Page 2 - 1953-04
P. 2
►*aR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
O iniţiativă preţioasă Ceferiştii din Simeria au primit cu bucurie
Hotărirea partidului şi guvernului
Comitetul raional dc partid şi Comitetul şurând o slabă activitate politică şl cultu
executiv al sfatului popular al raionului llia, rala, lucru care a făcut, ca şi acum să mai Chiar din prima zi a apariţiei Hotărîrii de trai şi cultural al ceferiştilor — spune stn-
înlr’o şedinţă tinută în ziua de 19 Martie, existe fn comunele lor, ţărani muncitori care
Consiliului de Miniştri şi o Comitetului Cen hanovistul Danciu P„ dela 6ec(ia turnătorie
o c., au hotărit să ia o serie de măsuri în loc să însămânţeze în perioadele stabi — se vede clar grija pe care ne-o acordă
pentru a impulsiona ritmul insământărilor şi Iile şi recomandate dc ştiinţă şi să aplice tral al P.M.R., cu privire la îmbunătăţirea partidul şî guvernul. La aceasta, noi trebuie
in vederea extinderii pc o scară şi mai »argă regulile agrotehnice, aşteaptă, practicând muncii şi ridicarea căilor ferate la nivelul
să răspundem cu cinste, tnzccindu-ne efortu*
a întrecerii socialiste şi patriotice prin sti prostul obicei dc a nu însămânţa până în dcsvoltării rapide a economiei naţionale a
mularea ei. floresc anumite buruieni, sau însămân R.P.R. şi cu privire la ridicarea nivelului rile, pentru a duce la bun sfârşit sarcinile
Ca urmare a hotărîrijor luate, in dimineaţa ţează după metode meşteşugăreşti, înapoiate, trasate dc Hotărtre, să contribuim cât mai
zilei dc 29 Martie, în fiecare gospodărie co apucate din bătrâni. Deasemenî, întrecerea de trai al ceferiştilor, muncitorii, tehnicienii mult la ridicarea căilor ferate la nivelul dcs
k' iivă şi în fiecare sat din raion, au lost patriotică în aceste comune, a fost orga şi inginerii dela Atelierele C F R. Simeria voltării economiei naţionale, ajutând astfel
u manizate adunări populare in care s’au nizată formal; nu s’a urmărit felul fn care au început să discute viu această Hotărtre. Ia construirea socialismului in patria noas<
făcut profunde analize asupra telului în se desfăşoară, nu s’a ţinut o evidentă pre La secţia locomotive a atelierelor, maistrul tră”.
care decurg însămăntărilc şi cum se des cisă a rezultatelor, iar fruntaşii nu au fost Moraru loan spunea muncitorilor adunaţi
(ăşoară întrecerea patriotică între lăranif stimulaţi. Aşgmenca sentimente şi-au exprimat şl
muncitori. Ţăranilor muncitori fruntaşi la în jurul său: „Hotărîrea Consiliului.de Mi muncitorii din celelalte secţii care văd prin
1
După ce delegaţii din toate comunele au
Însămăntărilc din urgenţa l-a li s’au în niştri şi a C.C al P.M.R., constitue pentru această Hotărîre, sprijinul larg pc cqre
făcut cunoscute comitetului raional dc partid
mânat în cadrul acestor adunări drapele noi asigurarea că propunerile consfătuirii pe partidul şi guvernul I I acordă muncitorilor
Comitetul executiv al sfatului popular ra
roşii confesionale special )>cn!ru acest scop.
ional şi participan'.iloc la mceting, rezul tară a ceferiştilor se vor traduce în fapte, ceferişti, pentru un viitor fericit. Bucuria şl
Adunările populare dela sate au ales de
tatele muncilor agricole din comunele for, crearea dc noi ateliere dc reparaţie a uti interesul cu care muncitorii dela atelierele
legaţii de ţărani muncitori care au plecat la
lovarăşul Bártan f uliu, preşedintele Comite lajelor ş» alte măsuri ce se vor lua, ne vor da
4
acel işi dată în centrul dc comună cu situa C.F.R. Simeria, au primit Hotărîrea, dove«
tului executiv al sfatului popular raional, o
fia muncilor agricole la zi şi a . întrecerii putinţa să muncim mai cu spor pentru îndepli deşte că ei sunt hotărîti să lupte şi mal ac*»
înmânat delegaţiei ţăranilor muncitori din
patriotice. La centrele dc comune, satele nirea cincinalului In patru ani" 4iv pentru îndeplinirea sarcinilor, trasate de
comuna Brănişca, drapelul dc comună frun
fruntaşe în întrecerea patriotică au fost sti
taşă pc raion la însămăntărilc difi epoca I-a. „Prin sistemul dc salarizare şi crearea o partid şi guvern în opera de construire a
mulate prin decernarea dc drapele ioş»t
Primind drapelul, tovarăşul Negru Nico- o seric de condiţii pcnlru ridicarea nivelului socialismului.
