Page 26 - 1953-04

*'»е г DRUMUL SOCIALISMULUI

O consfătuire cu învăţăminte bogate Rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii
nu poate fi tărăgănată!
„Oameni şi Oţel“ Sesizările, propunerile şî cererile oame­ acelea care nu necesită prea mult studiu, lă­
in discuţia oţelarilor hunedoreni nilor muncii adresate organelor de partid sând însă scrisori importante să 2acâ ne­
rezolvate luni de zile, cu ţoale că tova­
sau de stat prin scris ,în adunări sau
Pentru ridicarea nivelului profesional al discuţii pe marginea convorbirii ţinută de diferite şedinţe, oglindesc democratismul răşul cunoaşte bine ternx.iul în care tre­
oţelarilor dela combinatul siderurgic „Gh. către tovarăşul Beiu, a fost şi oţetarul sta- profund al regimului de democraţie popu­ bue rezolvată o scrisoare.
Gheorghiu-Dcj" din Hunedoara, organizaţia hanovist Costache Vasile. Acesta a arătat lară. Ele asigiKă participarea largă a ce­ Lipsuri In rezolvarea senisorilor oame­
dc bază a secţiei O.S.M. a organizat prin a- că a studiat temeinic carlea „Oameni şi lor ce muncesc la conducerea statului, a- nilor muncit se întâlnesc de altfel şi la
gitatorii săi, diferite convorbiri pe marginea Oţel” care l-a fost baza iniţiativei saîe de sigură scoaterea Ia iveală a lipsurilor şl alte secţii ale sfatului popular raional Ha­
unor cărţi tehnice cu scopul de a-i ajuta, folosire maximală a capacităţii cuptoru­ ajută la lichidarea lor. ţeg. Cu toate aoesrfea însă, • tovarăşul Pali
să-şi acumuleze o scrie de cunoştinţe noi lui „Siemens Martin” prin elaborarea a Oamenii muncii se adresează cu încre­ Francase, preşedintele comitetului executiv
în munca lor de zi cu zi pentru 3 câl mal mulle şarje de mare tonaj. dere organelor de partid şi organelor lo­ este foarte caJm şi liniştit. El priveşte 1u-
da patriei noastre tot mai mult oţel de „Vă rog să mi daţi cuvântul tovarăşi — cale ale puterii de stat Când cere­ cronide „dela centru”, fără a exercite un -
bună calitate necesar construirii so­ a spus oţelarul Forţu Petru — Aci în ca­ rile lor sunt rezolvate just şî la timp, a- control amănunţit în fiecare secţie.
cialismului. drul convorbirii noastre vreau să aduc con­ cestea ajută la înlăturarea lipsurilor din Privind satisfăcut fa graficul frumos în­
O asemenea convorbire a avut loc în ziua tribuţia mea la desbalerile asupra meto­ anumite sectoare de muncă, oontribue la tocmit şi Ia culorile roşu şi albastru care
dc 16 Aprilie a. c. La această întâlnire au dei oţelarului Macar-Mazai. Despre cartea eliminarea elementelor duşmănoase strecu­ arată scrisorile intrate şi ieşite pentru lic­
participat numeroşi oţelari, maiştri, tehni­ ce noi o discutăm aci ni s’a vorbit mult rate în posturi de răspundere şi dă posi­ oare secţie, tovarăşul Pali Francisc, ră­
cieni şi ingineri Agitatorul Beiu loan a şi de către ceilalţi oţelari. Eu spun însă bilitate ca ele să lie înlocuite cu ele. mâne mulţumit ou cifrele sorise în nna din
vorbit participanţilor despre cartea „Oa­ că n’arn izbutit s’o citesc, în sdvmb fiica mente cinstite lunile snterioarc.
meni şi Otel” de 1. Pcşkin. In convorbi­ mea mi-a citit-o şi tare m’a impresionat Unele organe de *tai. continuă Insă sâ Nu se gândeşte oare tovarăşul Pali că
rea sa, agitatorul Beiu a arătat felul cum hotărîrea lui Macar-Mazai de a deveni un subaprecieze ajutorul primit din partea ma- aceste ci/re au scăzut, sau poale s'au ri­
Macar-.Maz.n a devenit oţelar şi a cucerit harnic oţelar şi faptul că până la urmă ssclor şi manifestă lipsă de interes faţă de dicat ? Nu se gândeşte tovarăşul Pali că,
victorie după victorie. el a fost declarat cel mal bun oţelar din cerenMe şi sesizările primite, târâeănând comparând cifra marc care arătă pe gra­
Metoda oţelarutui Macor-Mazai, a ară­ Uniunea Sovietică. Noi trebue să ne stră­ rezolvarea acestora. fic cererile rezolvate de secţia cadre, nu
tat agitatorul Beiu, a fost aplicată de un duim tovarăşi, a spus el, ca metoda oţe- Astfel, la sîatul popular al raionului Ha- corespunde ou cea din dosarul tovarăşului
număr mare de oţelari sovietici mobili- tarului Macar să fie o pildă vie şi sâ
! ţeg, o sumedenie de scrisori ale oamenilor Neiconi, şeful sectorului cadre, că multe
zându-î să dea patriei tot maî mult oţel, fie aplicată întocmai de noi toţi”.
