Page 34 - 1953-03

Pa*. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

DIN EXPERIENŢA UNEI COMUNE Imporriva folosirii armelor bacteriologice
FRUNTAŞE ÎN MUNCILE AGRICOLE
Protestul siderurgiştilor hunedoreni
' In comuna Brănişea, raionul Ilia, orga­ La staţia de radioficare, vorbesc în mod
nizaţia dc bază şi Comileiul execuliv al regulat ţăranii muncitori fruntaşi in muncă. Sirena a anunţai sfârşitul schimbului de runcat din avioanele lor blestemate peste
dimineaţă Din ţoale secţiile Combinatului pământul Coreei şi Chinei, microbii ciumei,
sfatului popular, desfăşoară o vie activitate De curând a vorbit ţăranul mijlocaş Ga-
Siderurgic „Gh. Gheorghiu Dej" Hunedoara, holerci şi tifosului, nu vor scăpa de ju­
politico organizatorică în vederea mobilizării bor Petru, despre cele văzute dc el în gos
ţăranilor muncitori la îndeplinirea campaniei podărîa colectivă din Celmac, regiunea Arad se îndreptau spre locul unde de obicei se ţin decata popoarelor".
dc însămanţări înainte de termen La gazetele dc stradă, sunt popularizaţi mcelingurile, coloane de muncitori, tehnicieni Lamînatorul Dănică loan, a spus că fo­
Astfel, fiecare membru al Comitetului exe­ fruntaşii tn întrecerea patriotică şi demas­ şi funcţionari Aici, muncitorii din com­ losirea armei bacteriologice de către impe­
cutiv a fost repartizat pc bază de plan cu caţi, prki caricaturi şi articole, chiaburii binat au ascultat cuvântul tovarăşului Pe- rialişti americani în Coreea, este dovada
responsabilitatea concretă pe întreagă du­ oare încearcă să saboteze însămânţările. (ric Aurel, secretar a! comitetului raional de slăbiciunii lagărului imperialist, setea de
luptă penlru pace. care Ic a vorbit despre sânge şi goana după profiluri maximale <
rata campaniei. Tovarăşul Dan Logliin de Aşa dc pildă, au fost demascaţi prin ca­
exemplu, răspunde de satul Brănişco, lo- ricaturi chiaburii Halda Ştefan, din satul barbariile imperiafiştilor americani, răspân- ,,Nc alăturăm glasul nostru de prolesl, ace­
varăşul Jurca Nicolac de salul Tâmăvîţa, Bicău. care a îndemnat ţăranii muncitori ditorii ciumei, holerei şi a tot felul dc boli lui al tuturor oamenilor cinstiţi dîn lumea
inlecţioase întreagă, împotriva mârşăviilor săvârşite dc
iar tovarăşul Cânda Logliin de satul Bicău să nu cultive legume şi zarzavaturi Dea-
Satele la rândul lor au fost împărţite în scc semeni, au fost demascaţi chiaburii Maier Plini de mânie, muncKorii hunedoreni imperialiştii americani şi cerem încetarea fo­
toare, iar de fiecare seclor răspunde un Miliuţ, Rai Miron, Bâc Nicolac. care nu au scandau în cor : losirii şi fabricării dc arme bacteriologice".
