Page 29 - 1953-03
P. 29
»/íiutuca centra iá
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIBA»
IN CORPUL ZIARULUI :
mu! Socialismului — împotriva abaterilor în îndeplinirea sar
— Împotriva războiului bacteriologic f
(Pag. 2-a)
cinilor de creere a zonelor legumicole în
raionul Haţeg.
(Pag. 2-a)
ORCÁN AL COMITETULUI REGIONAL R M R:HI»ARA S'l At SFATULUI POPULAR REGIONAL
—
Toată atenţia primirii candidaţilor de
partid.
Anul V. Nr. 25 (195) JOI 26 Martie 1953 I 4 pag. 20 bani. (Pag. 3-a)
Pentru îmbunătăţirea activităţii Pentru o recoltă
Inbelşugată
cooperaţiei me Nici o zi prielnică
Ziarele au publicai, zilele trecute, Ho- pc drumul irosirii acestor fonduri prin necesare compîeclării nevoilor cerute de pentru însămânţat nu
tărirea Consiliului dc Miniştri al Republicii risipă şi consum exagerat, prin îndrepta activitatea lor normală. Va fi supusă apro
Populare Române şi a Comiteului Central rea unor cantităţi însemnate de materii bării Consiliului dc Miniştri reducerea sau este pierdută
al Partidului Muncitoresc Român cu pri prime şi materiale spre sectorul particu scutirea de impozite pe circulaţia mărfurilor
vire la îmbunătă|irea activităţii cooperaţiei lar, capitalist, dc producţie şi schimb. de larg consum provenite din deşeuri. Membrii gospodăriei ooleelive „21 De
meşteşugăreşti. Această Holărîrc constitue Acţiunea duşmănoasă . a elcnicntclo'* Pentru lichidarea lipsurilor organizato cembrie” din Pricaz, raionul Orăştic, sunt
o puternică expresie a grijii şi interesului capltalisto-aiaccrisle slrccurate în coopera rice în cooperaţia meşteşugărească Hotă convinşi că numai prin ?nsămân|area la
cu care statul democrat-popular sprijină ţia meşteşugărească s’a făcut simţită şi rîrea recomandă U.CE.C.O.M.-ului să ela timp şi prin respectarea cu cea mai marc
desvoltarea cooperaţiei meşteşugăreşti, în abaterile grosolane dela disciplina fi boreze proectelc unor noi statute, întrucât stricteţe a regulilor agrotehnice la toate
dând posibilitate- meşteşugarilor, oameni nanciară; ei împiedicau organizarea evi cele actuale sunt necorespunzătoare, să muncile agricole, vor reuşi să mărească
ai muncii,, dc a contribui prin munca lor dentei prevăzute de legile statului, pentru pregătească temeinic noi adunări gene producţia la ba. Deaccca ei îşi dau toată
la construirea socialismului în patria noas ca la adăpostul dezordinei create să prac rale, la care să se aleagă organele noi de silinţa pentru a executa muncile agricole
tră, 'la sporirea necontenită a producţiei tice evaziuni fiscale, falsificări ale dotelor conducere a cooperativelor şi uniunilor după regulile indicate dc agromimm şi pen
de bunuri dc larg consum, la ridicarea de producţie, să pună preturi dc speculă, meşteşugăreşti — adunări ce vor trebui să tru a termina însămânţârilc înainte dc
propriului lor nivel de trai material şi ele. La cooperativa „Metalurgica” din Cra se desfăşoare, înfr’o atmosferă critică şî termen.
