Page 11 - 1953-04
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Agitatori fruntaşi în lupta pentru plan Cultură fizică şi sport
Pentru o agitaţie concretă, operativă şi combativă Cupa „Drumul Socialismului“
Duminică 5 Aprilie ac. în întrega regiu
Din munca agitatorului Dănică Ioan dela secţia laminoare ne s'au desfăşurat în cadrul cupei „Dru
mul Socialismului" diferite cornpc*ti(iî spor
a Combinatului Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ tive.
Astfel, la crossul „Să întâmpinăm I Mai"
Agitaţia politică de massă, este una din de cade, nu l-a descurajat pe bătrânul Francisc, de a justifica, fără temeiu do s'au antrenat un număr de 21.515 oameni
cele mai viabile metode de mobilizare a laminorist şi nici în vârsta sa înaintată altfel,' unele lipsuri şi defecţiuni in procesul ai muncii, dintre care 9 270 sindicalişti.
oamenilor muncii la luptă pentru îniăp n’a văzut o piedică pentru care nu ar de producţie, arătând că comuniştilor, şi mai Este de remarcat rodnica activitate a co
tuirea politicii partidului nostru, una din putea fî un bun agitator. Gândul i-a sburat a'le6 acelora oare au inund dc răspundere,‘cum lectivului sportiv S.M.T. Miercurea care n
tre metodele eficace şi cu urmări fructuoa la difuzorul de acasă care îî aduce întot este tov. Dragotă, membru în biroul or reuşit să antreneze un număr de 193 cro-
se şi imediate, mai ales atunci când ea deauna cele mai proaspăle veşti. Dcase- ganizaţiei de bază. nu le este permisă sişti. In această competiţie sportivă, activi
îndeplineşte condiţiile necesare, când este meni, în casa agitatorului Dănică. a de o asemenea atitudine. tate intensă au desfăşurat şi colectivele ra
vie, concretă, actuală şi combativă, când la venit un obicei, cititul in serile când nu-i Când acesta s'a „şifon-at", agitatorul Dă ionale C.CFS. Alba-fulia, Petroşani şi Hu
baza argumentelor stă principialitatea de în şut. Tovarăşa lui de viaţă. îi citeşte nică l-a criticat din nou şi mai aspru, nedoara
plină. când argumentele însăşi sunt pu cu regularitate ziarele, broşurile şi anu angajându-se să-l critice neîntrerupt Colectivele „Locomotiva” şi „Spartak” din
ternice, luate din viaţă, simple şi insufle- mite cărţi de specialitate şi îl ţine ta până se va îndrepta. Alba-lulîa şi-au îndeplinit cifrele de plan Ia
ţitoare curent cu loate evenimentele Minlea a- Maistrul Constantin Petre, care dcase- trecerea normelor G.M A. de gradul I. pc
Fireşte că sunt mulţi agitatori care ţin seamă geră a bătrânului laminorist, înregis meni avea uneori o atitudine neatentă primul trimestru al anului, iar „Avântul”
de aceste condiţii, şi nu se abat de pe ca trează pe această cale faptele mai impor faţă de munca sa. fiind criticat, s'a în Sebeş, a realizat cifra dc plan la G. M. A
lea respectării lor Inlocmai, agitatori care tante, pe care el le foloseşte apoi cu pri dreptat, lucrând cu mai multă răspundere de gradul I cu 181 la sută.
