Page 3 - 1953-03
P. 3
UHUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
169 de ani dela răscoala Iui Horea ŞTIRI DELA CORESPONDENŢII NOŞTRI
Călătorul care va trece pe drumul îngust ce naiul răscoalei. Furia dreaptă a răsculaţilor
se arcuieşte spre Ţebca, asemeni unui brâu se întinde cuprinzând întreg Zărandul, Ţara Tot mai mulţi oameni ai muncii învaţă limba rusă
uriaş încins pe un trup de voinic şi va ve Haţegului, Hunedoara şl ajunge până a- In aoest an fn raionul Ikad, sau deschis oooporat.iva „Moţul” din Brad. liceu) Mixt
dea pe câmpiile desfăcute in dreapta şi in proapc de Deva. Peste tot. se vesteşte că
peste 20 de cursuri populare de limba rusă de 10 ani, Şcoala Profesională Gura Barza,
stânga câte un copil de moţ păscăndu-şi ..Horea vine cu steagul roşu" din Alba lu care cuprind peste 300 de elevi. Acest lucru sfatul popular raional Brad, spitalul dc
unde şi unde liniştit vacile, nu va bănui lia ca să aducă libertate. La Abrud ţăranii dovedeşte dragostea mereu crescândă a po stat etc. Frecvenţa la aceste cursuri a ajuns
poate că pe acele locuri tăcute, cu zeci de unguri se unesc cu ţăranii romani şi încep porului nostru muncitor faţă de Uniunea până i-a 99 la sută.
ani in urmă au răsunat chemări învolburate să pedepsească pe grofi. Când se aduce la Sovietică, faţă de limba marilor genii ai
de răscoală cunoştinţă lui Horea că la răscoala iobagi omenirii muncitoare „Lenin şi Stalin". Metodele de muncă a cercurilor A.R.L.U S
De aici, de pe aceste meleaguri s'au ridi lor români participă şi iobagii unguri el a Succesele obţinuse în antrenarea oame pentru antrenarea elevilor la cursurile de
cat moţii — nemaiputând indura asuprirea, spus: „Cari se dau cu noi şt se împărtăşesc nilor muncii la cursurile populare dc limba limba rusă, sunt diferite. Ei au întrebuinţat
de aicea au pornit să-şl facă dreptate la din faptele noastre nu trebuie supăraţi" rusă se datoreşte şi faptului că unele cer propaganda vizuală şi verbală care arătau
strigătul lui Horea: „Să ne sculăm şi să Guvernatorul Transilvaniei, baronul S. Bru- curi A R.L.U S. au dus o muncă politică mai importanţa cunoaşterii limbii ruse şi foloa
ne facem dreptate. A trecut puterea domni chenlal. primeşte misiunea ca să ..liniştească bună faţă de anul trecut. Astfel de succese sele ce decurg în urma învăţăturii ei.
tor acum noi suntem domni"t răscoala". Armata imperială primeşte dea- au obţinut cercurile dela g^ra C.F.R. Brad, MARCUŞ SIMfON
Oe două ori a bătut Horea drumul până semenea ordin să atace Abrudul din toate
*
la Viena pe jos, pentru a face plângere îm părţile şi să înceapă astfel încercuirea Răs Roadele aplicării metodelor sovietice
păratului împotriva grofilor şi a marilor pro culaţii sunt zdrobiţi, risipiţi şi capii tor. Ho
prietari de pământ, dar osteneala i-a fost în rea, Cloşca şi Crişan, prinşi nu după mult Minerii şi tehnicienii dela mina Aninoa- echipele oonduse de minerii Sulea Constantin,
zadar. împăratul „i-a promis" — dar nu s'a timp şi traşi pe roată, in afară de Crişan Horvaith Andrei, Săci'luş Petru şi stahano-
ţinui de promisiune. Se ştie doar că min care se spânzură cu curelele dela opinci tu* sa desfăşoară cu entuziasm întrecerea socia vistul Borodi Petru, care în cursul lunii
ciuna e un obiceiu regesc. înţelegând deci timp ce era în închisoare. listă pentru a da patriei tot mai mult căr Februarie au obţinut depăşiri de normă
Horea că dreptatea nu o va găsi nici la pa bune de bună calitate
Răscoala lui Horea a fost înăbuşită in intre 24—42 la sută. Depăşiri de normă
late şi nici la castele de domni, ori boieri Datorită aplicării metodelor dc muncă so
sânge şi aceasta pentrucă ţăranii au fost intre 10—59 la sută au obţinui şi minerii
şi că inima acestora e prea strâmtă pentru slabi înarmaţi, erau stăpâniţi de ideia că vietic* Antonina Jandarova, Voroşin, nume Cliico Ludovic, Boli» Bela, Blcdea Niooarâ,
a înţelege amarul celor obijduiţi s'a întors
„un bun împărat” îi va putea ajuta şi in roase brigăzi dc mineri au obţinui in cursul Biro Emeric şi alţii dela scctoruJ III şi IV
In mijlocul moţilor însufleţit de gândul rus
fruntea ei nu a fost o clasă socială care să lunii Februarie însemnate succese. al minei Aniuoasa
coalci.