députai din sfatul popular care, ajutat de vrut să iasă la însămânţat, Fodor Miron „Jos cu acei ce vor război, pentru pace După vorbitorii care s'au perindat la tri­
un colectiv, format din cei mai harnici ţă­ din satul Boz. care prin anumite vicleşu­ luplăm noi". bună, tovarăşul Spărios Gh — locţiitor dc
rani muncitori, desfăşoară o vie muncă po­ guri o încercai zadarnic de a înşela v.gi S'au urcat apoi la tribună furnalişli, oţe- preşedinte al comitetului de întreprindere —
lari, laminatori şi muncitori din alte secţii a citit în faţa participanţilor la meeling, Mo-
litică în rândul ţăranilor muncitori, mobili- lenţa sfatului popular
zându-i pentru a face la timp şi în bune Graficele, panourile de onoare şi cele ale ale combinatului, care au exprimai în nu­ ţiunca Comitetului Permanent pentru Apă­
condiţiuni agrotehnice foaie muncile agri­ codaşilor care se află în fiecare sat. au un mele tuturor oamenilor muncii, ura lor fier­ rarea Păcii din R.P.R., prin care sunt che­
binte îndreptată împotriva criminalilor, se­ maţi toţi cetăţenii patriei noastre, indiferent
cole. Membri Comitetului executiv şi res­ rol mobilizator deosebit de puternic. Pc
ponsabilii dc sectoare se instruesc în fiecare panoul fruntaşilor, figurează nume dc ţă­ colului al XX lea — imperialiştii americani. dc convig^rite lor politice sau religioase,
Furnalistul Jula Sabin a spus printre al­
seară în scurte şedinţe operative în care rani muncitori fruntaşi In muncile agricole tele : „înfierăm acţiunile mârşave ale bar­ să şi alăture glasul lor de protest împotriva
este analizată munca din cursul zilei, se ca: Olar Avei, Filip Conslanlin. Ungur Ni- războiului bacteriologic dus de imperialiştii
barilor americani, care au pus ştiinţa fa americani şi să se .solidarizeze cu ncînlnca-
trasează sarcini penlru ziua • următoare şl colae şi alţii, care au terminat primii în
se iau măsuri pentru înlăturarea lipsurilor. sămânţările din etapa I a şi au început ccic slujba uciderii omului. Ticăloşii care au a- tul şi viteazul popor coreean.
Anlrcnafe de către organizaţiile dc bază, din etapa ll-a. Ţăranii muncitori Brăncţ
căminele culturale desfăşoară o temeinică Francisc, Gabor Victor şi alţii, care au fost Unde duce nepăsarea
aclivitatc în vederea sprijinirii campaniei trecuţi pe panoul codaşilor, nu numai că
dc însămânlări. Delà începutul campaniei au cşit imedrat la însămânţat dar în scurt In ultima săptămână timpul a fost deose­ Arilor de toamnă cât şi la cele dc higiena a
şi până acum, în cele cinci cămine cultu­ timp au devenit fruntaşi pc comună la bit dc favorabil pentru însămânţat. Folo- câmpului
rale câte suni în comună au fost ţinule 3S toate muncile agncolc. sindu se de acest timp, multe gospodării co­ Terenul însămânţai cu culturi dc toamna,
conferinţe în care tehnicienii secţiei agricole Intrecereo patriotică se află deasemni, la lective şi comune din regiunea noastră au în urma topirii zăpezii şi n căderii ploilor
a raionului şi ai scoliei agricole regionale înăllime în comuna Brănişea Până acum, 95 terminat însămânţările din prima urgenţă şi a prins coajă Comitetul execuliv al sialului
au vorbii ţăranilor muncitori despre ne­ la sulă din totalul gospodăriilor ţăranilor au începui arăturile pentru urgenţa II a, au popular cunoaşte acest lucru şi totuşi nu a
cesitatea respectării epocilor de însămânţare, muncitori din comună au fost antrenaţi în grăpat - aşa după cum prevede agromîni- luat măsurile necesare de îngrijire a lor.
