Page 30 - 1953-03
P. 30

Pae 2                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI

          ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI BACTERIOLOGIC !


                                  Pii         O mppí nnuv*

                                  IN V A L E   , J I U L U I                         Partizanii păcii din satele regiunii, înfierează
           In cursul zilei de 23 Martie, la toate mi   toarc  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  de  plan,
          ncle şi întreprinderile din Valea Jiului, au   pentru  construirea  viitorului  luminos  spre   folosirea armei bacteriologice în Coreea
          avut loc mcetingun de protest împotriva (o   rare  ne  călăuzeşte  partidul.  Noii  hitlcri  —
          losirii de către imperialiştii americani, a ar­  imperialiştii  americani  —  atentează  la  pacea   ★  ★
          mei bacteriologice în Coreea şi China de   lumii.  In  furia  lor  neputincioasă  ei  se  dedau
          Nord                                  la  cruzimi  ne  mai  întâlnite,  la  folosirea  arme­ împotriva celor ce ucid copiii $i bătrânii  barbari,  care  nu  au  nimic  omenesc  şî  folosesc
                                                                                                                           pentru  distrugerea  de  vieţi  omeneşti,  arme
           La cele 2 meetinguri delà mina Petrila, au   lor  de  exterminare  în  massă.  Toate  popoarele   Sala  căminului  cultural  a  devenit  neîncă­
                                                                                                                           ca,,  purici,  ţânţarr,  şobolani,  ctc.,  infectaţi  cu
          participat peste 1200 mineri, tehnicieni şi in   lumii,  toii  oamenii  cinstiţi  din  întreaga  lume,   pătoare   pentru   ţăranii   muncitori,   femeile
                                                                                                                            microbii  a  diferitelor  boli  îngrozitoare  Ei
          gineri. Pe fetele lor se putea citi ura nemăr­  îi  urăsc  pe  imperialiştii  americani  ca  pe  cei   casnice,  tinerii  şi  bătrânii  —  partizani  ui
          ginită împotriva monştrilor cu chip do om —   mai înrăiţi duşmani ai omenirii  păcii  —  din  salul  Pricaz.  care  s’au  adunat   sunt  oameni  de  vârstă  înaintată  şi  nu  s’au
          imperialiştii americani — care In încerca­  Noi.  minerii  din  Petrila.  ne  alăturăm  gla­  în  ziua  de  22  Martie  a.  c.,  pentru  a-şi  uni   putut  dumiri  cum  asemenea  barbarii  sunt  cu
          rea lor banditească de a sugruma 'eroicul   sul  nostru  plin  de  mânie,  glasului  milioane   glasurile  lor  cu  cele  ale  milioanelor  de  oa­  putinţă,  că  există  asemenea  monştri  care
                                                                                                                           so  bucură  când  averile  lor  cresc  în  urma  a
          popor coreean, au trecut la folosirea celei   lor  de  oameni  cinstiţi  din  întreaga  lume  şi   meni  din  lumea  întreagă,  în  semn  de  pro­
          mai barbare arme de exterminare în massă.   cerem  cu  hotărîre  încetarea  imediată  a  răz­  test  contra  acelora  care.  nesătui  de  câşti­  ccstor blestemate fapte
          arma bacteriologică                   boiului  bacteriologic.  Criminalii  nu  vor  scăpa   guri.  aruncă  peste  eroicul  popor  coreean   Nu  s’au  putut  dumiri  de  aceste  ticăloşii
           Toderi{5 Gavrilâ, membru în Comilclut de   de mânia popoarelor Í”         bombe  cu  microbii  ciumei  şi  ai  altor  boli  uci   nici  cei  moi  tineri  flăcăi  ca:  Duma  Gheor-
          Lupta pentru Pace al minei Petrila. a vor­  An  mai  luat  cuvântul  minerii:  loan  An   gă toarc.              glie,  Jurj  loan  şi  nici  tânăra  AAcşIcagă  Ma­
          bit despre mârşavul război bacteriologic din   rlrcî,  Nicolae  Mâţ,  Ştefan  Vinlilă.  Nicolae   Ţărani  muncitori  ca,  Dănilaş  Vuţa.  Stare   ria,  care  cu  toţii  au  simţit  o  strângere  do
