Page 30 - 1953-03
P. 30
Pae 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI BACTERIOLOGIC !
Pii O mppí nnuv*
IN V A L E , J I U L U I Partizanii păcii din satele regiunii, înfierează
In cursul zilei de 23 Martie, la toate mi toarc pentru îndeplinirea sarcinilor de plan,
ncle şi întreprinderile din Valea Jiului, au pentru construirea viitorului luminos spre folosirea armei bacteriologice în Coreea
avut loc mcetingun de protest împotriva (o rare ne călăuzeşte partidul. Noii hitlcri —
losirii de către imperialiştii americani, a ar imperialiştii americani — atentează la pacea ★ ★
mei bacteriologice în Coreea şi China de lumii. In furia lor neputincioasă ei se dedau
Nord la cruzimi ne mai întâlnite, la folosirea arme împotriva celor ce ucid copiii $i bătrânii barbari, care nu au nimic omenesc şî folosesc
pentru distrugerea de vieţi omeneşti, arme
La cele 2 meetinguri delà mina Petrila, au lor de exterminare în massă. Toate popoarele Sala căminului cultural a devenit neîncă
ca,, purici, ţânţarr, şobolani, ctc., infectaţi cu
participat peste 1200 mineri, tehnicieni şi in lumii, toii oamenii cinstiţi din întreaga lume, pătoare pentru ţăranii muncitori, femeile
microbii a diferitelor boli îngrozitoare Ei
gineri. Pe fetele lor se putea citi ura nemăr îi urăsc pe imperialiştii americani ca pe cei casnice, tinerii şi bătrânii — partizani ui
ginită împotriva monştrilor cu chip do om — mai înrăiţi duşmani ai omenirii păcii — din salul Pricaz. care s’au adunat sunt oameni de vârstă înaintată şi nu s’au
imperialiştii americani — care In încerca Noi. minerii din Petrila. ne alăturăm gla în ziua de 22 Martie a. c., pentru a-şi uni putut dumiri cum asemenea barbarii sunt cu
rea lor banditească de a sugruma 'eroicul sul nostru plin de mânie, glasului milioane glasurile lor cu cele ale milioanelor de oa putinţă, că există asemenea monştri care
so bucură când averile lor cresc în urma a
popor coreean, au trecut la folosirea celei lor de oameni cinstiţi din întreaga lume şi meni din lumea întreagă, în semn de pro
mai barbare arme de exterminare în massă. cerem cu hotărîre încetarea imediată a răz test contra acelora care. nesătui de câşti ccstor blestemate fapte
arma bacteriologică boiului bacteriologic. Criminalii nu vor scăpa guri. aruncă peste eroicul popor coreean Nu s’au putut dumiri de aceste ticăloşii
Toderi{5 Gavrilâ, membru în Comilclut de de mânia popoarelor Í” bombe cu microbii ciumei şi ai altor boli uci nici cei moi tineri flăcăi ca: Duma Gheor-
Lupta pentru Pace al minei Petrila. a vor An mai luat cuvântul minerii: loan An gă toarc. glie, Jurj loan şi nici tânăra AAcşIcagă Ma
bit despre mârşavul război bacteriologic din rlrcî, Nicolae Mâţ, Ştefan Vinlilă. Nicolae Ţărani muncitori ca, Dănilaş Vuţa. Stare ria, care cu toţii au simţit o strângere do
Corcea, după care au luat apoi cuvântul zeci Lupan şi alţii, care şi-au exprimat adânca inimă Io gândul că micuţii coreeni mor sub
Nicolae, Popa loan, Adam lvaşcu, Oprea
de mineri delà aceasta mină, care au înfie lor indignare faţa de folosirea armei bacte Maria şî Zoharîc loan, din acest sal. sunt dărâmături, mor femei şi bărbaţi în cele
rat mârşavul atentat comis de imperialiştii riologice. Cu totii, şi-au luat angajamente de mai groaznice chinuri, în timp ce în sat lâ
luptători fruntaşi pentru pace. Din mulţimea
americani împotriva poporului coreean, îm a lupta cu forţe sporite pentru îndeplinirea adunată la căminul cultural, ci au fost primii ei, ţăranii muncitori îşi muncesc sub soarele