După aceasta, din fiecare comună au fost
lae, preşedintele statului popular al comu
trimise dclega(ii dc ţărani muncitor» la
nei Brănişca, s’a angajai tn numele ţăra
raion, pcnlru a face cunoscute rezuIL'leto
nilor muncitori din comună, că vor depune
obţinute în prima etapă a Insămân'.ăritor Din casă în casă
fot efortul pentru ca, comuna Brănişca să
şi metodele bune de muncă întrebuinţate de.
fie fruntaşă nu numai în muncile din cam
organizaţiile de bază, dc sfaturile populare, pania agricolă de primăvară dar şi în mun» AIu există om in comunei Rapoitul Mare, nicio clipă, este desfăşurarea în bune con-
gospodăriile colective şi |ărnnii mun-'itort. sau prin împrejurimi care sa nit cunoască diţiuni a campaniei agricole de primăvara.
cile agricole din întreg cursul anului
* sau să nu fi auzit de (arunca muncitoare Zilnic o vezi. dis de dimineaţă sau scara
Tovarăşul Bártan,, t citit apoi mesagiu!
In cadrul unui mccting organizat fn lat» Bozero Sofia, o femeie nu prea înaltă, cu •pă târziu din casă în casă. stund de vorbă
sfatului popuiar al raionului llia, d^Iega^, pe care raionul llia, l-a trimis printr’o şta rul atins de bruma anilor şi iu ochii limpe cu ¡iecare ţăran sau fărancă muncitoare ce
fetă cu molociclişti, raioanelor Haţeg, Oră)
tir de tirani muncitori din toate gospodă zi in albastru cărora, citeşti dela prima ve
tic. Sebeş şi Alba In mesagiu se spun; o întâlneşte. Nu scapă nicio clipă, nici o o-
riile colective, gospodăriile anexe şt co
printre altele că, datorită muncii politice dc dere multă energie, dârzenie şi bunătate. cazie, în care are prilejul sd dea un sfat
munale din raion, au citit pc rând mc-.v.gule
Ciiis*. au cuprins rezultatele muncii agricole massă. acţiunilor politice şi organizatorice A cunoscut şi ea din plin exploatarea bun. o îndrumare, o lămurire, xd te vor
şi a întrecerii patriotice în care au foit
obţinute de fiecare comună în parte până crâncenă şi nemiloasă a vremurilor când bească oamenilor despre agromimm, despre
la data dc 28 Martie. antrenate toate comunele din raion, 91 de la cârma /ărit, erau cocoţaţi, vremelnic. însumânţatul la timp, despre folosirea la ma
sate şi 8062 jărani muncitori între ei, s*n
Delegaţia gospodăriei colcclivc din llia, „domnii" şi „stăpânii', ce se schimbau şi
reuşit ca în raionul llia, să se obţină re ximum a timpului prielnic pentru' insămân-
do exemplu, a arăta! că gospodăria lor a
zultatc frumoase la loate muncile agricole se înlocuiau unii pe alţii pentru a ajunge, ţat.
terminat Insămânţările din etapa l-a fa timp
de primăvară. Până In ziua de )9 Martie în lăcomia lor, fiecare la locul de unde erau Pe 2t ce trece. întovărăşii ea agricolă so
şi a . început cele din etapa Jl-a. In numele
cele 3 gospodării colective au terminat tn
colectiviştilor delegaţia şi-a luat angajnmen siguri că vor putea su stoarcă ncstinghcriţi tot măreşte. Datorită muncii de lămurire pe
tul că va termina însămăntărilc dc prima întregime insămăntările din urgenta ! a, au vlaga poporului obidit şi exploatat. care o duce Bozero Sofia împreună cu cei
început araturile pentru lnsămân(ările din
vară cu 5 zile înainte dc termen. In mesa Dor acele vremuri au apus pentru tot lalţi agitatori, noi ţărani muncitori ca lan-
gin! delegaţiei comunei Bălţa, a fost arătat epoca ll-a şi lucrările in grădinile «I* za
că, Jăranii muncitori din această comună cu zavaturi. în sectorul individual, pană l;i deauna. Astăzi Bozero Sofia se bucură din cu loan. Măda Lazăr şi al fii şi-ou făcut ce
toate că au terenul la munte, totuşi au reu 28 Martie s’a însămânţat 48 Ia sută, din sj plin de iodul muncii sale. Pentru formarea reri pentru a fi primiţi in întovâ'âşirc.
