Page 36 - 1953-03
P. 36
t*ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
IN COMITETUL POLITIC O. N. U. Pentru salvarea victimelor
poporul oehoslovac a zădărnicit încercarea ternarei politice din Grecia
NEW YORK (Agorpncs). - TASS trans ţârilor din lagărul păcii conlribue în mod
mite : csenţîal la intensificarea încordării interna- forţelor reacţionare şi şi-a consolidat şi mai NEW YORK (Agenprcs) — TASS.
In şedinţa din diminea.^ ' zilei dc 23 Mar ţicGvue; oeeaoc oonstrtue o violare flagrantă mult suveranitatea şi orânduirea democrat-
tie, Comitelui Politic al O.N U a început a prinoipiiîlor şi tehiii’lor Orar tei Naţiuni populară. Pierzând speranţa de a puloa A A. Gromiîoo, şeful adjunct aii de>lega-*
ţici U.R.S S. la sesiunea a 7-a a Adunării
cx.imimaroa problemei priv'loarc ¡a ame> lor Unite. schimba situaţia în Cehoslovacia cu ajutorul
Generale ON.VJ.. « axkxisa»t p-retşedi/ntelui
tecul Stal ol or Unite a-le Americn în aia ceri ic Miniştrii afacerilor externe al Cehoslo- unor politicieni trădători şi al unui putsch Adunării Generale ONU. o scrisoare în
intorne ale ailor ţâri. Acenslâ problemă n vaciej a arătat că politica S.U.A. faţă de reacţionar, cercurile guvernamentale d/in
îost î’nolusă pe ordinea de zi a sesiunii A- Cehoslovacia în perolada dc duipă război S.U.A. recurg la a'lte mijiloacc căre i aduce la cunoştinţă că pc adresa şefu
lui delegaţiei U.R S.S. l-a sesiunea a 7-a a
dumării Generale a O N U. în urma p-up-une- şi-a propus dropt soop să împiedice reali V D.ivid a subliniat că printre aocstc Adunării Generale. A I. Vîşinschi, s’a primit
rdi delegaţiei R Cehoslovace zarea «năzuinţelor poporului oehoslovac, să mij'loaoc figurează şi activitatea diverşi o- u«n mesaj din partea deţinuţilor politici greci
Examinarea acestei pnublcmc a început nu admită ca el să-şi construiască statul du nislă şi de spionaj. care se «iillă în închisoarea de pe insula
printr’o amplă cuvântare a ministrului aia pă voinţa sa S.U.A. «iu tins bot timpul să NEW YORK (Ageppncs). — TASS trans gluma ;
oerjilox externe a'l Cehoslovaciei. V. David aducă Cehoslovacia într'o stare de dopen- mite : „V»iaţ,a noastră, viaţa a zoci de mii de
P»nin adoptarea legii privitoare la aşazisa demţă politică şi economică faţă dc Statele In şedln|a din după amiaza ziîeî dc 23 lupt«ă«tori din rezistenţa naţkxnală pentru de
„securitate mutuailă pc 1951”. a .sublim iat Unite şi să reinslaureze împotriva voinţei Martie a G’omiletului Politic o>l O N U., ca*e mocraţie şi paoc, esle din nou direct ame
V. David, pentru prima oairâ în istoria re poporului cehoslovac, rogimuil oapital-ist în discută problema amestecul u-i S U.A. in aia ninţată — se spune in mesaj Guvernul
laţiilor i«nternaţîonaile, guvernul une« ţări. Cehoslovacia, să rupă Colioslovaoia de Uniu- oeiile interne ale altor ţări, a luat cuvân Papagos, care înainte de alegeri trâmbiţa
guvernul S.U.A.. aprobă făţiş şi expres în ne.i Republicii! or Soviet/ioe Soci ai! iste şi s'o tul reprezentantul U R.S.S., A A. Gromico, loz/înca ,,Sâ dă uitării trecui ui", pregăteşte
legistaiţi-a sa şi declară oa program al sân transforme înt-r’o uneaîtă pentru realizarea a cărui cuvântare a ocupat aproape întreaga o ofoosivă împotriva deţinuţilor politic' sub
amestecul în afacerile imterne ale altor ţări planurilor lor militare îndreptate împotriva şedinţă de după amiază. pretextul că deţinuţii politici ar reprezen
Pentru prima oară îrn istoria relaţiilor inter Uniunii Sovietke. Im cuvântarea sa. A A Gromîco a citai ta o primejdie pentru securitatea statului
naţionali e, guvernul unei ţări proolamă ex S,U A„ a spus V. David, au încercat să fapte concrete, documente oficiale, precum şi sub ailte pretexte mârşave. Miniştrii jus