potriva păcii, prin folosirea armei. bacteriolo sarcinilor de plan, pentru întărirea capaci care şi au exprimat ura fără de margini primăverii, pământul roditor, muncesc cu
gice. tăţii de apărare a scumpei noastre patrii drag pentru viitorul luminos al copiilor lor,
„Pacea ne cslc scumpă nouă minerilor — Asemenea mcctinguri au mai avut loc la contra ucigaşilor americani şi au cerut în nu
a spus minerul fruntaş loan Gheorghe din Lupení, Uzinele de Utilaj Miner din Petroşani. mele tuturor cetăţenilor din sat, încetarea Cu loiii să luptăm pentru Pace:
războiului bacteriologic din Coreea, au cerut
br/gada slahanovîslului Lazăr Oprescu. Pa Lonca, Vulcan. Cîmpa şî alte locuri de In comuna Siincria Veche, raionul Hu
să fie oprită pentru totdeauna mâna acelora,
cea este condiţia esenţială pentru a ne pu muncă, în toate întreprinderile, instituţiile şi nedoara, oamenii muncii au protestat îm
care ucîd fără de milă copii nevinovaţi, fe
tea desfăşura cu avânt munca noastră crea- satele raionului.. potriva fioroasei arme bacteriologice folosită
mei şi bătrâni, lipsiţi de apărare din eroica
LA SPITALUL DIN DEVA Cnrec de americani in Coreea şi s'au angajat să
muncească cu râvnă pentru îndeplinirea pla
Mediei? şi personalul sanitar delà spitalul victîcă, unde ştiinţa este pusă în întregime
unificat Deva, s’au adunat fn seara zilei de în folosul-omului, care este cel mai preţios Ura noastră siănlă. neînduplecată nului, pentru întărirea puterii de apărare a
patriei noastre libere şi fericite
23 Martie, fntr’un meeting de protest unde capital şi. statele imperialiste, unde ştiinţa Duminecă după masă. în curtea sfatului
au cerut împiedicarea barbarilor americani se foloseşte cu cinism în scopuri mârşave, popular, luptătorii pentru pace din comuna Printre cei care şi-au exprimat ura lor
de a mai continua să folosească ştiinţa în- murdare, în scopul exterminării oamenilor. Turdaş, au ascultat cu indignare câteva din odâncă faţă de monştrii omenirii — impe
rialiştii americani — şi în acclaş timp so
scopul distrugerii umane. Cei care au luat cuvântul, s’au angajat să documentele care demască ticăloşiile fără de
lidaritatea cu eroicul popor Coreean, a fostr
Luptătorii pentru pace din domeniul sa lupte cu trup şi suflet pentru pace, păs seamăn, pe care barbarii americani le să
şi Iordache loan şi preotul Cîgmăian Nir.o-
nitar. printre care medicii Hagi Cristea, trând viaţa copiilor, femeilor şi a tuturor vârşesc în Corcea
lac. care sa angajat sâ vorbească zi de zi
Duda Eugen Griinleld Hcnrich, Sava AAir- oamenilor muncii venit/ pentru a şi reface Acs Elisabcln, Lula Petru şi alte figuri
cca şi alţii, au condamnat pe adepţii răz credincioşilor despre crimele săvârşite con
sănătatea, de a sădi în mintea tuturor ura de luptători pentru pace din comună, s’au tra poporului Coreean, să cheme pe toţi cre
boiului bacteriologic şi s’au angajat să lupte
fată de cotropitorii americani, care de aproa cutremurat de mânie atunci când au aflat dincioşii de a face tot ce le stă în pu
activ împotriva politicii războinice Ei au
vorbit despre contrastul izbitor ce există pe 3 ani, pusticsc satele şi oraşele, distrug cu multă direrc, că poporul frate coreean, tinţă pentru a apăra viaţa celor născuţi şi
între lagărul păcii în frunte cu Uniunea So- vieţile oamenilor din paşnica Coree. copiii, femeile şi bătrânii, sunt prada unor crescuţi, pentru a trăi şi munci în pace.