cultural. iova, de pildf.. unde postul de conducător autocritică, mobilizând cooperatorii In Pâ-nă în ziua de 20 Mart'C colectiviştii
Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej tehnic a încăput pc mâna inginerului Paul lupta pentru realizarea cincinalului în 4 din Pricaz, au însămânţat 15 ha orz. 15
Ia şedinţa plenară a CC. al P.M.R. din Şelaru, fost proprietar al unuia din cele ani, pentru respectarea strictă a legilor ba. ovăs, 12 ha. trifoi şi 6 ha. cu floarea
3-5 Marlîc 1949 ca şi Rezoluţia Comitetu mai mari ateliere auto din Craiova şi unde stalului. soarelui. Odată cu aceasta s’a grăpat şi
lui Central au subliniat cu putere rolul' şi în cadrul serviciului administrativ al coo Principiul stalinîst al grijii faţă de om o suprafaţă dc 12 ha lucerna, 3 lia. fânaţ
importanţa cooperaţiei meşteşugăreşti ca perativei lucrează fostul colonel reacţio — col mal preţios capital — îşi găseşte şi s’au arat 9 ba. !n care urmează a fi în
instrument dc atragere a micilor producă nor şi afacerist Ion Lupu, se calcă în mod expresia puternică în cadrul acestei Hoîâ- sămânţaţi cartofi. Pe suprafaţa arată a fost
tori in opera de construire a socialismului. grosolan legile financiare ale statului de rîri care prevede luarea 'unei scrii de mă transportat şi împrăştiat o cantitate dc peste
Sprijinită de stalul democrat-popular mocrat-popular şi sc umflă preţurile, sub suri în legătură cu îmbunătăţirea nivelului 56 mii kg. guno« de grajd. In grădina dc
prin măsuri dc aprovizionare, de credite, privirile de gură-cască ale conducerii dc trai şl de cultură al meşteşugarilor coo zarzavaturi au fost pregătite canale'.e de
înlesniri fiscale şi altele, cooperaţia meşte Uniunii Metol-Chimie de care ţine acea peratori. ’ irigaţie şi s’au amenajat răsadniţe însă-
şugărească a cuprins, an de an, în rân stă cooperalivă. mânţându-sc zarzavaturi pe o suprafaţă dc
Instituţiile şi organizaţiile economice f’e
durile sale un număr tot mai mare rtc In vederea asigurării dcsvol tării neco*». stat au datoria să dea un ajutor perma 4860 m. p. ,
meşteşugari. In anul 1952 ea a dat o pro tenite a cooperaţiei meşteşugăreşti Holărî* nent, tehnic şi material, cooperativelor In aceste munci s’au evidenţia:! colccti-
ducţie de 2,3 ori mai marc decât în 1950, rea guvernului şi partidului recomandă o meşteşugăreşti, astfel ca acestea să-şi des * viştii Rusu VioreJ, Dănilaş Nicolae şi Slârcu
reuşind în acclaş timp să îmbunătăţească seric de măsuri pc linia indicată de Rezo făşoare activitatea în bune condiţiuni. “ loan (Buloc), care depăşesc zilnic normele
calitatea unor produse şi să sporească cu luţia Plenarei C C. al P.M.R. din 3—5 Martie între 50—75 la sută. Dintre tractoriştii dela
Ca organe locale ale pulerii de stat,
mult numărul sortimentelor, să dobândească 1949. comitetele executive ale sfaturilor popu S.M.T. Orăştie care lucrează pe ogoarele
succese însemnate pe linia creării unor Trăgând toate învăţămintele din lip gospodăriei d<in Pricaz, s’au- evidenţiat lo-‘
produse noi, ca de pildă, maşini de calcu surile avute până acum conducerea lare au sarcina să ajute şi să controleze wnrăşii Oprea GJ>eorghe. care depăşeşte
economică
activitatea
permanentă
în
şi
lat, hârtie fotografică, ctc. Numeroase coo U C C C. O. M şi organele cooperaţiei culturală a cooperativelor meşteşugăreşti, normele la arat ou 2 ha. zilnic şi Uriţescu
perative au realizat succese deosebite ne meşteşugăreşti sunt chemate să se concen
linia folosirii în activitatea lor productivă, treze asupra producţiei bunurilor de larg asigurându-le condiţiile necesare locale Teodor care însămânţează zilnic c-îtc 3 ha.
pentru a-şl putea realiza cu succes sarci
peste normă.
a resurselor locale de materii prime şi a consum, prin valorificarea pe scară largă
deşeurilor industriei de stat ; tn multe cen a variatelor posibilităţi şl resurse locale ce nile de producţie.
