Page 27 - 1953-04

DRUMUL SOCIALISMULUI i - и ţ_». 3

întreprinderea de construcţii I- R. С. I. A. Orăştie Din gospodărire colective
trebue să-şi îndeplinească la timp planul ! Proiectul noului statut în discuţia colectiviştilor

In laţa întreprinderii dc construcţii Lipsurile grave existente în ţinerea evi­ dm Şibot
I.R.C I.A , stau sarcini dc mare răspundere denţei lucrărilor, lac ca la această între­
Apariţia proiectului noului stalul a prile­ plu Viorel Petru, care timp dc 3 ani de
Ea este chemată să oontribue la crearea prindere să nu se poală cunoaşte valoa­
zile nu a lăcut nici o zi-muncă in gos
dc noi ramuri ale industriei uşoare în re­ re/» producţiei, manoporcî, stocul şi consu­ juit o marc bucurie pentru colectiviştii dm podăria colectivă. „Cu asemenea clemcnic
Şibot In ziua de 15 Aprilie s’au adunat la
giunea noastră mul de materiale, nevoile de lorţă de mun­ sediul gospodăriei pentru a-l cunoaşte şi gospodăria noastră nu poate înainta” — a
Ministerul Industriei Cărnii. Peştelui şi că. fondul de salarii şi fondul nescriolic,
Laptelui, a încredinţat acestei întreprin­ ele Inginerul Constantin Rovinaru şei a-l discuta: După cc tovarăşul Mara locui, spus el
preşedintele gospodăriei In prezentat, co­ Colectivistul Miclăuş Constantin a făcut
deri construejia unei crescătorii şi îngrăşă- de şantier, manifestă nepăsare şi lipsă dc
lectiviştii au pus o scrie de întrebări şi câteva propuneri la proieclul de stalul, n-
lorii moderne. Munca pe şantier începuse inleres faţă dc bunul mers al lucrărilor, apoi au luat cuvântul la dis-cuţii. Vorbind
cu avânt. materialele soseau -¿¡Inie, numă­ iar Iov. Golcu Virgi) directorul IRC.I.A po* a arătat că în Irccut nu a fiest 'espcc-
despre (ksvoltnrca gospodăriei lor. des
rul muncitorilor creştea zi dc zi şi pri­ din Orăştie, manifestă o nepermisă ati­ pre viaţa pe care au dobândit o în gospo­ lat statului în gospodăria lor Aii fost ca­
zuri când unii colectivişti, ceî drept puţini
mele clădiri au şi iosl ridicate în scurtă tudine de îngăduinţă şi toleranţă faţă de dăria colectivă şi despre lipsurile şi aba­
vreme. asemenea lucruri cc se petrec sub ochii la număr, îndemnaţi de către duşmanul Je
Avântul cu care s’n pornit munca a în săi, fără a Iun măsuri severe de îndrep terile săvârşite dela vechiul stalul, colecti­ clasă au încercai să înstrăineze anumite
cepul insă să scadă. Din cotiza proastei tare a lucrurilor şi sancţionare a celor vi­ vistul Popa Toina a spus că el, ca şi to|i bunuri din gospodăria colectivă, iar con­
organizări muncitorii lucrau sporadic, neîn novaţi. colectiviştii din ţara noastră numai în gos­ siliul dc conducere cu toate că a ştiut a
drumaţi şi lipsiţi de conlrol în muncă, mu Faptul că In munca I RC I.A, se mani­ podăria colectivă a putut să scape de jaful cest lucru nu a luai măsuri pcnlru a pune
4aţi de ici colo ; deci randamentul muncii festă lipsuri aşa dc grave se dalorcşlc şî chiaburilor şi să-şi agonisească o viaţă Îm­ de îndalâ capăl acestor încălcări grave ale
lor in loc să crească începu să scadă trep atitudinii de gură-cască cc o manifestă se­ belşugată. stalului „Pe viilor — a spus tov Mic­
tal „O viaţă întreagă am muncit din zori lăuş — respectarea fiecărui cuvânt din slo­
cretarul organizaţiei de bază. Ion Lăzărescu, 1 iul trebue să fie literă de lege pentru toţi
de lângă aceasta, s’au făcut o serie de care nu se sesizează dc acesle lipsuri şl şi până’n noapte l« chiaburii Molodcţ
greşeli in cccace priveşte salarizarea mun­ loan, Traia.n Miclea, Teodor Teodor şi al colectiviştii fiindcă numai aşa vom putea
nu trage la răspundere conducerea intre
citorilor. (apt care a creat nemulţumiri şî prinderii, ci stă nepăsător şî aşteaptă ca ţii — a spus el — şi Io! sărac am fost. Iarna face din gospodăria noastră o gospodărie
q dus la o fluctuaţie ,a braţelor de muncă. lucrurile să se îndrepte ..dela sine”. era pentru mine ca şi pentru toţi ţăranii Inlloriloanc, capabilă să-şi îndeplinească mă­
Deascmene-j aci nu se {inc o evidentă săraci un adevărat chin fiindcă nu aveam reaţa sarcină ce-i slă în laţă, aceea de a
Toate aceste lipsuri ce se manifestă în atrage ţărănimea muncitoare din comună pe
primară zilnică a materialelor care inlră munca I R C I A. din Orăştie, pot şi trebue cele necesare pentru hrană şi nici îmbră
pe şantier, lucru cace face să nu se ştie căminle Acum casa mea c îmbelşugată calea colectivizării”.