o ştie conduce şt organiza Răscoala îmâ
împreună cu alţi doi ortaci. Cloşca şi Cri- Printre echipele fruntaşe se numără şi BOCANCIOS EMANOIL
cu toată înfrângerea ei a avut o mare însem
şan, porneşte să cheme ţăranii: „Să murim
nătate. Ea a lovii şi zdruncinat puternic
mai bme decât să fim robi ta aceia care.
orânduirea feudală, a determinat eliberarea Pe urmele materialelor publicate în
fără riicio dreptate şl milă ne sug ca nlşto prin lege a iobagilor, a unii ţărănimea ro
lipitori şi se hrănesc ca nişte trântori cu su ..Drumul Socialismului“
mână şi maghiară în lupte. Ecoul ei a flu
doarea noastră'“ I Cuvinte ca acestea au ră turat multă vreme peste veacuri, îndemnân-
sunat peste şalele moţilor Indcmnâdu-i ta ArtîooluJ publicat în N.r. 4 a) ziarului ganizafülor de ma6să, preoum şi cu propa
du-i pe ţărani în lupta pentru eliberarea de
luptă pentru libertate. Focul se aprinde din finitivă, eliberare pe care insă nu au putut-o nostru din II lanur.ie a.c. intitulat „Toată gandiştii d*in învăţământul de partid.
satul Curechi — unde răsculaţii se opriseră atenţia difuzării la lîmp şi în bune condi- Birourile organizaţiei de bază în consfă
obţine decât cu mult mai târziu, când in
In drumul lor spre Bălgrad (Alba lulia). alianţă şi sub conducerea clasei muncitoare ţium a presei”, a criticai atât condu tuirile lor vior anaJiza felul cum comuniştii
'Aici, căpeteniile administrative puse in slul- cerea P. T. T.-uJui cât şi comitetul raional
au zdrobit jugul asupririi ieşind pentru tot şi cei fără dc partid sunt abonaţi !a ziare şi
ha nobilimii încearcă să-l prindă pe Crişan, P.M.R. Brad, pentru lipsurile grave care
fapt care deslănţuie furia ţăranilor, făcân- deauna din lanţurile exploatării în care vea s'au manifestat în acest domeniu de acti reviste de specialitate, cum îşi duc munca
du-i să trapă clopotele şi să dea astfel sem- curi la rând au gemut vitate. agitatorii în acest sens şi cum sunt aplicate
Biroul comitetului ra-ional P.M.R. Brad. a- tn producţie cele scrise în ziar.
nalizând ontica făcută de ziarul nostru a Sfaturile populare, conducătorii organiza
întrecere între teatrele de Stat din Petroşani şi Reşiţa trecui la luarea de măsuri de îndreptare a
' Colectivul Teatrului de Stat din Petroşani, lor, stimularea creaţiei dramatioc locale, situaţiei. ţiilor de massă şi cadrele didactice vor pre
conştient fiind că una din cete mai mari crearea de contracte cu dramaturgi locaii Astfel. într'o şedinţă biroul Comitetului lucra în căminele culturale importanta pre
sarcini ce-i revine în momentul de faţă, şi ajutarea lor în timpul creaţiei, precum şi raional P.M.R. a analizat munca secţiei sei cu scopul dc a sc mări numărul abo
este dc a contribui din plin la înfăptuirea creşterea de noi cadre dc dramaturgi prin de difuzare a presei din raion, luând poziţie namentelor. Deasemcnea, pentru îmbunătă
revoluţiei culturale din ţara noastră, prin cenacluri literare. Dcasmenea, ambele teatre autocritică faţă de nepăsarea dovedită în ţirea muncii dc difuzare a presei secţia de
ridicarea neîntreruptă a calităţii şi număru îşi propun să intensifice activitatea artistică accs»t sector important de muncă. agitaţie şi propagandă a raionului a trecut
lui de spectacole, a hotărit să dea viaţă în în localităţile unde s’au dat până acum pu In urma ncesleî şedinţe s'au luat l*otărî.ri
trecerii socialiste. ţine spectacole, să participe activ In acţiunea de îndată te aplicarea în practică a hotă -
in acest scop, el a chemat la întrecere dc sprijinirea campaniei agricole şi să spri menite să îmbunătăţească munca dc difu rîrilor, convocând o consfătuire cu toţi con
colectivul Teatrului dc Stat din Reşiţa, a- jine echipele artistice amatoare înscrise la zare, trasându-sc sarcini concrete ca : orga ducătorii de întreprinderi, şefi de înstJluţii,
vând ca principale obieclive: ridicarea per cel de al treilea ooncurs organizat de nizarea unei consfătuiri cu toate birourile difuzorii voluntari, diriguiţii P.TT. şi întreg
manentă a nivelului artistic al spectacole Consiliul Central al Sindicatelor. organizaţiilor de bază. cu responsabilii or- colectivul centrului de difuzare
«”■ i ■ ■ -i
dată de fiecare oaie Irebue să crească cu barca fondului de seminţe în vederea re-
Pianul anualde producţie si colhoz 200 grame, iar dela fiecare scroafă fălăloare înoirii soiurilor.