pres în legile sale violarea Mag-rantâ a profite de greutăţile economice prin oare şi declaraţii ale unoi fruntaşi potilioi ame tiţiei şi afacerilor interne au adoptat o ho-
principi i'lor oelor mai fund a mentale ale re trecea ţarna noastră pentru a subjuga Ceho- ricani. tărîrc, publicată în presă, cu privire la sepa
laţiilor internaţionale şi ale coexistenţei slov.icia. Presiunea exercitată în domeniul Delegatul american Lrxlge, care a lua.t rarea deţinuţilor politioi dc coi de drept co
paşnice între popoare ca parie integrantă economic, dc guvernul S.U.A. nu a dat ce apoi cuvântul, a arătat că declaraţiile lui mun şi la fimpă.rţ.irea deţinuţilor politici
a politicii sale oficiale Delegaţia cehoslo zulitatul dorit. Cehoslovacia, ca şi celelalte Dullăs. Stassen şi ale a-llor câţiva loaderi pe categorii Această măsură fascistă, oare
vacă, a spus în continuare V David, a ce ţâri de democraţie populară, datorita ma republic «unii de scamă, citate de reprezen este în contradicţie cu legislaţia greacă şi
rut waoluder&a acestui punct pe ordinea de relui «ijutor desinteresat al U. R. S. S., a tantul sovietic, au fost făcute de aceştia nu străină privitoare la tratamentul deţinuţilor
Z/i a sesiunii a 7-a a Adunării Gcnera.lc reuşit să opună rezistenţă accstcî presiuni in calitate (Ic persoane oficiale, ci ca per politici, prevesteşte izolare«! noastră în can
pentrucă ea oonsideră examinarea acestei şi a ponnîl la construirea cu succes a eco soane particulare Lodge a propus dease- cer fie de pe Makronisos şi in oavounle u-
probleme în Organizaţia N-aţiu.niilor Unite nomiei sa .e paşnice. Văzându şi cş:cul, menea să nu se ia în consideraţie docba- mede dc pc lu.ra Această măsură preveste
J
ca o contribuţie adusă cauzei întăririi păcii cercurile guvernante a,!c Statelor Un. te au raţiilc făcute de Dcwcy, dcuarecc el este şte o nouă vărsare de sânge, «alţi morţi şi
şi securităţii internaţionailc. întrucât ames înccroat in Februarie 1948 să-şi alingn ţe guvernatorul unui stil care „nu «are relaţii oameni înebuniţi, alţi schingiuiţi, noi van
tecul Statelor Umile în afacerile interne ale lul cu ajutorul u/nui putsch reacţionar. Dar extern cil dalisme. un alt ..Dacban', sau „Cocicdtc“
precese. N.iciun om cinstit, oricât de naiv
ar fi. nu poaite crede că securitatea slaiir-
Un nou val de teroare fascistă în Franţa lui poate fi ameninţată dc deţinuţi pol'ťci
PARIS (Agcrpres) — Complotul pus la din Franţa, care reprezintă interesele cla ţelor iubitoare de pncc au si «mu indigna cu să<nătatca zdrimcinată din cauza dunu-
calc de reacţiunea franceză din ordinul im- sei muncitoare şi luptă cu consecvenţă pen rea întregului pop.*, lmcd-iat după efectua riior îndurate atâţia a-ni dc zile după g.ro-
pci ialişlilor americani împotriva forţelor iu tru apărarea lor. Se ştie că Alain Le Lcap. rea percheziţiei, sub pretextul d.* „atentat t-iile gro.a<se a.!e turnurilor medievale dc pe
bitoare dc pace din Franţa, ia amploare. secretar general al C G T, din Franţa şi la securi*.-.iţea cxtoTriii a statului”, biroul insulele Tonice şi alte insule greceşti, su
Noua etapă a «acestui monstruos complnl vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Mon GonkxJeraţiei Genei'IT? a Muncii, a d.it praveghind zi şi noapte dc temniceri şi
arc loc odată cu plecarea Iu Maycr şi Bi diale, esle deţinut în închisoare de mu publloilăţii un ţ&munocaţ în cave demască jandarmi. Adevărul este că guvernul Papa
dault la Washington, unde aceştia se du-: multe luni, în ciuda protestului popular care complotul pur. la chL- de guvern, care, Se- gos vrea să nc extermine pentrucă se leme
să primească noi ordine pentru înfăptuirea ccrc imediata lui eliberare mănd'U-se de voimţa masso.or populare, rc dc faima no.asTfă, sc teme de influenţa pe
