * 1 2 3
lui „Wall SI rect .tomnai” — 1,1 efectuarea lucrurile continuă aşa cum se prezintă în Brigada condusă de utemisUiI slalumovid hme munca şi aplicând mcloda sovietică Ciut-
Bnjura Petru, dela mina Lupeni, şi a depă
de „acle dc sabotaj proprîuzisc”. momentul de faţă, putem considera că am chin. depăşeşte zilnic norma cu 80-85 li
Profesioniştii propagandei imperialiste, pierdut totul”. se lamentează Burnliam, şii norma cu 35 la sulă. iar brigăzile con sulii Depăşiri de normă între 27 30 La suta,
in disperare dc cauză, instigă cu cinism, fiîosolul canibal al rcacţiunii americane duse de Baliga Ihc, Cealovici Ştefan şi Ku- ai: oblimi! şi brigăzile conduse de sfalin-
luş losii. şi au depăşit normele cu 20 !a sulă
la dezlănţuirea unei cruciade împotriva ta Imperialiştii americani simt tnspăiniân nov;stelc Gârlca Ioana, Bolovan Ovidia, şi
rilor lagărului păcii şi democraţiei Dar, taţi de creşterea impetuoasă a torţelor *
caracterul aventurist, sortit diluirne unuî păcii şi democraţiei, de unitate dc mono Succese asemănătoare au obţinui şi tinerii fruntaşul in producţie Logăscu foan
cşcc lamentabil, al unei astfel dc cruciade, lit a lagărului păcii şi socialismului. dela Filatura Lupeni. Brigada condusă de MURGU ROMEO
stahanovîsta Gorgan Ghîzela org mizându-şi corespondent voluntar *
Nora ungara de protest remisă legaţiei iugoslave
din Budapesta Gospodăria colectivă din ÎSSa a terminat insăniânţările
BUDAPESTA (Agerpres). — M.T.I. mani pe teritoriul ungar. Proiectilele au din urgenţa S-a
Dep u lamentili infonnnţii'or din Alinis avut drept ţintă teritoriul ungar amenin
tern! afacerilor externe al R P Ungare ţând în mod serios viaţa grănicerilor un îndeplinirea In timp şi în hune condiţiuni După terminarea însămânţănlor din pri
comunică : gări. ■ a campaniei agricole de primii vară, c>te cea ma urgenţii, colectiviştii dm Ilia, au început
„La 17 Alarlic, Ministerul afacerilor Acenslă ultimă provocare constîtuc o mm dc seamă preocupare a incmbriloî- gos urâturile pentru însăniiinţările din epoca a
calerne al R P. Ungare a remis legaţiei nouă dovadă a eforturilor guvernului iu podăriei colective „Drumul lui Lenin” dir: JI r*, arând numai înli’o singură zi peste 3
iugoslave din Budapesta urmaloarea notă : goslnv (le a trece sistematic pe leritorinl Ilia încă de cum s'a lopît zăpada ei au ha dc teren
„La IG Martie -1953 ora 23,05 la I ungar agenţi secreţi şi a faptului că penlru începui araturile, fără n lăsa să treacă nici 111 înmiea acestor munci au fost în lot tim
km. Sud de comuna Vizvar, organele realizarea accslor scopuri criminale, gu j un ceas ca să nul folsească din plin In iV pul agitatorii. I'lorea Teodor. Sucîu Moişe,
U D B.. în colaborare :u forţele annate vernul iugoslav nu se dă înapoi dcln pro • Iul acesta, au reuşit ca în .ziua de 18 Mar- Orşn Ala ii a şi alţii, care pe lângă faptul că
iugoslave, au Încercat să introducă pe vocaref de incidente sângeroase de Iron i
| tic să termine însămănlănlc din prima ur- nu dus o intensă muncă de Iii mu Tire pen
teritoriul ungar agenţi duşmani, trecăndu i ticru.