          Corcea, după care au luat apoi cuvântul zeci   Lupan  şi  alţii,  care  şi-au  exprimat  adânca                  inimă  Io  gândul  că  micuţii  coreeni  mor  sub
                                                                                      Nicolae,  Popa  loan,  Adam  lvaşcu,  Oprea
          de mineri delà aceasta mină, care au înfie­  lor  indignare  faţa  de  folosirea  armei  bacte­  Maria  şî  Zoharîc  loan,  din  acest  sal.  sunt   dărâmături,  mor  femei  şi  bărbaţi  în  cele
          rat mârşavul atentat comis de imperialiştii   riologice.  Cu  totii,  şi-au  luat  angajamente  de               mai  groaznice  chinuri,  în  timp  ce  în  sat  lâ
                                                                                      luptători  fruntaşi  pentru  pace.  Din  mulţimea
          americani împotriva poporului coreean, îm­  a  lupta  cu  forţe  sporite  pentru  îndeplinirea   adunată  la  căminul  cultural,  ci  au  fost  primii   ei,  ţăranii  muncitori  îşi  muncesc  sub  soarele
          potriva păcii, prin folosirea armei. bacteriolo­  sarcinilor  de  plan,  pentru  întărirea  capaci­  care  şi  au  exprimat  ura  fără  de  margini   primăverii,  pământul   roditor,  muncesc  cu
          gice.                                 tăţii de apărare a scumpei noastre patrii                                   drag pentru viitorul luminos al copiilor lor,
            „Pacea ne cslc scumpă nouă minerilor —   Asemenea  mcctinguri  au  mai  avut  loc  la   contra  ucigaşilor  americani  şi  au  cerut  în  nu­
          a spus minerul fruntaş loan Gheorghe din   Lupení,  Uzinele  de  Utilaj  Miner  din  Petroşani.   mele  tuturor  cetăţenilor  din  sat,  încetarea   Cu loiii să luptăm pentru Pace:
                                                                                      războiului  bacteriologic  din  Coreea,  au  cerut
          br/gada slahanovîslului Lazăr Oprescu. Pa­  Lonca,  Vulcan.  Cîmpa  şî  alte  locuri  de                           In  comuna  Siincria  Veche,  raionul  Hu­
                                                                                      să  fie  oprită  pentru  totdeauna  mâna  acelora,
          cea este condiţia esenţială pentru a ne pu­  muncă,  în  toate  întreprinderile,  instituţiile  şi                nedoara,  oamenii  muncii  au  protestat  îm­
                                                                                      care  ucîd  fără  de  milă  copii  nevinovaţi,  fe­
          tea desfăşura cu avânt munca noastră crea-  satele raionului..                                                    potriva  fioroasei  arme  bacteriologice  folosită
                                                                                      mei  şi  bătrâni,  lipsiţi  de  apărare  din  eroica
                                  LA SPITALUL    DIN DEVA                             Cnrec                                 de  americani  in  Coreea  şi  s'au  angajat  să
                                                                                                                            muncească  cu  râvnă  pentru  îndeplinirea  pla­
            Mediei?  şi  personalul  sanitar  delà  spitalul   victîcă,  unde  ştiinţa  este  pusă  în  întregime
          unificat  Deva,  s’au  adunat  fn  seara  zilei  de   în  folosul-omului,  care  este  cel  mai  preţios   Ura noastră siănlă. neînduplecată  nului,  pentru  întărirea  puterii  de  apărare  a
                                                                                                                            patriei noastre libere şi fericite
          23  Martie,  fntr’un  meeting  de  protest  unde   capital  şi.  statele  imperialiste,  unde  ştiinţa   Duminecă  după  masă.  în  curtea  sfatului