şit să însămânţeze h timp toate culturile din prafn(a planificată în epoca l-a şl 24 la sută, întovărăşirii agricole din comună a cărei In rândul femeilor din sat, ţăranca muncitoa*
prima urgenta depăşind planul la ovăz şl din suprafaţa planificată pe întreaga cam secretară este. a fost prima dintre femeile re Bozero Sofia, duce o susţinută şi permanentă
la grâu dc primăvară. Până h 20 Martie ci panie dc primăvară. Pe lângă aceasta, s’a din sat care a luptat şi care s’a înscris.
au mai însămânţat ÎI ha. porumb, 19 ha., arat pentru însămăntărilc din epoca ll-a muncă de lămurire, de antrenarea tor în în
cartofi şi J5 lia. legume timpurii. Deaseme- 50 la sută din suprafaţa planificată, s’au ..Nu există lucru mai frumos şi mai plă trecere patriotică pentru cultivarea de zar
Vii, s’au putut mândri cu rezultate frumoase grupat însemnate suprafeţe de teren, ele. cut astăzi — spune întovărăşită Bozero So zavaturi şi legume. Peste 20 de gospodine
obţinute în campania agricolă dc primăvara, Acţiunea dc stimulare a întrecerii socia fia — decât acela să munceşti în colectiv din sat sunt antrenate in întrecerea patrio
comunele Brănişca, Pojoga, Hărău, Vălişoara liste şi patriotice, organizată in ziua de 29 şi cu maşinile". tică şi au început deja semănatul primelor
şi altele Martie dc comitetul raional ’• partid llia, Bozero Sofia, este o permanentă şi iscu
Au lost Insă şi unele comune ca Fillmon şi dc .Comitetul executiv al sfatului popular legume.
sită agitatoare In carnetul ei. pc care veş In întovărăşire. însămânfărilc primelor,
Sârbii, Burjuc, Vorta, Roşcani şi Buruiene raional, a fost un puternic mijloc de impul
care nu s'nu putut mândri la acest meeting. sionare a insământărilor, dc popularizare «I nic îl poartă cu ea. înscrie mereu, noi ţă culturi de primăvară ca orz, ovăs şi altele
unde au fost asculta(i de sute dc ţărani mun dc extindere a metodelor bune de muncă rani muncitori pe care i-a lămurit să intre au început. Răsadniţele sunt gata, iar acum
citori din toate colţurile raionului, cu re folosite dc gospodăriile colective, întovă
în întovărăşire, noi rezultate şi succese ale urmează pregătirea canalelor de irigaţie
zultatc frumoase. Şi aceasta, pcnlrucă orga-» răşirile agricole, dc comune şi dc unii |fl
nizatiile dc bază şi sfaturile populare din răni muncitori, a fost un mijloc de stimu muncii fiecărui fdran muncitor din sectorul ci La toate muncile din întovărăşire, ţăranca
aceste comune nu au< privit cu toată răs lare a întrecerii socialiste şi patriotice şi de activitate. In momentul de faţă, grija ei deo muncitoare Bozero Sofia, esle fruntaşă şi
punderi campania de însămânlări, desfă- dc o şi mai largă extindere a lor. sebită, gândul dela care nu sc poate abate fruntaşă este şi In gospodăria et.
Să luptăm pentru lichidarea lipsurilor gimului dcmocrat-popular — în cooperativele numai să dăm directive, fără a mai controla
meşteşugăreşti „Unirea” şi „Voinţa”, cu scopul cum ele sunt duse Ia îndeplinire, Deaccea
din cooperaţia meşteşugărească de a lovi în satisfacerea nevoilor materiale întrecerea socialistă a existat uneori numai
şi culturale ale oamenilor muncii. Abia târ pe hârtie, iar munca culturală a fost slabă*
Dc curând, a fost dată publicităţii Hotâ- beneficii Anul 1952. s’a încheiat cu beneficii ziu după descoperirea devierii dc drcapla, Nu am primit de altfel nici sprijinul sufi
rîrca Consiliului de Miniştri a! Republici» de 20 la sută fa(ă dc 0,30 la sută cu cât ne am deschis ochii. Peste 36 de elemente cient al Sfatului Popular orăşenesc Deva,
Populare Române şl a Comitetului Centrul şi-au încheiat bilanţul cooperalivelc meşte de acest soi au fost aruncate afară din co de a ni sc pune la dispoziţie localuri cores
al Parlidului Muncitoresc Român cu privire şugăreşti la sfârşitul anului. 1951. operativele meşteşugăreşti. punzătoare. Tovarăşul Vlnd loan. vicepre
la îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei meş Prin aplicarea metodei sovietice Cotlcar. Cadrele noastre dc conducere din coope şedinte al sfatului popular, promite dar nu
teşugăreşti. s’au calificat în diferite meserii 190 rativele meşteşugăreşti duc în prezent o se tine de cuvânt, deşi vede, ci în condiţiile
Conducerea Uniunii interregionale a Coo de cooperatori. UT.M.-iştii Joja Alexandru, muncă permanentă, pentru lichidarea orică în care lucrează cooperatorii dela „Solida-,
perativelor Meşteşugăreşti cu sediul în Deva, Popa Maria,. Man Mihai şi alţii, sunt astăzi rei manifestări intenţionate să împiedice dez ritatca” şi secţia croitorie de dame, aceştia
a primit cu satisfacţie prevederile acestei cadre de nădejde în cadrul cooperaţiei meş voltarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La unul nu-şi pot îndeplini normele, spaţiul fiind
Hotărîri, in lumina căreia va avea posibili teşugăreşti. Eî Îndeplinesc funcţii dc plani din controalele făcute nu de mult, s’a des prea mic.