dc S. NEBESNII îrebuc să se obţină câte 22 de pureci pe an. Experienţa anilor Irecuţi a dovedit col
Un sistem raţional de prelucrare a pămân hoznicilor că noile metode de însămânţare
In colhozurile Uniunii Sovietice au înce Venitul bănesc al oolhozului a depăşit în tului este dc o mare importanţă pentru spo dau un spor considerabil de recoltă încă în
put adunările de dare de seamă şi de ale 1952 suma 6 000.000 de ruble, iar colhoz rirea producţiei la hectar a culturilor agri anul trecut, in colhozul „Lenfn” s’au semă
gere a conducătorilor. Membrii colhozurilor nicii au primit pentru fiecare zi-muncâ efec cole. Planul pe anul 1953 prevede să se e- nat In rânduri încrucişate şi în rânduri
discută Ia aceste adunări bilanţul activităţii tuată în gospodăria artelului câte cinci ru xecute desm¡riştirea pe o suprafaţă de 2.500 dese 1 450 hectare de păioăse, iar în cui
economice pe anul trecut şl trasează planu ble, patru kg de grâu, aproximativ un kg hectare, faţă de 1.800 hectare din anul tre buri dispuse în pătrat — 570 dc hectare de
rile dezvoltării viitoare a producţiei antetu de floarea soarelui, o mare cantitate de zar
cut. Arătura adâncă de toamnă, pentru cui prăşitoare şî plante industriale.. Aceste tar
rilor lor zavaturi. miere, lapte, ouă şi a-lle produse turilc de primăvară în vederea recoltei anu lale. în comparaţie cu ce!e însămânţate după
Si in colhozul „Lenin” dM Kuban se face ogricote lui 1953, a fost executată pe o suprafaţă de metodele obişnuite, au dat un spor de re-
bilanţul muncii pe anul trecut şi se elabo GosDodăria obştească este baza dezvoltă peste 6.000 hectare, ceeaoe reprezintă cu a- ooltâ care variază între 50 şi 150 kg. la
rează planul dezvoltării viitoare a gospo rii- continue a colhozului şl a creşterii ne proape 1.000 de hectare mai mult decât în hectar. Deaceea, pianul pe 1953 prevede ex
dăriei obşteşti contenite a bunăstării materiale a colhozni anul trecut tinderea suprafeţelor de semănături însă
Producţia acestui colhoz este mare şi va cilor Deaceea. dezvoltarea multilaterală a Potrivit planului, întregul ogor de toamnă mânţate în rânduri încrucişate şi în rânduri
tuturor ramurilor de producţie ale colhozu
riată. Suprafeţele cultivate depăşesc 11.000 va fi lucrat la primăvară cu cultivatoarele. dese până la 2 000 de hectare, iar a celor
lui se află în centrul atenţiei tuturor col-
de hectare, dintre care culturile de cereale Suprafaţa totală pe care se vor executa lu însămânţate în cuiburi dispuse In pătrat
hoznidJor. Planul anual dc producţie al col
ocupă 6500 de Ireclarc. Numărul vitelor cor crările de cultîvaţîe a ogorului de toamnă, până la 800 de hectare. înfăptuirea tuturor
hozului „Lenin”, care este documentul prin-
-
nute mari din fermele colhozului se cifrează calculându-se o singură trecere a cultiva aoestor măsuri' va asigura colhozului. în »-
oipal pe baza căruia sc va desfăşura acti
Ia 1.500, al porcilor — Ja aproximativ 3.000, torului, va fi dc aproximativ 12.000 de hec nul 1953, o creştere mai mare a recoltei la
vitatea eoonomică pe anul 1953, prevede un
al oilor — la 4.000 şi al păsărilor — la a- tare. faţă dc 7.600 hectare din anul trecut. hectar a tuturor culturilor agricole.