politicii războinice americane şi pentru fas In cadrul noului va! de teroare, în afară cuigc la represiunii. Comunicaţii'. Confede care o exercităm asupra poporului prin c-
cizarea vieţii publice în interior. de André Stil au fost arestaţi Lucien Molino, raţiei Genera!* a AAuncii demască hilr.saga xctnplul nostru
După ce guvernanţii americanizaţi ai secretar al C.G.T, pentru problemele orga politică de m zeiic şi y./p.:aj impusă olasei lată dece are de gând Papagos să ia n«i-
Franţei l-ou întemniţai anul trecui pc Ja nizatorice şi André Tollet, secretar al Uni muncitoare de guvernul d-?!a Par:s cave suri împotriva noastră"
cques Duclos, secretar al Partidului Comu unii sindicatelor din departamentul Sena. face jocul politicii amerxnnc In îndicicreo scrisorii lui A. A. Gromico
nist- Francez, şi pc André Stil, redactor şef Deasemcnea, a fost emis mandat dc arestare Zia-nr! „LTI uniuni le" a scos o ediţie ;»c spune ‘
al ziarului „L’Ilumanilc”, caro au fost smulşi împotriva lui Benoit Frachon. secretar al specială în care demască lovitura dc forţă Adresându-vă textul mesajului dc mai
din ghiarelc reacţiunii mimai datorită luptei C.G.T. fascistă a guvernului şi publică o decla- sus vă neg să fiţi călăuzit dc principiul tra
Îndârjite a massclor populare din toate lâ- După u.n scurt Interogatoriu care le-a rntie a Partidului Comunist Francez în cîi-cc tării omeneşti a victimelor teroarei politice
rilc, actualmente ei pun Ia calc continuarea fost luat la poliţie, André SUI, Lucien Mo este demascată poiiiica fascistă de trădare din Grecia, «adoptat de sesiunile a treia şi
complotului. La 24 Martie] André Stil a lino şi André Tollet au fost depuşi Io în- nnţion.H,lă dusă de actualul guvern şi este a pat.ra alo Adunări« Generale şi să luaţi
fost arestat din nou. chisoa.re>a Fresnes. Lansat un apel pentru constituirea de corni măsurile necesare pentru apărarea deţinuţi
Totodată, guvernanţii delà Paris vor sâ Actele de teroare fascistă săvârşite îm tete în vederea apărării l.itxîrtăţilor democra lor politici g-reci despre care este vori>a în
lovc.asc.ă in Confederaţia Generală a Muncii potriva ol«isei muncitoare şi a tuturor ior- tice. mesajul de mal sus «ţ
NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE i :sc impozitele şi taxele încasate de'n reşte să deschidă şi mai larg pieţele E'ro-
răni Pauperizarea satului francez este peî occidentale exportului produselor agri
fapt incontestabil cole americane costisitoare
Ce se ascunde în spatele proiectelor „Pool-ului verde” Crearea „Pool ului verde" duce la decli Crearea,, Pool ului verde" are loc în con
nul continuu nI agriculturii franceze şi la diţiile unei lupte aprige între participanţii
de G RASSADIN ruinarea ţărănimii. Revista «americană „R.i- lui Contradicţiile au şi cşit la iveală prin
La P«iris arc loc conferinţa miniştrilor a- voilor de alimente Trebuc create rezerve a ports France Etats Unis” menţionată mai faptul că miniştrii agriculturii cetor şase
gricullurii ai Franţei, Angliei, Italiei, Ger limcntarc pentru armate” sus scrie: Pentru „ridicarea productivităţii tari membre ale cartelului european a căr«
manici occidentale, Belgiei, Olandei, Luxem Astfel, „Pool ul verde” care sc înjghebează agriculturii Franţei trebuc lichidaţi cel pu bunelui şi otelului nu făcut la această con
burgului, D.anemarcci, Suediei. Norvegiei. în prezent nu este decât un apendice al blo ţin unul sau chiar două milioane de miei ferinţă o dccl.araţic specială pe care au ela
Greciei, Austriei. Irlandei, Elveţiei, Turciei cului Atlanticului, cu toate urmările cc de agricultori”. borat o în ajunul deschiderii conferinţei Dar
şi Portugaliei (aceasta din urmă este repre curg dc aci. Waldck Roche, membru în Biroul Politic şi între cele şase ţâri susmenţionate nu «•
al CC. al Partidului Comunist Francez în xistă unitate deplina.
