Page 23 - 1953-04
P. 23
____________________________________________________ DRUMUL SOCIALISM ULUI______________
Primele tone de cărbune în contul anului 1956 Colectiviştii din Vinerea
discută proiectul noului statut
La mina lf.I Jieţ Lonea, muncitorii mi dintre figurile eroice ale noii vieţi din miner stalianovist, miner care va puica
r
neri dc dimineaţă intrau grăbiţi pe poar patria noastră, împreună cu brigada sa u raporta ou cinste partidului că şi-a făcut In vederea convocării primului Cong es
ta minei, unul câte unul sau pâlcuri trimis la lumină vestea că dă cărbune în datoria de comunist, dc miner. pc ţară al fruntaşilor din gospodăriile co
Mai înaintea tuturor a intrat brigada a ln curte lângă tribuna împodobită săr lective, în raionul Orâşlic au avut loc adu
1
contul anului 1956.
VlJla în frunte cu conducătorul ci. sta- Timpul trecea şi odată cu el creştea bătoreşte, mulţimea celor prezenţi creştea nări generale in care s’a făcut prelucrarea
hanovistul Kopetin Geza. Pe feţele celor la nesfârşit Pe peretele alb al silozului noului proiect de statut al gospodăriilor co
numărul vagonetelor cu marca 681. Una lective şî s’au ales delegaţii pentru conferin
din brigadă. îmbujorate de aerul adânc de se găseau lozinci pc care se putea cili :
primăvară, se prelungea uşoare picături de după alta, tonele dc cărbune trimise de „Trăiască Marele Partid Comunist al ţa raională.
Membrii gospodăriei colective „23 Au
ploaie cernită. In ochii minorilor se putea Kopetin se scurgeau la suprafaţă . 10. 20, U R S.S., partidul lui Lemn şi Stalin"
citi bucuria arzătoare a nerăbdării, ari 30... până când şutul se apropie de sfâr- „Trăiască P.M.R în frunte cu tovară gust" din Vinerea, întruniţi în adunarea
aveau o zi mare, unică şul Gheorghc GhoorghiuDcj” generală cu o participa/« de sută la sută,
ş.t. au ascultat cu un deosebit interes prelu
In scurt timp. schimbul se făcu şi’n Iată lozinci care slăvesc succesele oa
adânc se aşezară acum alti oameni: oa Arătătoarele ceasului trecură de numă menilor muncii, dar care sunt viu legate crarea noului proiect de statul caro vine
rul 2. Ln gura minei se adunară tot mai cu o scrie de oomplcctări la vechiul statut,
meni cu noi şi proaspete forţe de muncă şi nelipsite de ajutorul Mărci Uniuni So cu scopul dc a îmbunătăţi munca în ca
care au început o aprigă bătălie pentru a mulţi muncitori, muncitoare şi casnice pen vietice Minerii au înţeles că toate succe dru! gospodăriilor colective şi pentru lăr
smulge din inima pământului şi mai mult tru a întâmpina pc primul miner al Văii sele lor obţinute sub conducerea înţeleaptă
cărbune Jiului care şî>a îndeplinit cu cinste cinci a partidului în frunte cu primul construc girea sectorului socialist în agricultură.
In cadrul adunării s'a purtai o serie de
★ ryi-lol Nu le-au fost înşelate speranţele nici tor al vieţii noi, tovarăşul Gheorghc Ghcor- discuţii pe marginea noului proiect dc sta
ghiu-Dcj, se dalorcsc marelui sprijin dat tul ca de exemplu ; tovarăşul Crăciun Mi-
Le suprafaţă, muncitorii ocupară şi ci ţării noastre de către Uniunea Sovietică.