sistem de măsuri menite să asigure înde
proximativ 25000. Colhozul „Lenin” este Planul dc producţie prevede extinderea tn- Se înţelege de!a sine că executarea tutu
plinirea sarcinii principate a agriculturii —
unul din colhozurile bogate. Recolta globală- sămânţărilor de pământ îngrăşat, dela 2000 ror lucrărilor prevăzute în planul de pro
ridicarea recolicJ la hectar a tuturor cultu
de cereale a colhozului se ridică la peste hectare câte fuseseră în 1952, la 3800 hec ducţie pe anul 1953 este posibilă numai cu
rilor agricole, sporirea continuă a număru
15000 tone a-nual, iar recolta medie de ce tare în 1953. Afară de acestea, vor fi în condiţia folosirii largi şî cu mare produc
reale obţinută de pe întreaga suprafaţă se lui de vite — proprietate obştească, conco grăşate suplimentar cu îngrăşăminte mine tivitate a maşinilor şi mecanismelor
mitent cu o creştere oonsiderabilă a pro
cifrează de mulţi ani la 2000 kilograme rale 2.000 hectare dc cereale şî aproximativ Anul trecut, nivelul mecanizării lucrărilor
ductivităţii acestora.
<o hectar. Anul trecut, cultura principală de 1.000 hectare dc culturi tehnice. Colhozul de cultură a câmpului a atins 98,2 la sută.
cereale — grâul de toamnă — a dat în mij Calculând toate posibilităţile şi rezervele „Lenin” a cumpărat de pe acum aproximativ Tractoarele şî maşinile S.MT.-ului au exe
lociu aproximativ 2.200 Icilograme la hectar, de care dispune gospodăria obştească, col 500 de tone de îngrăşăminte minerale, a cutat In colhoz arăturile. însămânţările şi o
tar pe unele tarlale recolta a alins chiar hoznicii au planificat să ridice în anul 1953 strâns 200 tone de cenuşă, peste 2.000 tone parte consideri&dă a prelucrării pământu
H.000—3.500 kg. la hectar. Brigăzile de cul recolta tuturor culturilor de oereale la 2.200 de gunoi de grajd. Până la sfârşitul anu lui printre rânduri şl a secerişului. Anul a-
tura câmpului obţin deasemcnca reoolte ri kg. Ja hectar, iar a grâului de toamnă — lui. vor mai fi achiziţionate încă aproximativ cesta nivelul mecanizării lucrărilor de câmp
dicate de bumbac brut, floarea soarelui, rt- la 2.500 kg. la hectar. Planul de producţie 500 de tone de îngrăşăminte minerale In va creşte şi mal mult prin lărgirea volumu
crn si aîle plante industriale preţioase. prevede sporirea recoltei l«a hectar a bum cursul ultimilor trei ani colhozul a folosii lui mecanizării complexe a secerişului Vo
Fermele de vite dau o producţie variată bacului brut cu 10 la sută, a ricinului — cu în întregime la însămânţări numai seminţe lumul total aJ lucrărilor executate cu trac
Astfel, dc pildă cantitatea globală de lapte 8 la sută, a Hoarei soarelui — cu 12—15 Ia de soi. toarele S.M T -ului, va creşte deasemenea
se cifrează la peste 500.000 kg. pe an, pro sută faţă de anul trecui Insâmânţaren întregii suprafeţe pentru re considerabil.
ducţia globală dc ouă — este de aproximativ Pentru dezvoltarea gospodăriei obşteşti colta anului 1953. sc va faoe dcasemenea cu Acestea sunt indicii principali ai platiu
700.000 de bucăţi, iar oantitatea de lână planul prevede creşterea indicilor calitativi. seminţe de calitate superioară, bine sortate. lui de producţie al colhozului „Lenin" pe
brută depăşeşte 10 tone pe an. Producţia Astfel. în decursul anului, cantitatea de lapte Pentru culturile de primăvară timpurii, se anul l°>53. Ei ilustrează perfecţionarea ne
de cereale-marfă numai a acestui colhoz obţinută dela fiecare vacă tirebue să crească minţele au şl fost sortate. In prezent, se încetată a producţiei colhoznice şi dovedesc
este suficientă pentru a hrarti timp de un cu 400 kg., iar procentul de grăsime din lucrează la curăţirea şi sortarea seminţelor că agricultura colhoznică devine toi mai ca
un aproximativ 30 000 de oameni. lapte — cu 0,2 ka sută, cantitatea de lână de ricin, bumbac, porumb, precum şi fa schim- lificată şi maî productivă