a tras ta răspundere pe acei care se abat îngriji aceste culluri ; ca le-a lâsal să le
împotriva abaterilor in îndeplinirea sarcinilor de creere fn mod nepermis dela îndeplinirea sarcinilor umple buruienile fără a produce nimic
ce li s’au încredinţat. iar muncitorii din Valea Jiului duceau
a zonelor legumicole In raionul Haţeg Tovarăşul AAaleinş Gherasim, şeful secţiei lipsă de legume, trebuind să fie apro
agricole a Sfatului Popular regional a fost vizionaţi din alte regiuni. Nici nu poale fi
In urma apariţiei Hotărîrîi, partidului şi construirea a 8 roţi de irigaţie, necesare in în raionul Haţeg de nenumărate ori, dar în de mirat acest lucru dacă în conducerea gos
guvernului din 18 Decembrie 1952 în ra comunele Sarmisegetuza, Ostrov şi altele. loc să facă un control calificat, temeinic şi podăriei „Agrozootehnică" din Haţeg, s’au
ionul Haţeg, s’au luat o seric de măsuri Timpul este destul de înaintat dar până a- jos la comune, penlru a- vedea cum decurg ore- cuibărit sub masca de ,,specialişti", duşmani
pentru crcerea de zone legumicole. In acest cum nu a fost construită nici măcar o roata. gătirile în vederea crcerii zonelor legumicole şî înrăiţi ai regimului nostru, gunoaie ale so
scop, Sfatul Popular raional a întocmit un Tovarăşul inginer Donţîu, şeful secţiei agri rum sunt respectate sarcinile prevăzute fn cietăţii, pe veci apuse, cum este de exemplu
plan de muncă Pe baza acestui plan, teh cole raionale se mulţumeşte doar să se plângă planul raionului, s’a mulţumit să discute des fostul moşier Bernat B. care a avut 600 ha'/J
nicienii secţiei agricole au trecut la iden „că roţile nu pot fi construite" fiindcă nu pre aceasta în treacăt la raion şi atâta tot teren în Silvaş, raionul Haţeg, ca Sbuchca !.,*
tificarea terenurilor şi au fixat perimetre in s’ar găsi chipurile, materiale în raion şi „că Acclaş control superficial l-a făcut şi ingine fost mare comerciant, ca Boccat I., fost marc
locuri unde suprafeţele pot fi uşor irigate planul legumicol este imposibil de a fi rea rul Jinga AAircea, dela secţia agricolă regio afacerist, proprietar de restaurant şi depozit
Până acum au fost identificate un număr de lizat în raionul Haţeg", deoarece n’ar ft forţe nală când s’a deplasat în raionul Haţeg. de băuturi sau ca îutcş Vasilc, clemenf du
38 roti de irigaţie şi 8 motopompe, au fost de muncă Aceste motive nu pot însă să jus Iată deci, cu câta uşurinţă şi cu câtă lipsa bios, care îşi ascunde originea socială şi lo
amenajate răsadniţe, ctc tifice eu nimic tărăgănarea voită a creoriî zo de răspundere privesc unii tovarăşi aceste cul său de naştere
Realizările sunt însă miel lată de lipsu nelor legumicole. In raionul llafcg, există sarcini Fără- îndoială că aceste lepădături, cărora
rile mari şi de nepermis care există în raionul suficiente materiale din resurse locale din In Holărîrea Consiliului de Aliniştrî şi a regimul nostru democrat popular le-a retezat
care se pot construi zeci de roti de irigaţie CC al P.M.R. cu privire la creerea zonelor pentru totdeauna posibilitatea de a mai je
Haţeg în ce priveşte crcerea de zone legumi legumicole se arată că : „Comitetele Execu
cole Comitetul Executiv al Sfatului Popu şi nu 8 cote le sunt necesare. Există şi po fui, nu luptă şî nici nu au interesul sâ lupte
sibilităţi şi forţe de muncă suficiente. în storc tive ale sfaturilor populare vor lua măsuri pentru întărirea şi desvoUarea gospodăriei
lar raional şi in special tovarăşul secretar
Jurca Traían, care răspunde direct de înde să dea viaţă sarcinilor trasate de Hotărîre, ca in zonele legumicole stabilite, toate tere anexe, ci caută — sub ochii binevoitori aî
nurile din perimetrele identificate să fie cul
plinirea acestei sarcini, manifestă o gravă sâ le îndeplinească la timp şi în bune con- tivate exclusiv cu legume, zarzavaturi şi car Iov. Popescu — pe toate căile să o saboteze.
subapreciere fală de creerea zonelor legu diţîuni Adevăratele cauze care au făcut ca tofi timpurii. Ei se folosesc de atitudinea de gură cască
mico’e. lăsând ca lucrurile „să se desfăşoare lucrările In vederea crcerii de zone legumi a Comitetului raional de partid si a Comite
Deasernenca, vor repartiza gospodăriilor a-
dela sine". Din această cauză în raionul cole în raionul Haţeg, să rămână atât de nexe planul de cultură pentru întreaga su tului executiv al sfatului popular raional, a-
Haţeg: o se.-îe de lucrări au rămas In urmă. mult în urmă sunt, fără tăgadă : birocratis titvirlinc care îi favorizează să lovească după
In planul raionului, esfc prevăzut ca o mul, lipsa de spirit gospodăresc şi moleşala prafaţă ce se pretează la cultivarea legume bunul lor plac în politica partidului şi în re
lor, aceste gospodării fiind obligate să exe
suprafaţă de 1G0 ha să lie irigată prin gra care s’a cuibărit la sfatul popular raional. gimul nostru democrat j.opular.