          au  cerut  împiedicarea  barbarilor  americani   se  foloseşte  cu  cinism  în  scopuri  mârşave,   popular,  luptătorii  pentru  pace  din  comuna   Printre  cei  care  şi-au  exprimat  ura  lor
          de  a  mai  continua  să  folosească  ştiinţa  în-   murdare, în scopul exterminării oamenilor.  Turdaş,  au  ascultat  cu  indignare  câteva  din   odâncă  faţă  de  monştrii  omenirii  —  impe­
                                                                                                                            rialiştii  americani  —  şi  în  acclaş  timp  so­
          scopul distrugerii umane.              Cei  care  au  luat  cuvântul,  s’au  angajat  să   documentele  care  demască  ticăloşiile  fără  de
                                                                                                                            lidaritatea  cu  eroicul  popor  Coreean,  a  fostr
            Luptătorii pentru pace din domeniul sa­  lupte  cu  trup  şi  suflet  pentru  pace,  păs­  seamăn,  pe  care  barbarii  americani  le  să­
                                                                                                                            şi  Iordache  loan  şi  preotul  Cîgmăian  Nir.o-
          nitar. printre care medicii Hagi Cristea,   trând  viaţa  copiilor,  femeilor  şi  a  tuturor   vârşesc în Corcea
                                                                                                                            lac.  care  sa  angajat  sâ  vorbească  zi  de  zi
          Duda Eugen Griinleld Hcnrich, Sava AAir-   oamenilor  muncii  venit/  pentru  a  şi  reface   Acs  Elisabcln,  Lula  Petru  şi  alte  figuri
          cca şi alţii, au condamnat pe adepţii răz­                                                                        credincioşilor  despre  crimele  săvârşite  con­
                                                sănătatea,  de  a  sădi  în  mintea  tuturor  ura   de  luptători  pentru  pace  din  comună,  s’au   tra  poporului  Coreean,  să  cheme  pe  toţi  cre­
          boiului bacteriologic şi s’au angajat să lupte
                                                fată  de  cotropitorii  americani,  care  de  aproa­  cutremurat  de  mânie  atunci  când  au  aflat   dincioşii de a face tot ce le stă în   pu­
          activ împotriva politicii războinice Ei au
          vorbit despre contrastul izbitor ce există   pe  3  ani,  pusticsc  satele  şi  oraşele,  distrug   cu  multă  direrc,  că  poporul  frate  coreean,   tinţă  pentru  a  apăra  viaţa  celor  născuţi  şi
          între lagărul păcii în frunte cu Uniunea So-  vieţile oamenilor din paşnica Coree.  copiii, femeile şi bătrânii, sunt prada unor  crescuţi, pentru a trăi şi munci în pace.
                                                                                      a  tras  ta  răspundere  pe  acei  care  se  abat   îngriji  aceste  culluri  ;  ca  le-a  lâsal  să  le
               împotriva abaterilor in îndeplinirea sarcinilor de creere              fn  mod  nepermis  dela  îndeplinirea  sarcinilor   umple   buruienile   fără   a   produce   nimic
                                                                                      ce li s’au încredinţat.               iar   muncitorii   din   Valea   Jiului   duceau
                         a zonelor legumicole In raionul Haţeg                         Tovarăşul  AAaleinş  Gherasim,  şeful  secţiei   lipsă  de  legume,  trebuind  să  fie  apro­
                                                                                      agricole  a  Sfatului  Popular  regional  a  fost   vizionaţi  din  alte  regiuni.  Nici  nu  poale  fi
            In  urma  apariţiei  Hotărîrîi,  partidului  şi   construirea  a  8  roţi  de  irigaţie,  necesare  in   în  raionul  Haţeg  de  nenumărate  ori,  dar  în   de  mirat  acest  lucru  dacă  în  conducerea  gos­
          guvernului  din  18  Decembrie  1952  în  ra­  comunele  Sarmisegetuza,  Ostrov  şi  altele.   loc  să  facă  un  control  calificat,  temeinic  şi   podăriei  „Agrozootehnică"  din  Haţeg,  s’au