opun vorbăriei goale, cuvintelor „aJese”, cepere în munca sa. Pe de altă parte cl şi interosăndu-se îndeaproape de sarcinile Tot Duminică, au mai avut loc in ca
vorbelor de paradă, faptele simple dc zi se strădueşte să-şi desăvârşească neînce ce i revin drul cupei „Drumul Socialismului” la faza
cu zi, aspecte grăitoare ale muncii din tat cunoştinţele pe tărimul scrisului şi al Agitatorul Dănică, a învăţat in una di<n raională întreceri între diferite discipline
întreprinderea în care lucrează, care ştiu cititului lecţii să se ocupe de toate problemede, sportive ca : şah, tenis de masă şî atletism
si aleagă din noianul de fapte, pe cele Datorită râvnei cu care munceşte, agi să aibe o atitudine combativă faţade con O iniţiativă frumoasă a avut o comitetul
mai convingătoare, pe cele care exprimă tatorul Dănică reuşeşte să se achite cu cepţiile înapoiate ale unor oameni. Aşa de raional pentru cultură fizică şi sport din
oragoste şi abnegaţie dovedite prin rozul cinste de această sarcină, să I'C respec pildă, atunci când o parte din muncitori, Orăştie, care a organizat o Întrcîcrc între
ratele muncii dealungul unui timp, de râv tat şi apreciat de tovarăşii săi de muncă. n’au înţeles sâ se supună disciplinei me copiii în vârstă de 5—7 ani, cu tricicletele
na şi eroismul cu care muncesc unii oa Cuvântul lui simplu şi convingător este dicale. refuzând să accepte să fie inocu la care au participai un număr de 140 co
meni, etc. ascultat de tovarăşii săi. laţi p&ntru a preveni eventualele boli ce pii.
Ca membru al comitetului de luptă pen s'ar putea isca, el Ie-a arătat acestora că
Agitatorul instruit, mânueşte cu price
pere şi curaj, arma criticii, combătând pe tru pace, agitatorul Dănică a desfăşurat statul cheltueşte sume mari de bani pentru FOTBAL
o activitate neobosită. împărţind timbre apărarea sănătăţii oamenilor munoiî şi că
această cale şi prin acest mijloc minu In etapa II a a campionatului regional de
pentru ajutorarea poporului frate coreean, este profund nejust să vadă numai „până
nat. atitudinea înapoiată a unor oameni, fotbal. Duminică 5 Aprilie au avut loc ur
el a explicat fiecărui tovarăş din secţie la vârful nasului” şî să calce disciplina
lipsa de răspundere, birocratismul şi alte mătoarele matchuri cu rezultatele : -
rămăşiţe împământenite în mintea uno'-a. cât de rodnic e ajutorul -dat, arătând în medicală, primejduind in felul acesta, prin SERIA I-a
mod convingător că. ajutorul tuturor oa poziţia lor înapoiată sănătatea tuturor.
★ menilor dornici de pace dă puteri eroicu Nu demult, o parte a laminorului a in Locomotiva A.-lulia — Metalul Cugir 0 2 (0-0)
AActalul Călan — Constr Hunedoara î-2 (11)
Laminoristul Dănică Ioan, lucrează de lui popor apărător al patriei sale. că a- trat în reparaţie. Tovarăşul Ghccurghiu, se FI Roşie Lupeni — Spartak Deva 0-3 (0 0)
peste 20 de ani în combinat A cunoscut jutorul nostru fierbinte, moral şi materii, cretarul organizaţiei de ba2â a arătat mun Spartak Brad — Minerul Lonea 14 (1 -2)j
tot felul de vremuri ; el vede cu bucurie exprimă dragostea noastră sinceră, ataşa citorilor dela laminoare, că reparaţiile tre- Avântul Sebeş — Dinamo Orăştie 10 0 (4 0)
cum pe întinsul Hunedoarei se înalţă uria mentul nostru faţă de cauza dreaptă a
şe construcţii ale socialismului, cum se bue să fie făcute in timpul cel mai scurt SERIA Ha
poporului coreean, fată de cauza sfântă
schimbă viaţa oamenilor, vede cum prind-î şi în cele mai bune condiţii. Comunişti» Metalul Ghelar—Spartak Alba lulia 11 (0-0)'
viaţă politica partidului Când organiza a apărării păcii in lume. Agitatorul Dă au fost chemaţi să-şi dea aportul lor în. Laminorul — Oţelul II Hunedoara 4 1 <l-1)
ţia de bază i-a confirmat agitator, cl sa nică, a colectat din vânzarea timbrelor această muncă de răspundere Agitatorul Şantierul Petroşani—Minerul Pelrila 1-0 (0 0)!