IkJiidate cât mai grabnic, printeo organi­ fiindcă am muncit cu tragere dc inimă in La conferinţa raională care se va ţine
ce materiale există şi fn cc cantităţi şi
zare cât ma-i temeinică a executării lucră­ In vederea Congresului, au fost aleşi ca
care anume sunt acelea care lipsesc, întâr- gospodăria colectivă". In continuare tova­
rilor. în aşa fol încât ele să fie terminate răşul Popa Toina a arătat că dacă tn gos­ delegaţi tovarăşii Mara loan, preşedintele
ziindusc aslicl terminarea lucrărilor Nu
se (ine o evidenţă a lucrărilor efectuate dc in timpul cel mai scurt, folosindu-se în a podăria lor majoritatea colectiviştilor au gospodăriei. Popa Toma. Ceteanu Savcta
fiecare muncilor, hainele de protecţie nu cest scop cele mai potrivite şi mai rap'de mc respectat sLatutul, au lost şi unii care au şi Roinoşan Vasîle, care au fost fruntaşi
sunt date acolo unde este nevoie ci func­ lodc de lucru, asigurând şantierul cu for avut abateri dela statul cum este dc exem- la toate muncile din gospodăria colectivă.
ţe de muncă necesare şi aprovizionarea lui
ţionarilor administrativi
Neorganizarca temeinică a lucrărilor pe cu materiale la timp Reducerea preţului de Discutarea proiectului de statut —
şantier, nefolo6irca celor mai potrivite şi cost a lucrărilor prin o cât mai justă Io prilej de întărire a gospodăriilor colective
mai rapide melode de lucru, ncfolosirea losirc r utMajelor şi a foiţelor de muncă,
justă a utilajului, a materialului de cons­ Iccbue să conslitue deasemenea una din pre­ Cu câteva zile în urină membrii gospodă­ livizării
trucţii şi a forţelor de muncă, a dus la ocupările de seamă ale conducerii între riei colective „Steagul Roşu" din Miercurea Colectivistele Caooveanu Elisabela, Luca
«crcspectarea termenelor de cxecu|ie a lu­ prinderii raionul Sebeş, s'au întrunii în adunare ge­ Euirosinn, Paştiu Rafila şi a’tele, au iacul
crărilor şi la prelungirea nepermisă a Ier Asigurând construcţiei cele trei condiţiuni: nerală la care au invitat şi ţărani* muncitori mai multe propuneri în legălura cu proiec­
1
minării lucrărilor de construcţie a grajdu­ o bună calitate, un timp scurt de execuţie, din comună, pentru a discuta împreună pro tul noului stalut, au crilical consiliul dc con
rilor şi îngrăşăloriei, care trebuiau să fie şi un preţ dc co6t redus şi a nu lăsa re­ iedul noului statul. Tovarăşul Dura Nioo- ducere pentru unele lipsuri şi abateri care
terminale până la 31 Decembrie 1952 A zolvarea lor la voia întâmplării ca până n- lae. preşedintele gospodăriei colective, după le a săvârşit dela vechilii stalul, apoi şi au
trocul şi trimestrul I din anul 1953 şi ele cum. I R.C.I.A., va putea înlătura greută­ ce a prelucrat proiectul noului statut, a ¡1- luai angajamentul ca în cinstea Congresu­
lot nu suni încă terminale ţile şi lipsurile, executând lucrări de bună rătat că gospodăria Ier a luai fiinţa cu 71 lui Fruntaşilor din Gospodăriile Colective,
Materialele dc construcţii nu sunt depo­ calitate, la timp şi la un preţ redus de familii Văzând rezultatele obţinute de să obţină noi succese pe calea înfloririi gos­
zitate in magazii sau şoproane, şi nici cel Cei care se lac vinovaţi de lipsurile în colectivişti fn cei 3 ani de existenţă au in podăriei lor colective şi să respecte cu sfin­
puţin nu sunt clădite In aşa fel încât să trai in gospodărie încă 64 lamilii de ţâ ţenie noul statut ndoplat de Congres
fie câl mai puţin expuse stricăciunilor Aşa munca IRC I A., trebue să fie traşi la răs­ răni muncitori Ţăranii muncitori Crişmar Alexandru. Bo-
se faec că în gara Orăşlic, zac din anul pundere cu ţoală tăria. Conducerea 'între­ In discuţiile purtate in jurul proiectului cilâ Traîan şî alţii, care au participai la