          ionul  Haţeg,  s’au  luat  o  seric  de  măsuri   Timpul  este  destul  de  înaintat  dar  până  a-   jos la comune, penlru a- vedea cum decurg ore-   cuibărit  sub  masca  de  ,,specialişti",  duşmani
          pentru  crcerea  de  zone  legumicole.  In  acest   cum  nu  a  fost  construită  nici  măcar  o  roata.   gătirile  în  vederea  crcerii  zonelor  legumicole  şî   înrăiţi  ai  regimului  nostru,  gunoaie  ale  so­
          scop,  Sfatul  Popular  raional  a  întocmit  un   Tovarăşul  inginer  Donţîu,  şeful  secţiei  agri­  rum  sunt  respectate  sarcinile  prevăzute  fn   cietăţii,  pe  veci  apuse,  cum  este  de  exemplu
          plan  de  muncă  Pe  baza  acestui  plan,  teh­  cole  raionale  se  mulţumeşte  doar  să  se  plângă   planul  raionului,  s’a  mulţumit  să  discute  des­  fostul  moşier  Bernat  B.  care  a  avut  600  ha'/J
          nicienii  secţiei  agricole  au  trecut  la  iden­  „că  roţile  nu  pot  fi  construite"  fiindcă  nu   pre  aceasta  în  treacăt  la  raion  şi  atâta  tot   teren  în  Silvaş,  raionul  Haţeg,  ca  Sbuchca  !.,*
          tificarea  terenurilor  şi  au  fixat  perimetre  in   s’ar  găsi  chipurile,  materiale  în  raion  şi  „că   Acclaş  control  superficial  l-a  făcut  şi  ingine­  fost  mare  comerciant,  ca  Boccat  I.,  fost  marc
          locuri  unde  suprafeţele  pot  fi  uşor  irigate   planul  legumicol  este  imposibil  de  a  fi  rea­  rul  Jinga  AAircea,  dela  secţia  agricolă  regio­  afacerist,  proprietar  de  restaurant  şi  depozit
          Până  acum  au  fost  identificate  un  număr  de   lizat  în  raionul  Haţeg",  deoarece  n’ar  ft  forţe   nală  când  s’a  deplasat  în  raionul  Haţeg.   de  băuturi  sau  ca  îutcş  Vasilc,  clemenf  du­
          38  roti  de  irigaţie  şi  8  motopompe,  au  fost   de  muncă  Aceste  motive  nu  pot  însă  să  jus­  Iată  deci,  cu  câta  uşurinţă  şi  cu  câtă  lipsa   bios,  care  îşi  ascunde  originea  socială  şi  lo­
          amenajate răsadniţe, ctc              tifice  eu  nimic  tărăgănarea  voită  a  creoriî  zo­  de  răspundere  privesc  unii  tovarăşi  aceste   cul său de naştere
            Realizările  sunt  însă  miel  lată  de  lipsu­  nelor  legumicole.  In  raionul  llafcg,  există   sarcini      Fără-  îndoială  că  aceste  lepădături,  cărora
          rile  mari  şi  de  nepermis  care  există  în  raionul   suficiente  materiale  din  resurse  locale  din   In  Holărîrea  Consiliului  de  Aliniştrî  şi  a   regimul  nostru  democrat  popular  le-a  retezat
                                                care  se  pot  construi  zeci  de  roti  de  irigaţie   CC  al  P.M.R.  cu  privire  la  creerea  zonelor   pentru  totdeauna  posibilitatea  de  a  mai  je­
          Haţeg  în  ce  priveşte  crcerea  de  zone  legumi­                         legumicole  se  arată  că  :  „Comitetele  Execu­
          cole  Comitetul  Executiv  al  Sfatului  Popu­  şi  nu  8  cote  le  sunt  necesare.  Există  şi  po­             fui,  nu  luptă  şî  nici  nu  au  interesul  sâ  lupte
                                                sibilităţi  şi  forţe  de  muncă  suficiente.  în  storc   tive  ale  sfaturilor  populare  vor  lua  măsuri   pentru  întărirea  şi  desvoUarea  gospodăriei
          lar  raional  şi  in  special  tovarăşul  secretar
          Jurca  Traían,  care  răspunde  direct  de  înde­  să  dea  viaţă  sarcinilor  trasate  de  Hotărîre,   ca  in  zonele  legumicole  stabilite,  toate  tere­  anexe,  ci  caută  —  sub  ochii  binevoitori  aî
                                                                                      nurile  din  perimetrele  identificate  să  fie  cul­
          plinirea  acestei  sarcini,  manifestă  o  gravă   sâ  le  îndeplinească  la  timp  şi  în  bune  con-   tivate  exclusiv  cu  legume,  zarzavaturi  şi  car­  Iov.  Popescu  —  pe  toate  căile  să  o  saboteze.