muncii stau nerezolvate. Aşa de pildă, la sunt rezolvate nesatisfăcător. că nu exkstă
contribuind astfel din plin la zdrobirea Cei prezenţi la convorbirea organizată secţia cadre au intrat tn primul trimestru o evidenţă clară a scrisorilor rezolvate şi
fascismului german care le-a cotropit pa­ de agitatorul Beiu loan, au venit cu pro­
c
al anului ua mare număr de .crîsorî. Prin­ nerezolvale ?
tria. Mai târziu, după ce au fost eliberate puneri concrete cu scopul de a studia mai
tre acestea, se găsesc însă o mare parte Dacă tovarăşul preşedinte al comitetului
o scrie de ţări de sub jugul capitalist de îemeinic cartea „Oameni şi Oţel”. Ei au nerczolvate, sau unele rezolvate in mod
către glorioasa armată sovietică, printre propus organizaţiei de bază ca acest stu exeoultiv ar aprecia valoarea scrisorilor pri­
formal, birocratic, fără un studiu atent şî mite din massâ şi dacă ar controla pe­
care şl |ara noastră, metoda oţelarutui so­ diu să fie făcut după un plan d» muncă amănunţit la faţa locului bazat pe date
vietic Macar-Mazai a fost aplicată cu suc­ concret şi sâ fie atraşi toţi oţclarii pentru de pe teren. O serie de oameni cinstiţi, riodic rezolvarea lor, multe lipsuri ar pu­
ces şi de către oţelarul Vasile Costache, tea fi remediate şi lichidate definitiv
a-şi însuşi mai temeinic minunata metodă elemente tinere, muncitoreşti, s’au adresat
metodă care in prezent s’a extins în în­ cu încredere secţiei dc cadre, pentru a II Controlul asupra rezolvării’ sesizărilor
treaga ţară şi este aplicată de tot nvii a vestitului oţelar Macar-Mazai care prin se acorda o muncă corespunzătoare cu oamenilor muncii este neglijat nepermis
mulţi oţelari. metoda sa a reuşit sâ dea patriei sovietice dc mult şi din partea unor secţii din ca­
pregătkea lor. Tovarăşul Neiconi loan, şe­
Printre cei care au luat cuvântul la zeci şl sute de tone de oţel peste plan. drul sfatului popular regional.
ful sectorului de cadre, care de altfel mun­
ceşte sectar, fărâ să Le controlat de şe­ Un caz, care oglindeşte birocralismu! şi
superficialitatea cu care sunt privite scri­
ful secţiei tov Веке Marlin, sau de to­
Noi fainifii de ţărani muncitori varăşii din Comitetul executiv, a trecui cu sorile oamenilor muncii, este scrisoarea cu
Nr. 28 dui 2 Ianuarie 1953 expediată de
au pornit pe calea belşugului multă uşurinţă peste aceste cereri juste, către secţia regională de cadre, secţiei de
răspunzând uneori formal şi „scurt”, că nu cadre a sfatului popular Haţeg, trimisă din
Calea gospodăriei colective este din zi in Mai şi a Congresului Fruntaşilor din Gos­ ti se aprobă cererea, sau altora nu li s’a greşală" la sfatul popular raional
zi urmată de tot mai mulţi ţărani muncitori podăriile Colective. mai răspuns deloc. La Sfatul Popular al Hunedoara. unde a întâlnit birocraţi
din satele regiunii noastre. Organizaţiile de In comuna Geoagiu raionul Orăştie, 26 raionului Haţeg se pot găsi încă cereri şi mai specialişti Aceştia au !ăsal scri­
partid şi sfaturile populare îndrumă neîn­ familii de ţărani muncitori care până a- de prin lunile Ianuarie şi Februarie, soarea respectivă să-şi facă stagiul, nu mai.