liâiţă a arătat că pc zi cc trece situaţia
liccarc tocul lor de munci şi fără pic de In sunetul marşului minerilor se urcă membrilor din gospodăria colectivă sc îm
întrerupere munca se înlăntui cu putere la tribună brigada stahanovislului Kopetin bunătăţeşte în mod simţitor. Colectivistul
pc mai departe Geza, conducători ai organiMţ/iilor do Marcu Gheorghc prin cuvintele sale sim
Din »adâncimea mirvei vagonetelc partid, organizaţiilor de massă şi ai minei. ple şi-a exprimat dragostea sa faţă de gos
pline <Jc cărbuni ieşeau unul după In aclamaţiile mulţiinci este deschis mce- podăria colectivă şi faţă de Partidul Mun
altul; unul după aîtu! se goleau şi în
tingul şi ia cuvâjzlul tovarăşul Pop Zol- citoresc Român, care duce o politică justă
aceiaşi ordine se întorceau. De cealaltă par pentru întărirea continuă a nivelului dc
te, muncitorii Incărcau vagonete cu maté lan, secretarul comitetului de partid care trai, material şî cultural al celor ce mun
riáié, le strângeau în verigi şi le dădeau spune:
cesc din patria noastiră.
drumul prin întuneric in fundul minei. „In numele, Comitetului dc partid al In cinstea Congresului fruntaşilor din
tn adâncul pământului, minerii se luptau minei Jieţ-Lonea, salutăm şi felicităm cu gospodăriile colective, colectiviştii din Vi
cu stâncile de cărbune. Unii deschid noi deosebită bucurie victoria obţinută de bri nerea s’au angajat să termine însâmânţăriie
locuri dc muncă iar alţii '•'•''’<♦rup.se not prevăzute în plan cu 10 zile înainte dc ter
gada Geza Kopetin care şi-a îndeplinit cu
galerii men
cinste sarcinile de plan ce-i reveneau din
In sectorul său, stahanovistul Kopetin îşi După discutarea proiectului de statut, s’a
primul plan cincinal, dând astăzi primele
îmbărbătează brigada : — daţi i tovarăşi, trecut la propuneri şi la alegerea delega
daţi-i I nu precupeţiţi nici un efort, nu lă tone dc cărbune pentru anul 1956" ţilor pentru conferinţa raională.
saţi să treacă nici o clipă pentru paoe. Directorul minei arată printre altele: Din cadrul acestei gospodării au losl a-
pentru fericirea noastră... a coplilos aaş- „Brigada stahanovistului Kopetin Geza, este leşi pentru conferinţa raionala, tovarăşii:
tri I... Horvdoia Petru, Mihâita Crăciun. Bold.or
prima brigadă de* mineri din patria noastră
Şi pichamcrilc intrau tot mai adânc, Octavion şi Bodolea Simion. toţi fruntaşi
dc dala aceasta. Kopetin Geza osiaş din care e reuşit să-şi îndeplincasci sarcinile
sfredelind cu putere pământul, iar cărbu în campania de însămânţări
nele se rostogolea în grămezi şi deodată oastoa păcii, a scris încă odată cu literele cincinalului în numai doi ani, trei luni şi ACS tOSIF
cu cl în inimile lor valuri de bucurie se dc aur ale faptelor un moment de adâncă 15 zile. Aceasta face să mi se umple ini
rostogoleau cuprinzându-le întreaga fiinţă mândrie, în istoria minerilor din Valea ma de mândrie oă Geza Kopetin munceş
Conştienţi de aceasta, minerii brigăzii lui Jiului. te alături de noi şi face parte din colectivul Cămin cultural cu activitate
Kopetin au obţinut cea mai mare izbân minei noastre rodnică
dă cucerită în producţie de minerii Văii ★ In ovonuna Dai a Română, raionul Sebeş,
In anul 1951, Kopetin Geza a vizitat mi
Jiului. Şuiul se sfârşise Din adânc colivia ri căminul cultural desfăşoară o rodnică ac
★ dica neîncetat zeci şi zeci dc muncitori nele din Donlxas unde a învăţat dela bravii tivitate culturală Aci. nu t/cce Duminecă în
mineri sovietici cum să-şi organizeze mun care căminul cultural să nu prezmle in
TimptjJ se scurgea parcă prea încet. Va- mineri. Numărul celor strânşi în jurul ca şi ce metode să aplice în întrecere pentru faţa ţâr anilor muncitori conferinţe şi pro
gonetele cu cărbuni soseau neîncetat la gurii dc ieşire se îngroşca mereu. Aci ve grame artistice, legate de munca şi sarci
a obţine sucocse însemnate.