          subapreciere  fală  de  creerea  zonelor  legu   diţîuni  Adevăratele  cauze  care  au  făcut  ca   tofi timpurii.  Ei  se  folosesc  de  atitudinea  de  gură  cască
          mico’e.  lăsând  ca  lucrurile  „să  se  desfăşoare   lucrările  In  vederea  crcerii  de  zone  legumi­          a  Comitetului  raional  de  partid  si  a  Comite­
                                                                                       Deasernenca,  vor  repartiza  gospodăriilor  a-
          dela  sine".  Din  această  cauză  în  raionul   cole  în  raionul  Haţeg,  să  rămână  atât  de   nexe  planul  de  cultură  pentru  întreaga  su­  tului  executiv  al  sfatului  popular  raional,  a-
          Haţeg: o se.-îe de lucrări au rămas In urmă.  mult  în  urmă  sunt,  fără  tăgadă  :  birocratis­                 titvirlinc  care  îi  favorizează  să  lovească  după
            In  planul  raionului,  esfc  prevăzut  ca  o   mul,  lipsa  de  spirit  gospodăresc  şi  moleşala   prafaţă  ce  se  pretează  la  cultivarea  legume­  bunul  lor  plac  în  politica  partidului  şi  în  re­
                                                                                      lor,  aceste  gospodării  fiind  obligate  să  exe­
          suprafaţă  de  1G0  ha  să  lie  irigată  prin  gra­  care s’a cuibărit la sfatul popular raional.                gimul nostru democrat j.opular.
                                                                                      cute  planul,  luând  toate  măsurile  de  extin­  Pe  bună  dreptate  îşi  pun  oamenii  muncii
          vitaţia  apei,  Pentru  aceasta,  sunt  necesare   Un  lucru  care  caracterizează  această  mo-   dere la maximum a culturilor irigate".  care  li  cunosc  întrebarea  firească  :  „până  când
          o  serie  de  canale,  care  până  acum  ar  fi  tre­  Icşală  şi  desinteres  faţă  de  crcerea  zonelor   Pe  baza  acestor  sarcini.  Comitetul  Executiv
          buit  sa  (ie  terminate.  Dar  din  lipsa  de  răs­  legumicole  este  şi  acela,  că  planul  de  cul­  al  sfatului  popular  al  oraşului  Haţeg,  a  re­  vor  mai  îl  îngăduiţi  aceşti  duşmani  ai  popo­
          pundere,  lucru  ce  se  manifestă  atât  la  mem­  tură  legumicol  nu  a  fost  repartizat  gospdă   partizai   gospodăriei   anexe   agrozootehnice   rului  muncitor  să  şl  facă  de  cap  în  gospodă­
                                                                                                                            ria  anexă  agrozootehnică  din  Haţeg”  ?  Este
          brii  comitetului  executiv,  cât  şi  la  tehnicie­  rîei  anexe  a  fabricii  dîn  Baru  Mare,  rlccâf   „Sovromeărbune",  suprafaţa  de  65  ha.  teren   momentul  să  ho  :svârliţi  din  posturile  pe  care
          nii  secţiei  agricole  raionale,  până  în  prezent,   pe  la  jumătatea  lunii  Martie  Din  această   pentru  a-1  cultiva  cu  legume.  Cu  toate  că  a-
                                                                                                                            le  ocupă  şi  să  fie  daţi  pe  mâna  legii  pentru
          nu  a  (ost  săpat  niciun  metru  de  canal.  In   cauză  gospodăria  anexă  a  fabricii  dîn  Baru   ceaslă  suprafaţă  se  află  în  întregime  în  pe­  activitatea lor duşmănoasă
          grăşarea  terenului  este  o  lucrare  de  bază,   Mare,  nu  a  ştiut  ca  In  accsf  an  trebuie  să   rimetrul  legumicol  şi  nu  reprezintă  nici  25
                                                                                                                             Până  când  şi  din  partea  cui  arc  permisiu­
          fiindcă  de  ca  depinde  în  cea  mai  marc  măsură   cultive  5  ha  cu  legume  şî  nici  nu  a  luat  până   la  sută  din  suprafaţa  totală  ce  o  posedă  gos­  nea,  directorul  gospodăriei  Popescu  Teodor,
          obţinerea  unei  producţii  bogate  de  legume.   în  prezent  niciun  fel  de  măsuri  pentru  a  pre­  podăria  anexă,  totuşi,  directorul  gospodăriei,   să  calce  în  mod  nepermis  legile?  Este  tim­
          In  raionul  Haţeg,  este  neglijată  însă  şî  n-   găti terenul, răsadniţele şi utilajul necesar.