trerupt ţiranii muncitori de a paşi cu în- cum munciseră in întovărăşire, convingân- şi se dau răspunsuri seci, cum es‘e puţin de 71 de z.i!e. şi abia după această
răspunsul dat scrisorii tovarăşului Ui-
credere pe calea colectivizării, arătân- du-se de superioritatea muncii în colectiv „pauză” au trimis-o secţiei de cadre din
hali Nicolae. din Săntămâria-Orlea. jm cin­
du-le că numai în felul acesta pot scăpa de eu cerut să lî se aprobe trecerea dela în­ Haţeg, unde deasemenî nu şi-a găsit încă
exploatare şl să-şl făurească o viaţi lumi­ tovărăşirea de Up TO.Z. la forma superioa­ stit. apropiat partidului nostru, care a pri­ rezolvarea
noasă şi îndestulată. ră — gospodăria colectivă. mit cu întârziere de aproape o lună. un
răspuns.. nefavorabil. Aceasta. în vreme ce fn această perioadă îndelungată, scri­
Roadele bogate obţinute de gospodărire Deasetneni zeci de familii de ţărani mun­ soarea cu Nr. 28, abia a reuşit să ajungă
colective prin lucrarea pământului după re­ citori din comunede Ţelna, raionul Alba. nu cu mult timp înainte, a fost prunii ra la destinaţie. Insă nici tovarăşul Fiilop Şte­
gulii« ştiinţei agrotehnice şi veniturile care Sântandrei. raionul Hunedoara, Demşuş şi referent tehnic la secţia gospodărie comu­ fan şi nici ceilalţi tovarăşi din secţia de
au îmbelşugat casele colectiviştilor, au di­ Ostrov, raionul Haţeg văzând că roadele nală şt industrie locală. Şologan Nicolae, cadre a regiunii, nu s’au sesizat deloc de
mii pc ţăranii muncitori cu gospodării in­ unei recolte bogate nu pot fi culese decât în om „priceput”, angajat cu multă uşurinţă, faptul că răspunsul nu „binevoieşte” să
dividuale. le-a întărit încrederea în gospo­ gospodăria colectivă, au pornit hotărîţi pe fără o prealabilă verificare temeinică, пн- sosească. Aceasta dovedeşte felul defectuos
dăria colectivă şi i au făcut să pornească aoeastă cale a belşugului. ţinându se cont nici măcar de trecutul sau in care se munceşte, felul nesatisfăcător
cu încredere pe această cale. necorespunzător pentru care iapt a fost
îndrumate de organizaţiile de partid şi a- scos din funcţia sa anterioară. fn care se face controlul în muncă pe a-
Numai In primăvara acestui an, In re­
jutate de sfaturile populare, noile gospodăiîi cest tărâm .atât de important. Munca cu
giunea noastră au luat fiinţă 5 gospodării colective şi întovărăşiri agricole, şi-au în­ Un asemenea mod de rezolvare a cere­ cadrele reclamă exigentă şl un înalt spi­
colective şi 5 întovărăşiri agricole în care a. rilor şi scrisorilor oamenilor muncii cum
tocmit planuri de muncă concrete In vede­ rit de răspundere, fiindcă ac» e vorba de
proape 200 de familii de ţărani săraci şi rea muncilor de primăvară şi vară. Ele se foloseşte tovarăşul Neiooni loan, este pro­ oameni vil. şl hârtiile vorbesc de viaţa lor,
mijlocaşi şi-au unit la un loc pământul pen­
străduiesc ca In cinstea zilei de 1 Mal şi fund greşit şi dăunează muncii întregului de munca lor ; deaceea trebue păstrate cu
tru a-l munci cu maşinile şl tractoarele sta­
a Congresului Fruntaşilor din Gospodăriile aparat al sfatului popular. Încă o metodă atenţie, cu grijă şi respect.
tului, Iar alte noi gospodării colective şl în­
tovărăşiri de tipul T O Z.-urilor, sunt tn curs Coledive, să termine însămânţările înainte greşită a tovarăşului Neiconi este şi aceea E. MARCU
dt j fi inaugurate în cinstea zilei de l de termen şi la un înalt nivel agrotehnic. de a rezolva cererile şi sesizările „uşoare”.
10 to­
Comitetul
format
redacţie
din
Munca şi programele locale varăşi îşi duce munca pe baza unul plan supra unei singure persoane — de obiceiu
asupra responsabilului redacţiei care, fireşte,
la stafia de radioficare din Tâmpa alcătuit pe zile şl probleme. Un merit în­ nu le poate duce pe toate cu bine la în­
semnat al acestui comitet este acela că a deplinire.