despre avantajele ce le au în urma culti­ întrecere patriotică pc bază dc contracte mul — culturile însămânţate din toamnă, au Dcasemeni sunt anumite locuri joase şi ră­
vării dc legume şi zarzavaturi şi a aplicării Sfatul Popular urmăreşte îndeaproape des curăţit câmpul, ctc. zoare unde staţionează apa provenită din
agrominimului. Inlr’o adunare avută săp- iăşurarea ei. popularizează rezullalele ob In comuna Turdaş din raionul Orăştic, topirea zăpezii distrugând suprafeţe Însem­
(amâna (recula la căminul cultural din tinute prin loate mijloacele şi stimulează pe nate dc semănături. Comitelui executiv nu
unde Comiletul executiv al sfatului popular
Brănişea, tovarăşul Boldor Petru, tehnician fruntaşi. comunal şi în special tovarăşul preşedinte s’a gândit să îndrume ţăranii muncitori pen­
agronom la secţia agricolă regională, a Ca urmare a acţiunii polilice şl organi­ tru a face loc apei să sc scurgă penlru a
Natoţi Ludovic, se lasă târî* în urma vre
vorbit despre importanţa aplicării ngromi zatorice întreprinse de organizaţia dc bază Ieri semănăturile de distrugere
mii Până în ziua de 23 Martie nu sau însă
nimului, arătând prin date concrete cum şi dc sfatul popular a) comunei Brănişea. mânţat decât 4 ha cu orz din cele 20 pla­ In ce priveşte higiena câmpului, cu toate
unii ţărani muncitori care au respectat agro- au fost obţinute o scrie de realizări însem nificate, iar din restul culturilor ce trebuiau că ne aflăm în plină campanie dc însămân-
minimul. cu toată seceta din anul trecut au natc Astfel, însămânţările din etapa l-a ţări, totuşi dc pe locul unde au fost ariile
însămânţate în urgenţa )-a, nu s’a însămân­
reuşit să culeagă recolte bogate Tot în au fost terminate la timp şi în condiţiuni anul trecut nici până acum nu au fosl Irnns-
ţat nimic. Copleşiţi dc moleşcală. membri Co-
aceiaş adunare, a luat cuvântul ţăranul agrotehnice cu mult mai bune faţă dc anii porlalc paiele pentru ca acesl teren care
milelului executiv a sfatului popular din
mijlocaş Olar Avei. care a arătat că da­ trecuţi. Până la 25 Martie a lost însămâţată ocupă suprafeţe însemnate să poală fi în­
torită faptului că anul trecut a Însămânţat întreaga suprafaţă planificată cu cartofi Turdaş, continua să se complacă în situaţia sămânţat. Peste tot sc văd pe câmp tulpini
şi îngrijit culturile după indicaţiite agro- timpurii, iar din suprafaţa planificată cu de a lăsa ca muncile agricole de primăvară de floarea soarelui, beţe de tutun, resturi de
minimului, cu tot îngheţul şl seceta el a cartofi de toamnă a fosl însămânţată 10 ha să se desfăşoare „dela sine". Cu tot timpul coceni, ctc., ncadunatc.
reuşit să obţină recolte eu mult mai mari Denscineni, s'au făcut arături pentru însă frumos şi minunat de bun penlru însâmin- Lipsa de preocupare a Comitetului exe­
ca înainte când o lucrat pământul după inânţarea porumbului pe o suprafaţă de 95 ţărî, în ziua de 23 Martie, îu întreaga co­ cutiv al sfatului popular din Turdaş, faţă de
metode înapoiate apucate din bătrâni ha. şi s’au grăpat însemnate suprafeţe, arate muna Turdaş, nu au cşit In însămânţat de­ muncile dc primăvară, dă în vileag controlul
Deascmenea, staţia de radioficare şi ga­ adânc din toamnă cât 36 de pluguri din cele 262 câte există superficial şi pe unele locuri inexistent e-