suprafaţă Altele goale se întorceau înapoi. nise secretarul comitetului de partid, pre nile acestora
Niciodată nu au lost cercetate ca In ziua şedintele sindicatului de mină, directorul Exemplul brîgăzJi stahanovislului Geza Conform |p.)anui!u» de muncă In zilele
aoeia mărcile vagonetelor ce soseau pline Kopetin, trcbuc să înflăcăreze pe loţî mun trecute în cadrul căminului cultural a fost
minei şi familia stahanovislului Kopetin.
cu cărbuni. Peste tot se căuta marca 631 : citorii minori din patria noastră, trebue ţinută o conferinţă urmată de program
era marca brigăzii lui Kopetin. Ea avea Deasemcnen, au venit delegaţii de munci să conslitue un imbold în lupta pc care o artistic. In cad-rul cărora numeroşi ţărani
să vestească celor dela suprafaţă nu sfâr tori. slahanovîşti şl Iruntaşi ln producţie duc ei pentru îndeplinirea cincinalului în muncitori printre care: Voma Nicolae,
şitul unul an, cî alor 5 şi începutul celui dc dela alte întreprinderi. Femei cu buchete Chişbac Mihăilă, FUip Nioolae, Schiau Vi-
al saselc* de flori aşteptau să le înmâneze celor ce patru ani". „ salon şi alţii şi-au 1-uat angajamentul de
La locul de descărcare a cărbunelui so prin hărnicia şi dragostea nemărginită pen Brigada stahanovistă Kopetin a maî lost a termina cu 5—10 zile înainte de termen
seau având pe rând mărci noi: 659,675.412... felicitată de conducătorii organizaţiilor de însămănţănle de primăvară.
tru muncă au lăsat anii zilelor noastre cu
deodată o trcsăric plăcută, emoţionantă se massă şi de o delegaţie de pionieri In cadrul aceleaşi serbări au lost demas
observă pc faţa celor dela descărcare. Sc mult în urmă In numele brigăzii, sLahanovîstul Ko caţi ou tărie chiaburii: Cibu Sever Mihu
aplecară brusc şi citiră pe tăbli Sc apropie orele 3. Colivia urcă din nou petin s’a legat de a consolida şi lărgi suc Nicolao, Bijboacă Andre» şî alţii, care nu
ţele de metal ale ultimelor vagonete so la suprafaţă Ochii celor adunaţi erau a respectă m inimile agrotehnice
site: 681. au fost primele mărci, pri ţintiţi şi priveau încordaţi înspre gura de cesele dobândite, angajându-sc să dea ln TUNCA GHEORGHE
mele vigoncle sosite în ziua aceia dela ieşire n minei. Colivia urca încet. încet, perioada dintre 17—30 Aprilie, fn cinstea lui
Kopetin I Mai, încă o normă lunară.
parcă era împotriva voinţei celor din jur. Un director de cămin cultural
».'olivia îşi urma drumul ei obişnuit ; urca
şi cobora vagonete. De data aceasta aşteptările lor sunt răs ★ mimai cu numele
• Deodată, când la gura minei apărură plătite Din colivia ajunsă la suprafaţă, Victoria dobândită de brigada comunis Căminul cultural din comuna Baru Mare,
noile vagonete, un semn distinct apăru îcşi întâi figura unui om plin de energic, tului Kopetin Geza este o viotonc măreaţă. raionul Haţeg, nu desfăşoară in prezent
deasupra vagonetelor cu cărbune — era de bunătate şi mândrie patriotică Era frun Ea dovedeşte înaltul nivel de conştiinţă, niciun fel dc activitate. Această stare dc
un răvaş scris în pripă, pe o bucată de lucruri oste posibilă datorită nepăsării şi
tea brigăzii a VIII-îi, 9lahanovistul Kopetin dragosle înflăcărată faţă de patrie şi erois
scândură trimisă din fundul pământului, atitudinei condamnabile de superficialitate
Geza După e) ieşiră ortacii din brigada mul în muncă al minerilor. Toate aceste
în vârful căruia era prins un bileţel pe pe care o manifestă în primul rând direc
care sla scris : ..Trăiască pacea în lumea victoriei : slalianovislul Vancio Gheorghc, calităţi ale omului dc tip nou, ale omu torul căminului cultura! Pârvu Cornel şî
întreagă" Vancîo Adam, Soare loan. Manca Emil. lui cc se transformă şi se formează odată preşedintele sfatului popular comunal, Jol-
„Brigada VIH-a, a tov. Kopetin Geza fruntaşii: Buium Vasîle, Mihai Arpad, Oni- cu viaţa nouă. sc datoreşte educaţiei şi în d-ş A
Este inadmisibila starea roa în care se
dă primele tone dc cărbune pe anul 1956” sei Lazăr şi Drcslcr Fndrich drumărilor date zi dc zi de partid, ridică
găseşte în momentul de faţă sediul căminu-
Aşa scria pe o parte a răvaşului, iar pc Tovarăşul Pop Zollan, secretarul comi rii sistematice a nivelului politic şi ideo lu cultura!. Din acest motiv şi colectivul
;
cealaltă: „Trăiască Partidul Muncitoresc tetului de partid întâmpină cu o îmbrăţi logic. îa»at-rulu de stat .Valea Jiului" care până
!