cute planul, luând toate măsurile de extin Pe bună dreptate îşi pun oamenii muncii
vitaţia apei, Pentru aceasta, sunt necesare Un lucru care caracterizează această mo- dere la maximum a culturilor irigate". care li cunosc întrebarea firească : „până când
o serie de canale, care până acum ar fi tre Icşală şi desinteres faţă de crcerea zonelor Pe baza acestor sarcini. Comitetul Executiv
buit sa (ie terminate. Dar din lipsa de răs legumicole este şi acela, că planul de cul al sfatului popular al oraşului Haţeg, a re vor mai îl îngăduiţi aceşti duşmani ai popo
pundere, lucru ce se manifestă atât la mem tură legumicol nu a fost repartizat gospdă partizai gospodăriei anexe agrozootehnice rului muncitor să şl facă de cap în gospodă
ria anexă agrozootehnică din Haţeg” ? Este
brii comitetului executiv, cât şi la tehnicie rîei anexe a fabricii dîn Baru Mare, rlccâf „Sovromeărbune", suprafaţa de 65 ha. teren momentul să ho :svârliţi din posturile pe care
nii secţiei agricole raionale, până în prezent, pe la jumătatea lunii Martie Din această pentru a-1 cultiva cu legume. Cu toate că a-
le ocupă şi să fie daţi pe mâna legii pentru
nu a (ost săpat niciun metru de canal. In cauză gospodăria anexă a fabricii dîn Baru ceaslă suprafaţă se află în întregime în pe activitatea lor duşmănoasă
grăşarea terenului este o lucrare de bază, Mare, nu a ştiut ca In accsf an trebuie să rimetrul legumicol şi nu reprezintă nici 25
Până când şi din partea cui arc permisiu
fiindcă de ca depinde în cea mai marc măsură cultive 5 ha cu legume şî nici nu a luat până la sută din suprafaţa totală ce o posedă gos nea, directorul gospodăriei Popescu Teodor,
obţinerea unei producţii bogate de legume. în prezent niciun fel de măsuri pentru a pre podăria anexă, totuşi, directorul gospodăriei, să calce în mod nepermis legile? Este tim
In raionul Haţeg, este neglijată însă şî n- găti terenul, răsadniţele şi utilajul necesar.
Popescu Teodor a refuzat planul de cultură pul sâ se pună capăt $1 acestei situaţii din
ccastâ lucrare Din cele 609 ha. planificate Vinovat de aceste lipsuri se face şî Comi
legumicol repartizat de sfatul popular, căl gospodăria anexă din Haţeg.
pentru a fi cultivate anul acesta cu legume tetul raional de partid şî în primul rând to
când astfel în mod grosolan sarcinile trasate Faptul că anul (recul terenul cultivat cu
şi zarzavaturi, până în ziua de IC Martie, varăşul Rotaru Nicolae care răspunde din
de Hotărîre. Această atitudine nu poate ră zarzavaturi a fost lăsat în părăsire, că anul
nu au fost îngrăşate cu gunoi de grajd de partea Comitetului raional, direct de proble
mâne neobservată ; ea are cauze şi este o acesta planul de cultură legumicol reparti
cât 80 ha. cu toate eă timpul a fost bun şi mn legumicolă, prin faptul că nu a urmărit
rămăşiţă a politicii dcviatorilor de dreapta zat de sfatul popular, nu este respectat, tre
până la această dată s’ar fi putut transporta felul în care sunt respectate sarcinile trasate care trebuie sdrobitâ cu desăvârşire buie să dea de gândii comitetului raional de
gunoiul pe întreaga suprafaţă Deasemeni, de Hotărîre. Comitetul raional de partid, nu
Anul Irccut. gospodăria anexă „Sovrom- partid Haţeg, şi comitetului executiv al sfa
nu au (ost făcute nrăturile adânci prevăzute a analizat temeinic felul în care membrii co cărbune" — Petroşani — din Haţeg, a cui tului popular raional Ele trebuie sâ ia de
mitetului executiv al sfatului popular raio
în agrominirn. cu toate că timpul a permis fîvat o suprafaţă de 35 ha. cu legume şi urgenţa măsurile cuvenite fată de aceia
acest lucru nal şi ale sfaturilor populare comunale se zarzavaturi. Conducerea gospodăriei nu şi-pp care calcă cu neruşinare legile sfătuim
In planul raionului mai sunt prevăzute, preocupă de creerea zonelor legumicole şi nu dat însă câtuşi de puţin interesul penlru a T. MARIAN