zelele de stradă desfăşoară o vie activitate In perimetrul legumicol, a fost transpor­ în comună Comitetul executiv nu s’a sesi­ xercital dc Comitetul executiv al sfatului
politică şi culturală. La staţia de radiofi­ tat gunoi dc grajd pc întreaga suprafaţa, zat însă de acest lucru si nici nu s’a gândit popular raional. Această situalio de nepăsare
care, sunt organizate în mod regulat pro­ s‘a arat terenul, au fosl făcute canale de sâ ia nici un fel de măsuri penlru a mobiliza şi de comoditate nu mai poate fi îngăduită.-
grame locale în care este oglindită lupta irigaţie pe o suprafaţă de peste 500 metri ţăranii muncitori să înceapă însămânţările. Timpul este înaintat şi fiecare zi nefolosilii
ţăranilor muncitori pentru o recoltă boga­ şi s'au amenajat răsadniţe pc o suprafaţă Un lucru care dovedeşte, fără putinţă dc din plin, duce la întârzierea însământărilor
tă. sunt popularizaţi fruntaşii la însămân- dc 220 m p tăgadă, desintcresul faţă de muncile agri­ dc primăvară
ţări, rezultatele obţinute de el şi metodele Ţăranii muncitori, au fost îndrumaţi să cole de primăvară, existent la sfatul popu­ Comitelui raional de partid trebuie să
bune de muncă ee le întrebuinţează. In încheie contracte cu cooperaţia pentru cul­ lar din comuna Turdaş, este şi acela că ţă­ tragă cu toată asprimea la răspundere pe
acelaş timp, suni criticaţi cu asprime co­ tivarea dc legume şi zarzavaturi Până acum ranii muncitori nu au fost câtuşi dc puţin aceia care nu sc achită cu cinste de sarci­
daşii, iar chiaburii sunt demascaţi ca duş­ au fost contractate 29 ha. teren, depăşindu-se îndrumaţi pentru a aplica regulile agroteh­ nile ce le-au fost încredinţate însămânţăm
mani înrăiţi ai poporului muncilor. planul pe comună cu 5 ha. nice, atât la muncile de întreţinerea cultu* 0 rile trebuiesc urgentate la maximum

F o i l e t o n rile culturale, cu audiţiile la radio7 în­ — E departe dc . departe tovarăşi, no­
trebarăm pe directorul căminului cultural. roi... v’am spus/ ridică vocea femeia cc-şi
Doi apărători a un cauze ne juste Dar înainte ca directorul căminului să şi ji părăsi bărbia răzimală dc multă vreme pc
deichis gura. secretara sfatului (sofia di­ dosul mâinilor încleştate
Soarele nu se ascunsese încă după deal. întrerupse cu acetaş voce piţigăiată, spe­ rectorului) hui cuvântul
—
Totuşi mergem, mergem! — spuse­
Să fi tot fost cam pela orele 5 şi ceva riată parcă — Să vă explic eu tovarăşi / căminul nos­ răm noi — şi plecarăm să vedem căminul
după masă. O ciocănitură in uşă, şi intra­ — Bine tovarăşi/ bine! dar mai mult ii tru este departe, tocmai in capătut satului, cultural aşezat — după spusele lor — toc­
răm In camera preşedintelui dela sfatul ajutăm noi pc ei... vedeţi ştiţi e departe... t noroi, nu vine lumea, nu s’astrânge... nu mai în marginea satului. Dar spre mirarea
popular al comunei Râu Bărbat, raionul nu prea... nu prea vine lumea... sat t. vrea să oină ştiţi... e sal şi nu sunt oa­ noastră, nu făcurăm nici 5 minute Şi direc­
Haţeg Un salul şt ne adresarăm unei to­ — Am vrea să stăm de vorbă cu direc­ meni. nu sunt tineri... nai cu cine duce torul ne spuse:
varăşe ce se găsea In faţa unor scripte O torul căminului cultural, poate cunoaşte muncă culturală
femeie cu oclui mari, cu buzele roşite şi mai bine situaţia — Da. aşa-i... exact aşa nu se poalei — Aici e căminul cultural! da aici. Tă­