tre ale (arh au luat fiinţă cooperative meş se găsesc în fiecare regiune, oraş, raion, Organizând, prin mijloacele cele mai Fruntaşi în lupta pentru
teşugăreşti în cadrul cărora creaţia artis comuni şl sat. Pentru cooperaţia meşto variate, popularizarea- intensă a Hotărîrii
tică populară a găsit largi posibilităţi dc şugărească consitue o sarcina de seamă în rândurile meşteşugarilor, organizaţiile o recoltă bogată
afirmare. organizarea unei largi reţele de ateliere de partid au datoria să acorde o atenţie
deosebită şi să îndrume îndeaproape ac Deşi comuna Vălişoara din raionul Ilia
Cu toate acestea, partidul şi guvernul de reparaţii pentru a deservi nevoile popu
consideră că rezultatele obţinute în activita laţiei muncitoare. Organele cooperaţiei ţiunea dc curăţire a cooperativelor de ele este o comună de munte unde zăpada se
mente duşmănaose, afaoerlste şi carieriste,
tea cooperaţiei meşteşugăreşti sunt nesa- au datoria să întărească necontenit spi topeşte mai târziu, totuşi, ea este fruntaşă
tisfăcătoAre fată dc posiblităţlle ce i s’au ritul de răspundere în ceeacc priveşte cali cultivând vigilenţa revoluţionară în rân pe rcvion la însămânlările din urgenta l-a.
durile membrilor cooperatori. Munca poli
creat. In activitatea de până acum a tatea produselor, să lupte pentru introducerea tică desfăşurată de partid în cadrul coope Până în ziua de 20 Martie In oomuna Vă-
cooperaţiei meşteşugăreşti s’au manifestai unui regim sever de economii, în vederea re lişoana, au fost însămânţate 24 ha., de ovăs
ra|lci meşteşugăreşti trebue sa ducă la în
serioase gTeşeli şi abateri dela directivele ducerii prc{ului de cost, pentru întărirea dis tărirea spiritului dc răspundere al coope
trasate de conducerea statului şi partidu ciplinei financiare, pentru organizarea unei ratorilor şi al organelor de conducere a întreaga suprafaţă cu orzul dc primăvară,
lui. Aceste abateri şi lipsuri grave se da- evidente şi a unui control eficace în sco cooperativelor de meşteşugari. depăşindu-se planul cu 2.20 ha. Tolodată,
toresc activităţii contrarevoluţionare duse pul preîntâmpinării oricăror posibiltăţi dc s’au făcut araturi pentru însămânţarîle din
de Luca, care. sprijinit de Pauker şi Gcor- fraude, de înstrăinare a bunurilor obşteşti. Prin muncă politică perseverentă, or urgenţa Il-a şi epooa a Il-a, pe o supra
gescu, a abătui cooperaţia meşteşugă Cooperativele meşteşugăreşti se formează ganele de partid trebue să antreneze mas- faţă de aproape 100 ha.
rească dela linia justă trasată de Rezo prin unirea de bună voie a meseriaşilor, sele de cooperatori la aplicarea metodelor
luţia Plenarei C.C. al P.M.R din 3—5 în scopul dc a produce cu muncă personală înaintate de muncă, să stimuleze spiritul Sfatul popular al comunei Vălişoara, ma
Martie 1949. Datorită activităţii contrare bunuri de larg consum. Hotărîrea guver Inovator în cadrul întrecerii socialiste. Ele nifestă o grijă deosebită fa|ă de lucrările
voluţionare dusă în cooperaţia meşte nului şi partidului, în scopul de a împie trebue să intensifice munca culturală în de întreţinere a culturilor de toamnă după
şugărească, în acest sector al econo dica pe viitor pătrunderea de elemente duş rândurile membrilor cooperatori, să orga indicaţiile agrominimulul. Până la 20 Martie
miei noastre pătrunseseră elemente capita mănoase, capitaliste şi afaceriste. în coo nizeze agitaţia politică în jurul probleme
liste şi duşmănoase ca fostul moşier din peraţia meşteşugărească, stabileşte că pot fi lor concrete de producţie, al disciplinei în au fost grăpatc culturile de pe o suprafaţă
Duzău Gh. Ariton, cuibărit la cooperativa membri ai cooperativelor meşteşugăreşti muncă, pentru sporirea necontenită a pro dc 42 ha. Aceste lucrări continuă să fie
„Mctcorur’-Bucureşti, ca fostul industriaş numai meşteşugarii dela oraşe şi sale care ducţiei bunurilor de larg consum, dc o ca făcute in măsura în caro terenul sc svântă
Podsudek, pătruns în cooperativa „Prole nu au avut mai mult de 5 angajaţi; ţăranii litate tot mal bună, la un preţ din ce în şi permite acest lucru.