perle Orava Datorită vigilenţei unităţilor Din însărcinarea guvernului său. Minis | gcn|d. însămânţând !l ha. cu ovăs. 1 ha.. lru mobilizarea tuturor colectiviştilor la lu
•de s: z iceri ale Republicii Populare Un terul a f acer lor externe al Republicii ; cu mac, 3 ha. cu floarea soarelui şi 2 ha «vj cru. au avut şi însemnate depăşiii de norme.*
gare, această provocare a fost descoperită. Populare Ungare proicstcazâ cu holărîrc orz de primăvară. FLOREA tOAN
Ca urmare, partea iugoslavă a deschis împotriva provocărilor dela frontiera sus
timp de 2- minute foc de- mitraliere uşoare, menţionată şi cere cu cea mai mare ener
puşti mitraliere şi mitraliere, - pentru a gie guvernului iugoslav să încelczc aceste Cultură fizică şi sport
sprijini lenlativ-n de a licee agenţii duş acţiuni”.
Marchjü-iíe divizionare de f©$Sjal pe stadioanele regi«w# noasfre
Noi bombarti«mente bai-bave săvârşite j Duminică 15 Martie a. c., s’nu întâlnit pe sala de gimnastică a şcolii pedagogice, ob-
<ie agresorii americani în Coreea stadionul dc fotbnl din Lonea echipele „Mi ţinândi; se următorul clasament :
nerul” Petroşani şi „Progresi:!“ Oradea Mat FETE
PHENIAN (Acc.ipres) - TA3S copii In noaptea de Id spic 15 Martie, chul a decurs dinamic şi cu o înaltă INmi
Aviaţia americană continuă să bombar avioanele americane au efecluol un raid 1 Şcoala Pedagogică Mixtă Deva, (cam
deze şi să mitralieze în mod barbar ora asupra satelor dîn judeţul Tedon (provin cilnle din partea ambelor echipe. care pionnă regională) cu 218.81 puncte.
Datorită
Paras.chiva
iniţiativei
lui
şcle şi s ilclc coreene cin Phenianul dc Sud). Numeroşi locuitori 2 Liceul Teoretic dc fele Alba, 203,11
La 18 Martie avioanele americane au paşnici au fost ucişi sau răniţi. centrează mingea lui Szoke. reuşeşte să în puncte
bombardat un raion din judeţul Kunso După cum anunţă Agenţia Centrală Te scrie prunul gol cu capul 3 Liceul Mixt Maghiar Petroşani, (cat.
Rezultatul final al jocului, s’a terminal cu
(provincia Phenianul de Sud). legrafică Coreeană, la 14 Martie avioane scorul dl 10 ( 1 0 ) . junioare) 100,72 puncte
Bombardierele grele americane bom americane au bombardat cu înverşunare BĂIEŢI
*
bru'denzâ cu înverşunare regiunea Pliem,1 împrejurimile oraşului 1 Inmhîn: Aruncând In aceiaşi zi s’au mai disputat pe slad.o l Liceul Teoretic băieţi Alba, (campion
nului In noaptea dc 7 spre 8 Alarlic, 8 peste 150 de bombe pe ogoarele pe care regional) 307,13 puncte
bombardiere americane au aruncai sute dc lucrau ţăranii, avioanele americane au mi r.ul „Metalul” din Hunedoara, malební fu 2. Liceul Teorclic băieţi Deva, 2«H puncte.
tre „Melalul” Baia Marc şi „Metalul" Hu
bombe asupra cartierelor Cilgliîri şi Pal- 3. Liceul Alixt Maghiar Petroşani, (juniori)’
gori, omorând şi rănind numeroşi locui traliat în zbor razant femeile şî copiii care nedoara. 237.00 puncte.
lori paşnici printre care 120 de temei şi căutau adăpost Primul gol a fost marcat de Adameţ, din După terminarea concursului tovarăşul
echipa oaspeţilor în minutul 48. iar cgnlarea Bivolarii, preşedintele concursului a înmâ
Germania occidentală Puternică mişcare de protestf în s’a făcut în minutul 78, prin golul marcat nat premii .tinerilor sportivi care s’au re
dc lluziim. Jocul s’a lei minat cn scorni de marcat în timpul concursului.