Român" şare călduroasă pe eroul zilei. Astăzi minerii din brigada comunistului acum no frecventa des. ne ocoleşte; şî a-
„Trăiască eroicii mineri sovietici". Cei din jur simţeau accleaş momente Kopetin Geza ştiu pentru cc luptă, ştiu tunci pe bună dreptate, muncitorii şi ţă
cc vor Ei luptă pentru a da mai mult ranii muncitori din comună, dornici să vadă
Acest prim răvaş, somn al biruinţei, de înălţătoare sentimente şi în acele sen
cărbune pentru pace, pentru construirea un spectacol, critică pe preşedintele sfa
umplu de bucurie inimile celor ce au avut timente încercau să se apropie de condu
vieţii noi socialiste tului popular comunal şi pe directorul că
fericirea să pună mâna pe el. cătorul brigăzii. Minerul spre deosebire dc trecut sc bu minului cultural
Vestea aceasta mare, fu dusă repede la In mijlocul unui grup de U F D R -iste ve cură acum de o înaltă preţuire. Numeroşi Secţia culturală a sfatului pupuior al ra
oomiletul de partid. Aci tovarăşii adunaţi nite să-l felicite pe Kopclin, se putea re mineri sunt distinşi cu „Ordinul Muncii", ionului Haţeg care cunoaşlc această si
In jurul primilor soli ai anului 1956, ci marca o femeie ou pârul atins de şirul „Medalia Muncii" şi alte distincţii. tuaţie trebue să ne sprijine şi să ia grab-
1
teau unul peste umerii celuilalt plini de anilor trecuţi, ce ţinea în mână un buchet Tovarăşul Geza Kopetin este deputat în mce măsuri pentru activizarea ace'tui că
emoţii rândurile ■ trimise în fugă dc cei mare de flori roşii Era soţia lui Alături Marea Adunare Naţională a Republicii min cultural, inr comitelui executiv al ra-:
mai vrednici mineri dela mina Jîeţ-Lonea, sta o tânără cu ochîî lucitori de bucurie Populare Române ionului să tragă la răspundere ru aspri
din întreaga Valea Jiului. Chipurile lor şi mândrie e>ra fica lui Kopclin Amândouă Partidul Muncitoresc Român, având la me pe oe oaie subapreciază importanţa
care priveau îngrămădite soliile anului 1956, îmbrăţişară gâtul negru de cărbune al mi ba2ă exemplele vii şi bogata experienţă a muncii culturale in comuna Baru Mare şi
exprimau o adâncă s: nemărginită bucurie, nerului. Marii Uniuni Sovietice, no îndrumă şi ne se fac vinovaţi de ini'-tivitatea căminului
un sentiment de mulţumire pioîundâ, dc Câtă fericire şi mândrie exprimau feţele corrduce spre culmii« cele mai înalte. cultural
înălţare sufletească Kopetin Géza, unui celor două femei I Una soţie, alta fică, de 1 CIOBOTA TOROK VALENTIN