                                                                                      Popescu  Teodor  a  refuzat  planul  de  cultură   pul  sâ  se  pună  capăt  $1  acestei  situaţii  din
          ccastâ  lucrare  Din  cele  609  ha.  planificate   Vinovat  de  aceste  lipsuri  se  face  şî  Comi­
                                                                                      legumicol  repartizat  de  sfatul  popular,  căl­  gospodăria anexă din Haţeg.
          pentru  a  fi  cultivate  anul  acesta  cu  legume   tetul  raional  de  partid  şî  în  primul  rând  to­
                                                                                      când  astfel  în  mod  grosolan  sarcinile  trasate   Faptul  că  anul  (recul  terenul  cultivat  cu
          şi  zarzavaturi,  până  în  ziua  de  IC  Martie,   varăşul  Rotaru  Nicolae  care  răspunde  din
                                                                                      de  Hotărîre.  Această  atitudine  nu  poate  ră­  zarzavaturi  a  fost  lăsat  în  părăsire,  că  anul
          nu  au  fost  îngrăşate  cu  gunoi  de  grajd  de­  partea  Comitetului  raional,  direct  de  proble
                                                                                      mâne  neobservată  ;  ea  are  cauze  şi  este  o   acesta  planul  de  cultură  legumicol  reparti­
          cât  80  ha.  cu  toate  eă  timpul  a  fost  bun  şi   mn  legumicolă,  prin  faptul  că  nu  a  urmărit
                                                                                      rămăşiţă  a  politicii  dcviatorilor  de  dreapta   zat  de  sfatul  popular,  nu  este  respectat,  tre­
          până  la  această  dată  s’ar  fi  putut  transporta   felul  în  care  sunt  respectate  sarcinile  trasate   care trebuie sdrobitâ cu desăvârşire  buie  să  dea  de  gândii  comitetului  raional  de
          gunoiul  pe  întreaga  suprafaţă  Deasemeni,   de  Hotărîre.  Comitetul  raional  de  partid,  nu
                                                                                       Anul  Irccut.  gospodăria  anexă  „Sovrom-   partid  Haţeg,  şi  comitetului  executiv  al  sfa­
          nu  au  (ost  făcute  nrăturile  adânci  prevăzute   a  analizat  temeinic  felul  în  care  membrii  co­  cărbune"  —  Petroşani  —  din  Haţeg,  a  cui   tului  popular  raional  Ele  trebuie  sâ  ia  de
                                                mitetului  executiv  al  sfatului  popular  raio­
          în  agrominirn.  cu  toate  că  timpul  a  permis                           fîvat  o  suprafaţă  de  35  ha.  cu  legume  şi   urgenţa  măsurile  cuvenite  fată  de  aceia
          acest lucru                           nal  şi  ale  sfaturilor  populare  comunale  se   zarzavaturi.  Conducerea  gospodăriei  nu  şi-pp   care calcă cu neruşinare legile sfătuim
           In planul raionului mai sunt prevăzute,  preocupă  de  creerea  zonelor  legumicole  şi  nu  dat  însă  câtuşi  de  puţin  interesul  penlru  a  T.  MARIAN
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35