cu sprâncenele smulse, ce porneau dela In timpul acesta uşa se deschise încet şi — răspunse afirmativ directorul căminului curăm un semn de mirare şi intrarăm tă­
rădăcina nasului sub formă de bob. sub lot atât de încet intră pe ea un om înalt t — Dar cum vă ajulă organizaţia dc bază. cuţi unul după altul pe poarta şcolii. în ca­
fundit se treptat in arcuirea ce se termina zâmbitor, cu un aer de „Don Juan~. organizaţia U T M drul căreia se găsea şi căminul cultural
exact la coada ochilor. De altfel era sin­ — Poftiţi/... soţul meu., tovarăşul direc­ — Păi... nn ne ajută tovarăşi, nu ne a- Dc luni dc zile uşa căminului cultural stă­
gură In toată camera. tor al căminului cultural — spuse femeia jută asta t... nu vor să ne ajute/ spuse­ tea închisă In interiorul căminului era io­
— Căutăm pe tovarăşul preşedinte sau cu sprâncenele smulse şi arcuite (secretara ră deodată şi directorul căminului şi se­ tul dcavalma Scaune aruncate la întâmplare,
pe tovarăşul secretar — spuserăm noi. sfatului). cretara sfatului. pe scenă răsturnate stăteau: tablouri, scaune,
Terncta întoarse ochii spre noi şi ne răs­ Sosirea directorului dc cămin ne bucură, — Dar cine i secretarul organizaţiei U T.M mese, iar pe pereţi rămăseseră lozinci dc pe
punse pe un ton piţigăiat. ba chiar ne făcuse plăcere, iar intrarea şi de ce nu vă ajută 7 timpul campaniei electorale. Intr'un colţ bi­
— Eu suni I lui fastuoasă cu aer de „Don Jitori“ ne sur­ La această întrebare guriţe care până a- blioteca stătea străjuită dc un lacăt marc
Pentru nn moment, până ne lămuri, no prinse cum nu încetară să răspundă cu multă re­ prăfuit, iar pc jos murdăria era mai mare
prinse mirarea: şi preşedinte şi secretor /? — Kiş Beţia... directorul căminului cul­ peziciune şi fără să aleagă vorbele, muţi­ decât sar crede. Aparatul de radio defect, nu
— Am vrea să ştim. cum staţi cu pregă­ tural — se prezentă omul seră. mai funcţiona de multă vreme. Tot dc atâta vre­
tirea campaniei dc primăvară 7 — întreba­ — Cum staţi cu activitatea culturală din — Tocmai el e — răspunse intr’un târziu şi me nu se ţinuse in cadrul căminului cultu­
răm noi. după cc am arătat ane suntem şi sat tovarăşe director 7 cum vă ajută sfa­ cu oarecare timiditate secretara sfatului — ral nicio conferinţă, niciun program artistic,
f
de unde venim tul popular — întrebarăm noi dar. . vedeţi arc mult de lucru, e ocupat nicio audiţie colectivă la radio, nicio seară
— Bine tovarăşi1. bine f... suntem pre­ — Păi să vedeţi tovarăşi... mal nuill ii şi... e greu să fii director dc cămin cultural, culturală şi nu se citise nicio carie dela
gătiţi toate atelajele stau... gata. numai afutăm noi pe dânşii._ au mult de lucru, sunt sarcini multe, mari şi n'ai cu cine lu­ bibliotecă
să... tovarăşii sunt tare ocupaţi şi... nu prea au cra. nai oameni nu vin După ce auzisem şi văzusem toate acestea
ţ
— Di' căminul cultural cum oă ajută in timp. ştiţi dvs... muncă multă. — Am vrea să mergem până la căminul nc-am dat seama perfect dc cc nu vine lu­
această problemă 7 cum mobilizează ţărăni­ — Cum staţi cu conferinţele, cu progra­ cultural să vedem localul — spuserăm di­ mea la căminul cultural.
mea muncitoare la... şi deodată femeia ne mele artistice, cu cercurile dc citit, cu se- rectorului de cămin. E departe.., I. CtOBOTA