Un rol important In ridicarea nivelului cu caracter agricol, comitetul de redacţie reuşit să atragă tn jurul său un număr Comitelui de redacţie nu a reuşit să mă­
cultural educativ al masselor muncitoare al staţiei a contribuit la mobilizarea ţără­ frumos de colaboratori, muncitori ceferişti rească în mod permanent numărul cola­
dela oraşe şi sate, îl au staţiile de radio- nimii sărace şi mijlocaşe la îndeplinirea şl ţărani muncitori care au fost Invitaţi boratorilor şl reţeaua de corespondenţi pen­
llcare. care sub regimul de democraţie popu­ sarcinilor din campania agricolă de pri­ să vorbească în faţa microfonului; astfel tru emisiunile tocate — ajutoare preţioase
lară au căpătai în ţara noastră o desvol- măvară. au vorbit, preşedintele întovărăşirii „Viaţă în munca lui.
tare nemaiîntâlnită Popularizând ţăranii muncitori fruntaşi Nouă” Popa Adam, gospodina muncitoare Emisiunile locale nu sunt ţinute In mod
tn campania de fnsămânţări, printre care Dumitru Marin, ceferistul Mazuru Nicolae regulat, comitetul de redacţie rezumându-so
Staţia dc radioficare din satul Tâmpa,
Lăzărescu Petre, Spineanu Alexandru, Spi- şî alţii. uneori să le înlocuiască prin muzică‘de plăci
raionul Hunedoara, a luat fiinţă de pu­
neanu loan şi alţii, şl criticând pe cel co­ Pe lângă realizările apreciabile pe care sau muzică ce nu are legătură cu conţi­
ţină vreme. Ţăranii muncitori din acest daşi în muncă cum sunt Albu losîf şi Po comitetul de redacţie al staţiei le-a obţi­ nutul politic al emisiunii. Nu se populari­
sat, deabea acum îşi dau seama cât de
pelca Nistor, sau pe cei codaşi în cură­ nut în activitatea sa, acesta mai are şl zează metodele de muncă ale muncitorilor
importantă este ea şl cum ii ajută să se ceferişti din sat sau ale ţăranilor fruntaşi
ţirea pomilor, colectivul de redacţie a reu­ o serie de lipsuri, fată de pildă : deşi pla­
ridice la lumina culturii, lumină dc care şit să insufle celor dintâi un nou imbold în nul de muncă al staţiei este bine întoc­ în muncile agricole
au lost liositî sub fostele regimuri bur- muncă, Iar pe cei codaşi să-l îndemne a mit, cu multe şi variate probleme, et nu Angajaţi» staţeî de radiofioare, în frunte
ghezo-moşiereşti. porni şi ei în rândurile celor fruntaşi. se respectă întocmai, fapt care face ca - cu şeful operator, neglijează ridicarea per­
Datorhă unei bune organizări a muncii, Pentru lichidarea şi combaterea lipsuri­ uneori activitatea Ia emisiunile locaîe sâ manentă a nivelului lor politic şl Ideologic
staţia de radioficare din Tâmpa a devenii lor, comitetul de redacţie a folosit în ca­ se ducă în mod întâmplător lucru care determină o slabă orientare a-
astăzi un principal focar de răspândire a drul emisiunM locale cu curaj satira. Mun­ Comitetul de redacţie nu lucrează ca un supra emisiunilor locale
culturii în massă. desfăşurând în rândurile citorul C.F.R -rist Staneu Arsenîe, vorbind în tot unitar, întrunindu-se în mod regulat în Luptând pentru înlăturarea lipsurilor
ţăranilor muncitori o vie agitaţie. numele Iul „urzleîlâ'* a folosit aproape regulat şedinţe unde să analizeze felul cum se existente, penlru îmbunătăţirea continuă a
Prtţi conferinţele ţinute ca: „Foloasele aceasfă arme minunată, cu ajutorul căreia a pregătesc şl desfăşoară emisiunile, să aducă conţinutului politic al emisiunilor, staţia de
cultivării ’eguinelor”, „însămânţând la reuşit să înlăture multe- lipsuri Deasemeni la îmbunătăţiri muncii la emisiunile locale, ra'diofioare din Tâmpa va deveni un ade­
timp obţinem recolte bogate”, „Muncile a- statie yt prezintă programe artistice, poe­ să analizeze felul cum fiecare tovprâş din vărat mobilizator, educator al ţărănimii
gricote de primăvară, etapă însemnată pen­ zii ale pionierilor, legate în mare parte de comitet se achită de sarcini. Datorită aces­ muncitoare, un factor activ în . îndeplinirea
tru obţinerea de recolte bogate” şl altele sarcinile actuale ale ţăranilor muncitori. tui fapt, de mulle ori sarcinile se lasă a* sarcinilor pe tărâmul muncilor agricole.