trecut peste 100 de vagoane de cărămidă, prinderii cu ajutorul organizaţiei de bază şi noului statut, colectiviştii au scos în eviden­ discutarea proiectului de 6-1 al uf în gospodă­
care a fost descărcată fără nici un pic de
cu sprijinul comitelului sindical să în ase­ ţă progresele făcute dc gospodăria colectivă, ria colectivă, luând cuvântul au arălal că
grijă şi din această cauză căi şi din cauza au arătat că ea a putut să prospere numai s’au convins că numai gospodăria colectivă
îngheţului, zăpezii şi ploilor, câteva zeci menea măsuri încât in scurt timp întreprin­ după ce a fost curăţită de chiaburi, de spe­ !e va puica asigura o viaţă cu adevărat fe­
de vagoane dc cărămidă s’au stricat, adu derea să şi Îndeplinească cu succes şi la culanţi care s'au strecurat în gospodărie, ricită şi dcaccea suni holăriţi să şi facă
cănd pagube de zeci dc mii de lei timp sarcinile încredinţate
datorită lipsei de vigilenţă a colectiviştilor şi cerere de înscriere. Ei şi-au luai angajamen­
în primul rând, a membrilor de pariîd. tul că vor lămuri şi pe alţi ţărani muncitori
Tova.răşul Goslnnie Pavel a arătat la dis­ să rupă cu viaţa de până acum şi să mire
In atenţia tovarăşilor cari studiază lucrarea tovarăşului Stzlin „Problemele
cuţii. că vechiul stalul nu moi corespunde odată cu c: în gospodăria colectivă
Economice afe Socialismului în U.R.S.S." :
stadiului de dezvoltare în care se altă gos Adunarea generala a ales apoi ca delegaţi
Sâmbătă 25 Aprilie 1953 ora 9 dimineaţa vor avea loc la regiunea de
podăriile colective în prezent şi de aceea la conferinţa raională în vederea Congresu­
partid seminariî la temele:
este nevoie de un alt statul, care să permi­ lui, pc colectiviştii Pascu Sinuon, Fălămnş
1) . I. V. STALIN: Despre caracterul legilor economice in socialism tă dcsvoltarca multilaterală şî întărirea din Elena. Cacoveonu Elisabeta, Salonic lacob.
2) . I. V. STALIN: Despre legea concordanţei obligatorii a relaţiilor de pro­ toate punctele de vedere o gospodăriilor co­ ftarbu Va sile şi Rolh Simion. care au fost
ducţie cu caracterul forţelor de producţie. lective, să permită lărgirea sectorului so­ fruntaşi la loale muncile
Tovarăşii vor studia materialul bib liogralic indicat. cialist în agricultură ŞÎ atragerea tuturor BWANZESCU GIIEORGHE
gospodăriilor mici şî mijloci pe calea colcc- corespondent voluntar
Unde duce lucrul de mântuială initelul sindical din cadrul staţiunii, pen­ cupat îndeajuns de felul cum sc desfăşoară
munca In cadrul staţiunii, nu au analizat
tru faptul că nu s’au preocupai de educa­
şi nepăsarea faţă de avutul obştesc rea tractoriştilor fn spiritul disciplinei hi care sunt cauzele ce fac ca munca sâ se
muncă şi a dragostei faţă de avutul ob desfăşoare cu alâla încetineală
Noul sistem dc salarizare cc se aplica în de nepăsare faţă de organizarea muncii şlesc. Numai aşa sc poate exp'îca decc unii Comitelui de conducere al S M T. Orăş
sectorul agricol a deşvoltat şi mai mult fn campania de primăvară tractorişti ca: Bralina Adam э rupt 3 plu­ lie. în frunte cu tovarăşul Bcrceanu Au-
dragostea tractoriştilor de a munci pcnlru Tractoarele şi maşinile nu sunt folosite guri, Joldca toan a stricai tractorul, iar gustîn directorul staţiunii şi cu tovarăşul
terminarea planului înainte de termen din plin în cadrul staţiunii, tocmai dato­ Lai losif, părăseşte munca plecând acasă. Dandoş Sabin şcîul sectorului politic, tre
Luptând pentru cbjiuerea unei recolte bo­ rită reparaţiilor proaste ce s’au făcut îna­ Puia loan, şei dc brigadă nu controlează bue să-şi schimbe această aliludme de ne­
gate. numeroşi tractorişti, dela S.M.T. Mier­ inte dc începerea campaniei. Aceste lipsuri tractoriştii de felul cum îşi îngrijesc trac­ păsare faţă dc lipsurile existente şî să