zentată de un observator). După deschiderea Perspectivele dezastruoase ale „Pool-ului
conferinţei, 1.7 lucrările ci a fost admisă şi verde” pentru ţărănimea muncitoare din Eu c.arlca sa ,.Pe calea eliberării ţărănimii" apă Ziarul „Combat” scrie că Olanda cere li
rută recent scrie că „Pool-ul verde" este a-
participarea Spaniei iranchistc. ropa occidentală pot fi văzute dîn exemplul mitarea „Pool-ului verde" numai la cele
Potrivit relatări for zmreloj- pariziene, con Franţei Esle vorba dc subordonarea agri vantajos numai marilor latifundiari. In oo- şase ţnrî susmenţionate — membre în car
ferinţa este convocalâ pentru examinarea culturii franceze intereselor economici dc cncc priveşte micii proprietari dc pământ. în telul european n! cărbunelui şi otelului, iar
problemei privitoare la faimosul „Pool (car război, ţelurilor pregătirii războiului încă cazul creării „pieţii agricole unice curnpu- cercurile industriale din Franţa adonlă în
ne”, gospodăriile lor vor fi ruinate în urma
tel) verde”, adică la crearea „pieţii agricole în 1940. a doua zi după cnpituharea cercu general fată dc acest proiect o atitudine
cnicc europene”. rilor guvernante din Franţa faţă dc hitlcrişti, faptului că piaţa franceză nu va fi ferita de foarte reţinută, ileoafece se tem că exportul
Ce este „Pool-ul verde” şi cc sc ascunde clica trădătorilor din Vichy a luptat pentru concurenţa altor târî produselor agricole va duce după sine im
tn spatele lui? transformarea Franţei într’o ţară agrara Analizând situaţia în «agricultură, ziarul portul intensiv al mărfurilor industriale :.:«rc
Proiectele privitoare la crearea „Pool u- pusa în slujba „Germanici industriale” Tră „Le Monde” a scris la 17 Martie eă în ce- vor concura cu produsele industriei najio-
hji verde” suni legate indisolubil dc tendin dătorul poporului francez. Pétain, cerea i.i- c.acc priveşte venitul de pe urma principa nalc Cercurile industriale din Franţa se t^m
ţele agresive ale căpeteniilor blocului Atlan ţiŞo,.întoarcerea la agricultură”. In prezent, lelor culturi agricole. Franţa ocună în j>rc- că faimoasa „specializare zonală” va duce.
tic. încă cu mult înainte de conferinţă, pre se urmăreşte din nou transformarea Fran zcnl în rândul ţârilor — participante la con în cele din urmă. la transformarea /-ranţei
sa democrată fr.anceză scria că prîn crc.arca ţei într’un oarecare apendice agricol al „Eu ferinţa dela Paris privitoare ia problemele într’o zonă agricolă, dependentă de Germa
„pieţîî agricole unice europene" c.irc pre ropei unite”, adică a Germaniei occidentale ere,arii „Pool-ului verde”, locurile 7, 10, 12 nia occidentală industrială.
supune specializarea ramurilor agriculturii a revanş.arde protejate de Statele Unite şi 13. Acest lucru înseamnă că lichidarea „Pool ul cărbunelui şi oţelului. — scrie
diferitelor ţări, organizatorii blocului Atlan Ademenind pc marii proprietari dc pă barierelor vamale ar produce agriculturii zizrul „France Soir" — a lost creat nu iâ;ă
ticului urmăresc să asigure aprovizionarea mânt francezi cu profiluri mari. organiza franceze o pagubă simţitoare. Icoarccc ca greutăţi şi adversarii săi încă nu sunt de.
viitoarei „armate europene”. torii americani ai „Poolului verde” promit s’ar găsi într’o situaţie dezavantajoasă faţă zarmaţi. Organizarea pieţii agricole pe plan
fncă acum un an şi jumătate revista „Ra- să transforme Franţa înlr’un „grânar al Eu de concurenţa străină. european va ii şi mai grea, deoarece proble
ports France Elnts Unis" editată la Paris în ropei” Dai falsitatea necslor promisiuni este Crearea „Pool ului verde" corespund«* în mele agriculturii sunt foarte complicate şl
limba ii am cază dc către ambasada americană dcsminlilă de pe acum dc faptul că în urma mod nemijlocit intereselor monopolurilor a- numeroase"
şi diiuznt.ă în mod gratuit, a prczcnlal des militarizării economiei, «agricultura Fvantel grîcote dm S U A Politica cercurilor guver Faplclc arată odată mai mult ca adevă
tul de sincer planurile organizatorilor „Pool- trece prmtr’o criză care sc adânceşte per nante americane care caută să obţină sista ratul ţel al „Pool-ului verde” se rezumă la
ului verde” In Noembric 1951 revista scria: manent: suprafeţele însămânţate sc restrâng, rea exportului de alimente din Europa răsă punerea agriculturii Europei occidentale in
„...rcînnrm.arca duce după sine lărgirea nc- scade recolta globală a produselor agricole. riteană în ţările Europei occidentale, urmă slujba militarizării şi pregătirii războiului.
Redacţia ziarului Str 6 /Marile Nr 9 Telefon 888 — Admm.cifStr. 6 AAartie Nr 9 Tetef 689 Taxa plălitâ tn nume rar corii, aprobării Direcţiunii Generale
P.T.l. Nr. 130320 din 6 Nov. 1919 Tiparul, întreprinderea Poligrafică DEVA, Str. Gh Barlţlu Nr. 13