va fabrica arme bacteriologice S«dîa împotriva poSftieis agresive II (0 0)
duse de S.U.A. în Asia 'k
BERLIN (Agerpres). — A. D. N Tot în cadrul campionatului divizionar
DELIII (Agerpres). — TASS. s'au întâlnit pe stadionul „Alinerul” din Lu
In cursui tratativelor care au avut loc Duminică 5 Aprilîei a. c., orele 15,30, în
ia Bonn între observatorul american pe După cum anunţă presa progresistă, Î11 peni, echipele „Metalul” Reşiţa, cu „Aline cadrul campionatului regional dc fotbal se
Sudul Indiei se desfăşoară o largă mîşca-c iul” Lupení. In acest joc, echipa oaspeţilor
lângă comitelui provizoriu al aşanumitei vor desfăşura următoarele inatchnri :
„comunităţi defensive europene”, Brucc. şi de prolesf împotriva politicii de agresiune s’a dovedit superioară echipei din Lupeni, SERFA 1 j
duse de S.tJ A în ţările Asiei reuşind să obţină rezultatul fina! de 4-0 (2 0).
„cancelarul" vesigerman Adenaner n iost „Locomotiva" Alba, — „Melalul” Cugîr.
Ziarul „N'ivaloknm” serie că la Allep- „Metalul" Călan — „Constructorul" Hu
discutată sub toate aspectele problema fa
pov a avui loc un mare mccling al parti In zilele de M şi 15 Martie 1953, a avut
bricării tuturor tipurilor de arme, inclu nedoara.
zanilor păcii convocat din iniţiativa a 27 loc în oraşul Deva, campionatul řepu „Flamura Roşie” Lupén; — „Sparta!«"
siv mijloacele de exterminare in mnssfi, în
de organizaţii dc massă După meeting, ma blican de gimnastică, al şcolilor medii şi Deva
Germania occidentală
nifestanţii au demonstrat pe străzile ora medii tehnice, fază regională la care au par „Spartak" Brad — „Flacăra" Lonea.
S'a hofărîi ca în Germania occidentala
şului sub lozincile : „Cerem instaura rol ticipat M cehipe din regiune „Avântul” Sebeş — „Dinamó" Orăştie
să se fabrice arme chimice, bacteriologic': imediată a păcii în Corcea !”, „Popoarele Concursul a fost deschis dc tovarăşul Pei- SERIA II-a
şi atomice Anul trecut, la începutul lunii Asiei nu se vor lupta între ele !”. „Cerem ca Andronic, şeful secţiunii de învăţământ „Metalul” Ghclar — „Sparlak" Alba
Decembrie, Adenaner a recunoscu! in semnarea unui Pact al Păcii înlrc cele a sfatului popular regional, care a arătat „Laminorul" Hunedoara — „0(c!ul II”
emei mari puteri elevilor din regiunea noastră că. Ircbuc să Hunedoara.
cursul primei citiri a tratatelor militariste
Alte mceliiiguri şi manifestaţii de mnssă traducă în via|ă lozinca : „Primii în sport, „Şantier “Petroşani — „Minerul” Lupeni.
dela Bonn şi Uaris in Hundeslng că la V|P
au avui loc In Triciur. TJiakalla, Punalur, pi imit la învăţătură" „Fiacăra” Aninoasa — „Metalul“ Brad.
de Rin există deja uzine rare fobricâ arme Mongolii. Aialapuram, Ngambur şi în nu După deschidere echipele şcolilor medii d: „Flacăra" Orăşlie — „Locomotiva“ Si
de exterminare în niassă meroase afle oraşe fete şi băieţi şî-nu desfăşurat programele în men a.
Redacţii ziarului Str 6 »Madie Nr 9 Teleforv 688 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Telel 689 Taxa plătită în numerar cont, aprobării Direcţiunii Cenciaie
P î Ì. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Sir. Gh. Bariţiu Nr. 13