curea şi Alba, au intensificat întrecerea se datoresc în mare măsură mecanicilor toarele şi maşinile din care cauză ele suni treacă dc urgenţă la o mai bună organizare
socialistă pcnlru executarea la timp şj în din cadrul staţiunii în frunte cu tovarăşul lăsate negresate câte 15-20 zile. Aceste a muncii în cadrul staţiunii
bune condiţiuni a muncilor agricole dc pri­ Chcşărău loan mecanic şef. care nu şî-a fapte ale unor tractorişti Ircbuesc sancţio­ Organizaţia de bază, organizaţia de bază
măvară în gospodăriile colective şî In în dat lot interesul de a controla amănunţit fe­ nate cu ţoală tăria U.T.M. şi comitelui sindical din cadrul
fovărăşirile -îgricolc de tip T.O Z. lul cum s’au executat reparaţiile la maşini Suni lipsuri serioase Iu această staţiune staţiunii trebue sâ prelucreze şi să popu­
şi tractoare. şi în ce priveşte aprovizionarea tractoare larizeze în rândul tractoriştilor şî mecani­
Multe brigăzi de tractorişti au folosit
din plin capacitatea de lucru a tractoare $î în prezent se manifestă o atitudine lor cu carburanţi şl a Iraclorişlilor cu aii cilor noul sistem de salarizare şi premiere,
lor şl a maşinilor agricole Aplicând me­ dc nepăsare fală de sarcinile ce Ic stau tn mente Astfel de cazuri au fost la brigada sâ lupte pcnlru extinderea metodelor so
faţă, din partea tovarăşului Cheşărău loan Va care deserveşte gospodăria din Au­ vietice dc lucru, să antreneze tractoriştii
tod;) graficului orar. S.M.T Miercurea, până
inccunic şei şi din partea mecanicilor de rel Vlaicu. Deşi aceasta gospodărie sc oflă pcnlru a folosi în muncă meloda graficu­
la data de 20 Aprilie şi-a depăşit sarci-
sectoare, care tărăgănează săptămâni în numai la 7 кпь de S M.T Orăşlie, trac­ lui orar. Sâ organizeze pc o scară cât
rva dc plan cu 2 la sută. iar S M.T, Alba tregi repararea tractoarelor cc se defectează toarele au stat 2 zile la marginea satului mai largă hilrecorea socialistă între bri­
a realizat 77,04 la sulă din plan la ară­
fn limpul muncilor. Cu (oale că au lost din lipsă dc motorină şi ulei, iar hv.cloriş găzi. pentru a folosi din plin ţoală capa­
turile dc primăvară
anunţaţi din timp că la brigada care de Iii au slat fără mâncare. La tel s’a în­ citatea de lucru a maşinilor şi tractoarelor.
■Niu aceleaşi rezultate au lost obţinute de serveşte gospodăria colectivă din Ostrov, tâmplat şl cu brigada ce deserveşte gos­ Comitelui raional dc partid trebue sâ
S.M.T. Orăşlie. care până la data dc 20 raionul Haţeg, s’a defectat un tractor, to­ podăria coteciivă din Sânlandrei care mai ajute mai mult şi concret organizaţia de
Aprilie abia a realizat 63,4 la sulă din tuşi ci nu s'au dus să-I repare lăsându l multe zile în şir n’a pulul lucra din lipsă bază din cadrul'staţiunii şi sâ analizeze a-
planul pe campanie trei săptămâni fără să producă. O situaţie dc motorină şi ulei mănimţil caic -mol cauzele ce fac ca mun­
Rămânerea In urmă a S.M.T. Orăştie, se asemănătoare s’a pelrecut şi în satul Tâm­ Ace.sle lipsuri >e dalorcsc în marc mă­ ca la S.M.T Orăştie să se desfăşoare slab
datoreşfc în primul rând conducerii în frunte pa, unde un tractor a sfat defectat pe o- sură comitetului raional de partid în frunte Numai tn felul acesta S M.T Orăşlie,
cu tovarăşul Berccanu Augustin directorul goarcle întovărăşirii agricole timp dc 7 zile. cu tovarăşul Pavel loan prim-secretar, pre­ Iş'i va putea îndeplini planul pc campanie
staţiunii ş! tovarăşul Dandoş Sabin şe­ Lipsuri serioase are «1 organizaţia rfe cum şi comitelului executiv al stalului la timp şi în bune condiliuni.
ful sectorului, politic, care au dai dovadă bază şi org. de bo2ă U.T.M., precum şi co- popular raional Orăşlie, care nu s’au preo- CRIŞANI GIIEORGHE