tatea ca printr’o nouă formă dc organizare ficatori, casieri, contabili, etc. Tovarăşa Fi- coperit că unii aşa zişi „cooperatori" cum Din ziua dc 30 Martie, vor începe adună
să-şi îmbunătăţească munca. lip Margareta, fostă dactilografă, a ajuns rile generale, unde, conducerile cooperative*
ar fi de pildă, Klotz Ladisiau, Pogan Ale
Cooperativele meşteşugăreşti de producţie* printr'o muncă stăruitoare, să se califice ca xandru ş: alţii, lucrau croitoria acasă li» lor vor face dări de scamă în fata coopera-.
prestări de serviciu, desfacere şi comenzi, referent tehnic, iar în curând va fi trimisă torilor. Ele trebuie să decurgă fntr’un spi*.
mod clandestin, înşelând pe cooperatorii cin
au crescut cu 130,5 la sută în anul 1952, la şcoala specială de cooperaţie, împreuna stiţi. împotriva acestora au fost luate mă rit critic şl autocritic pulernic. Cooperato
fa(ă de anul 1951. Planul dc producţie pe cu alţi cooperatori.
suri de excludere din cooperaţie. rilor li sc va da prilejul să cunoască din
anul 1952 a fost realizat în numai 10 luni, Acţiunea duşmănoasă a deviatorilor d?
Mai avem încă multe de făcut, pentru ca, timp ordinea de zi. Pe baza noilor lorme *
şl 15 zile, iar productivitatea muncii a eres dreapta în fruntea cărora a stat Luca, spri
aşa după cum nc îndrumă Hotărîrea guver dc organizare, conform Hotărîrii guvernului
rut cu 60 la sută ia(ă de anul 195!. Reali jinit de Pauker şi Georgcscu. s’a făcut sim
nului şi partidului nostru, să reuşim într'o
zările obţinute se datoresc în primul rând, ţită şi în cooperativele meşteşugăreşti din şi partidului, cooperatorii din regiunea noas
bunei aprovizionări cu materii prime, de cadrul Uniunii noastre. Elemente afaceriste, măsură tot mai mare să satisfacem nevoite tră trebuie mobilizaţi, sprijiniţi şi îndru
dc larg consum ale oamenilor muncii:
şeuri şi folosirea resurselor locale, pe care sabotori şi exploatatori de teapa Iui Vcrteş maţi, pentru a-şi pune toate iniţiativele lor
conducerea Uniunii a pus un accent deose- Ladislau dela Arad, fost proprietarul ziaru Conducerea Uniunii noastre nu s’a preo crceatoare în slujba îndepltnjrîî cincinalului
hit. Aprovizionarea cu cele necesare desvol- lui capitalist „Friş Uysag”, Opony, Biber cupat în mod suficient de ridicarea nivelului
în patru ani. Propunerilor venite din partea
lărîi cooperalivelor meşteşugăreşti, a fosl şi alţii, mari comercianţi şi bancheri, care profesional şi politico-cultural al cooperato
făcută anul trecut, într’un procentaj dc 462 In trecut au jefuit poporul muncitor, se slre- rilor. Pe preşedinţii cooperativelor nu i-am cooperatorilor, privitoare Ia invenţii, Inova
)a sută mal mare, fată de anul 1951. In a- eurascră — din lipsa noastră de vigilenţă ajutat suficient să lupte pentru desvoltarea ţii şi raţionalizări, trebuie să li se dea toată
nul care a trecut, nu a existat nîcio coope- şi de înţelegere a rolului just pe care tl arc întrecerii socialiste — metodă comunistă dc atenţia.
ralivă- meşteşugărească care să nu realizeze cooperaţia meşteşugărească în întărirea re construire a socialismului — muljumindu-ne ENGEL MAGDALENA