angajat să muncească din răsputeri în pentru poporul Coreean, în anul trecut şi Dănică. alături dc alţi agitatori şi de con Minerul Anmoasa — Metalul Brad 0 2 (0-2)
Flacăra Orăştie — Locomotiva Simcria 81
această muncă de cinste, să lupte prin in anul aoesba peste 1700 Ici. ducerea sectorului a supraveghiat timp dc (3-1).
lapte şi, prin pulerea vorbei să răspândea Cu acest prilej şi cu prilejul convorbi 26 ore necontenit, felul cum sc desfăşoară Divizia A.
scă adevărul pretutindeni, să combată cu rilor şi al consfătuirilor dc producţie agi reparaţiile, dând ajutor şi însufleţind în Minerul Petroşani — C. S. Câmpulung
tărie lipsurile şi neajunsurile tatorul Dănică Ioan a arătat neîncetat to muncă pe oamenii chemaţi să înfăptuiască I I. Malchul s'a desfăşurat pc stadionul din
Dela bun început, agitatorul Dănică şi-n varăşilor săi, că a fi un bun luptător această importantă sarcină de răspundere. Lonea in faţa unui numeros public din în
dai seama că sarcina aceasta cere în pri pentru pace înseamnă a ţi îndeplini corect El este convins că fapta agitatorului, treaga Valea Jiului, care a avut ocazia
să vadă un joc spectaculos.
mul rând o pregătire serioasă, cunoaşte îndatoririle în producţie, a avea o atitu că exemplul său personal este cel mai
Divizia B.
rea la zi a problemelor, atât a celor ex dine justă faţă de muncă, şi a îngriji puternic imbold în muncă ; aşa l-a învăţat Pe stadionul din Hunedoara s’au întâlnit
terne cât şi a celor interne şi In mod cu răspundere instalaţiile şi agregatele. partidul şi el merge neabătut pe această echipele Metalul Hunedoara şi Minerul Lu-
deosebit a problemelor din secţia In care Deasomeni, el a combătut atitudinea de ne cale penî, care a fost învinsă de gazdă cu scorul
PETRE TARAU de 4 0.
lucrează Faptul că 9vca puţină ştiinţă păsare şi încercările maistrului Dragotă
cum se întâmplă deseori în asemenea îm munca s'a desfăşurat normal
I. PEŞCHIN
prejurări, cauzele au fost căutate în cu to Pe neaşteptate, şeful secţiei a între
tul altă direcţie, decât cea justă, punându se
rupt pe cel ce făcea raportul şi întrebă:
OAMENI ŞI OŢEL totul pe seama proastei calităţi a materia — Cât încărcăm noi în cuptor?
lului refractar; „pahare”, „dopuri”, etc....
— Fragmente— S’a propus să se sene o scrisoare com- Şeful schimbului, fără să dea pra marc
somoliştilor din uzina de materiale refrac importanţa acestei întrcbărL răspunse :
— Ce zici, ţi-a venit vremea să lucrezi Aşa gândea deseori Maca*r, de când era tare. cerânrlu li se să înceapă lupta pentru — Ca doob’cei I
la cuptor ? Vrei să înveţi o meserie ade al patrulea ajutor al oţelarului îmbunătăţirea calităţii producţiei lor Se — Cât adică ?
vărată ? — O lună, un an!,., râdeau ei de dân- - cretarul comitetului era gata să puni pro — Cincizeci şî cinci — şaizeci de tone.
Maistrul ghicise gândurile tânărului mun sul 1 sc dădeau nume de muncitori care punerea la vot. când Macar spuse pe neaş
citor. Inlr'ndevăr Macar venise la uzină rămăseseră câte cinci ani ajutori de oţclar. teptate cu glas tare : — Ce ar fi dacă am încărca, sâ zicem,
pentru j învăţa o meserie adevărată, pen — Nu i e dat oricui să ajungă, oţe’ar. — Aţi şi găsit pe cine sâ aruncaţi vina... o sulă de tone ?
tru a-şi ^ăsi locul în construirea vieţii noi. Nu i se poate încredinţa oricui conducerea — Unde să le bagi ?