tarul", ca Viorica Georgescu, fosta sotîc muncitori din sectorul individual, insuficient ce mal rodus Comitetele regionale, raiona Um factor important care a făcut ca oo-
a criminalului de război Mihai Anlonescu, ocupaţi în agricultură ; meşteşugarii, indi le şi orăşeneşti au datoria să analizeze pe
strecurată în cooperativa „Munca Casni ferent dc numărul salariaţilor, care riodic activitatea uniunilor şi cooperative muna Vălişoara să fie fruntaşă pc raion,
că”, ca lulia Ghica, prinţesă şi moşîe- sprijinit în trecut mişcarea muncitoarescă si lor meşteşugăreşti, asigurând stricta apli este întrecerea pat>rlot*că în oare sunt an
reasă, ca Titi Mociorniţa, fiul marelui dovedesc că sunt ataşaţi regimului dc de care a liniei partidului şi guvernului O trenaţi din toate satele comunei un număr
"industriaş D. Mociorniţa, cuibărit la coope mocraţie populară ; cei care n’au exploatat, atcntic deosebită trebue să acorde coope dc 242 tănanî muncitori. Satul Gruieraci, cu
rativelor de Invalizi, ca acestea să constî-
rativa „Alezajul”, şi alţii r.’au o atitudine ostilă faţă de interesele cli lue un mijloc dc educare, recalificare şi de toate că este situat la munte, sc află în
Camuflaţi în aşazişî cooperatori, aceste sei muncitoare şi care vor să se califice asigurare a posibilităţilor materiale dc
elemente capitaliste continuau să exploa într’un meşteşug. existentă a invalizilor. fruntea întrecerii, terminând însământăirile
teze munca salariată, să speculeze prin Arătând că cooperativele meşteşugăreşti din urgenţa l-a primul pe comună. Dintre
•umflarea preţurilor şi să delapideze bunul trebue să dezvolte prin toate mijloacele Aplicarea măsurilor prevăzute în recen ţăranii munoilori din aocst sat primul care
public. autoaprovizionarea, folosind la maximum ta Holărîre a partidului şi guvernului va a terminat însămânţărjie din urgenţa l-a
r* Deşi în repetale rânduri pariidul şî gu resursele locale, Hotărîrea subliniază ca crea noi posibilităţi cooperativelor meşte a fost Huh Gheorgbe, urmai apoi de alţii.
şugăreşti de a-şi îndeplini sarcina ce Ic-a
vernul au atras atenţia că la baza activi
pentru complectarca nevoilor de aprovîzlo fost (rasată, de a contribui înlr’o măsură In oeletaîle sate, In fruntea întrecerii pa
tăţii cooperativelor meşteşugăreşti trebuc tot mai mare la satisfacerea nevoilor de
să. stea valorificarea resurselor locale, to nare statul democrat-popular va sprijini larg consum ale oamenilor muncii, h triotice se află ţăranii muncitori Nicoară
tuşi, în domeniul aprovizionării cu materii cooperaţia meşteşugărească cu maiori Petru, Bodea Petru. Huh Anghel şi alţii,
prime şi materiale, cooperativele meşteşu prime din fond central. Totodată' Statut construirea socialismului în patria noastră. care au terminat primii însămânţările din
găreşti au mers. în primul rând, pe dru democrat-popular va ajuta coaperalîve'e *) Articol de fond apărut in „Scânteia* urgenţa l-a şl au începui arăturile pentru
mul folosirii fondului central al - statului, meşteşugăreşti prin acordarea de credite Nr. 2017. cele din urgenţa şi etapa Il-a.