A doua zi. Macar Iu repartizat ca al Cuvintele acestea făcură o puternică im — In cuptor.
procesului de producţie. Şi pentru asta nu presie asupra membrilor comitetului
patrulea ajutor al oţelarului El aducea — Nu încap î Cuptorul n'a fost calculai
materiale (de încărcare), ridica şi cobora se cere numai ştiinţă, îi mai spuneau ci. — Dar iu ce crezi ? — îl întrebă secre
capacul ; câteodată. încărcătura nu se to — Dar ce încă ? întreba cu lăcomie tarul pentru atât
pea undorin Şi trebuia, după cum spunea Macat. Macar nu se lăsă rugat, Spuse verde — Au calculat inginer' ca şi noi Dar
maistrul, să „deranjezi”, metalul. Atunci, — Talent Treaba asta c ca o muzică. că lucrul merge prost nu dm pricina ma dacă au greşit ? Cât otel în plus am
Mazai punea mâna pe aparatul pentru mă Pentru unul e destul să pună mâna p.e terialelor refractai re, c» pcnirucă munca de obţine ?
surarea nivelului încărcăturii. Deşi faţă de ghitară ca sa poată cânta, îar la altul nu lămurire dela om la om nu* e dusă cum tre Convorbirea era atât de neaşteptată, în-
ceilalţi, el se afla cel mai departe de foc. iese nimic. Trebuesc însuşiri dela natură bue In consecinţă aceştia nu-şi cunosc câl nimeni din cci dc faţă, maiştri sau ri-
fiindcă locul lui era ultimul dela cuptor, şi apoi, ştiinţă Dar nici asta nu e la datoria Disciplina e slabă. Oamenii nu în ţelari, nu s'au amestecat Adunarea s'a
totuşi dogoarea II frigea in câteva mi îndemâna oricui. Adevăraţii meşteri trans ţeleg scopul muncii lor Iar tineretul nu terminat Lumea s’a împrăştiat Şeful ate
nute, cămaşa î se făcea leoarcă mit secretul fabricării oţelului din tată În fiu. e luat în scamă deajuns lierului II reţinu insă pe maistrul Boro-
Maoar a început să înţeleagă că a fa Nimeni nu se gândea decât să-şi facă o vliov şi încopu din nou sâ vorbească, şi
brica oţeJ nu înseamnă numai a încărca Vremea trecea In scurt timp. Macar a- meserie Afară de asta sc consideră că, a- mai serios dc data asta, despre sporirea
cuptorul şi a deschide supapele junse al doilea ajutor, apoi primul Ni bia după ce ai lost ajutor timp de încărcături» din cuptor.
Fiorul se topeşte... La început, cuvintele meni, nu înaintase atât dc repede vreo zece ani, poţi deveni oţclar. Că mai u- Borovliov obiectă :
acestea i se păreau de neînţeles: se lo dată. şor poţi ajunge inginer decât oţeJar. — N’arn încărcat mai mult de când
peşte zăpada, ghiaţa... însă fierul e un In vara amului 1932, Macar a asistat la \ suntem !
metal rezistent. Ce s’ar întâmpla dacă ni şedinţa comitetului comsomol.îst în care Odată, a avut loc o adunare obişnuită — Nici Puterea Sovietică n'a existat
arunca cuţitul în cuptor 7 S’ar topi şi el a fosl Hiscutată activitalea -din secţia sa. Şeful de schimb a dat, ca deobiccî, ra dela începutul lumi» şi nîcî stahanovî-
f
înlr’o clipă, ca şi curo nici n’ar fi Pe atunci, această activitate nu prea era portul asupra muncii >ch mbulu< precedent. vişti n’au fost întotdeauna Mulle n'au exis
lost ? strălucită. Numărul avanilor crescuse. Aşa Evenimente importante nu se pelrecuscră ; tat dc când lumea, şi acum există 1
