Page 3 - 1953-04
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI '»К. Д
Să fie întărită agitaţia vizuală ŞTIRI DIN REGIUNEA NO A STRA
în oraşul Deva Unde duce atitudinea de gura-casca
In lupta cc o duce poporul nostru mun dovedeşte o slabă -activitate desfăşurată fn Executarea la timp a însâmânţânlor şi a- de gură cască — combătută cu tărie de part!*
citor, pentru înfăptuirea cincinalului In aceasta direcţie de către unele organizaţii plicarca regulilor agrotehnice, este cea mai dul nostru — înlesneşte chiaburilor, sustra
patru ani şi asigurarea victoriei depline In ♦le bază. care nu au fost îndeajuns indru de seamă preocupare a ţăranilor muncitori gerea dc'a însămânţări. cu scopul de a lovt
campania de însămânţări, un marc rol SI mate şi controlate de către tovarăşul Mun- din satul Lancrăm, raionul Sebeş Mulţi ţă- în economia noastră naţională, de a îngre
arc agitaţia vizuală. feanu Liviu, instructorul comitetului raional răni săraci şi mijlocaşi ca : Bucur Pavel una aprovizionarea oamenilor muncii cu pro
Dacă mull limp în oraşul Deva, munca de parlid pentru oraşul Deva. Tov Munlea- Cân.da Nicolac, Păcurar Paraschiva, Toader duse agricole
de agitaţie vizuală a fost o preocupare pen nu nu s*a străduit să indrume şi să conlro Traian şi alţii, au terminat la timp însămân- încercarea mârşavă a acestor chiaburi de
tru conducătorii organizaţiilor de parlid, or Icze activitatea organizaţiilor de bază, pen ţările dm epoca I n şi acuin muncesc cu a sabota însămânţărilc, a lost demascată la
ganizatiilor de massă, întreprinderilor, in tru ca acestea să desfăşoare o largă aci: spor la cele din epoca M-a. limp de tovarăşul Miclăuş Gheorghe care a
ultimul timp, ca a lost mult neglijată. vitale în vederea organizării unei agitaţii Chiaburii, Stoinici Nicolac şi Adam Vale anunţat de îndată sfatul popular Comitetul
Acolo unde în campania electorală s’a vizuale mobilizatoare, eficace şi combativă. ria, nu au însămânţai însă până acum nici executiv tărăgănează însă obligarea chiabu
desfăşurat o largă acţiune pentru organiza un bob Ei profila de aliluť/nca de ingădu rilor de a rcspccla epocile optime de insâ-
Această lâncezeală nu mai poate dăinui
rea unei vii agitat«» vizuale, o agitaţie inţâ şi de gură-cască a tovarăşilor din Со mânţarc şi agrominîmul Numai aşa se poate
Tovarăşul Munteanu trcbuc de îndată să
concretă şi combativă, astăzi agitaţia vi explica iaplul că cei doi chiaburi sabotori
treacă la un control sistematic a cărui efi mitdul executiv al sfatului popular al ora
zuală a rămas acecaş. neschimbată, aceasta din Lancrăm, nu au fost trimişi nici până
cacitatc să îmbunătăţească agita|ij vizuală. şului Sebeş şi în primul rând a tovarăşului
rămânând în urma acţiunilor cc se Între acum în fa(o justiţiei pentru a şi primi pe
In acclaş timp comitetul de partid al raio
prind pentru îndeplinirea cu succes a sar nului Jlia, arc datoria să.îndrume şi să ajute Adam Ioan, responsabilul sectorului în care deapsa meritată BJCHEA IOAN
cinilor ce revin oamenilor muncii. Aşa de uccşli chiaburi au terenul. Această atitudine corespondent voluntar^ ,t
1
acţiunea de îmbunătăţire a agitaţiei vi
pilda în multe întreprinderi din oraşul De zuale
va, ca Uzina electrică, staţia C.F.R., şi pe Examenele de promova şi absolvire
In timpul cel mai scurt să se treacă !n
unele străzi din oraş, se găsesc lozinci în
vechite. lozinci ce dcacum timpul le a de confecţionarea de lozinci şi panouri, grafice a cursurilor de alfabetizare
şi table de onoare care să mobilizeze pe
păşii La 29 Martie a. c., au început în în'.rca nă desfăşurare. La 23 Aprilie a c., vor în- (
La intersecţia unor străzi, cât şi pe slra- foţi oamenii muncii în întrecerea desfăşu ga regiune, examenele de promovare şi ab cepe examenele fn oraşe, şantiere şi intre* •
rată pentru îndeplinirea sarcinilor de plan,
.da 23 August (in fata grădiniţei de copii solvire a cursurilor de alfabetizare dela prinderile izolate. Comisiile de examinare
Nr 2),* pe str. Karl Marx, în lata sfatului pentru obţinerea a cât mai importante suc sale. de pe lângă fiecare şcoală vor trebui să tină
cese în campania fnsăinânţănlor de primă
popular regional, etc., panourile existente Rezultatele obţinute cu acest prilej au scama la examinarea candidaţilor de cu
vorbesc încă de campania electorală Ba vară. Prin efe trcbuc popularizaţi frunta dovedit din plin strădania şi dorinţa fier noştinţele fiecăruia şi să promoveze elemen
chiar mai mult, se observă o complectă ne şii şi stalianovişlii din oraşul Deva. Un marc binte a neştiutorilor de carte pentru însu tele care şi-au însuşit temeinic cunoştinţele
pasare in munca de agitaţie şi din partea accent să se pună pentru organizarea vi şirea scris-cititului şi efortul depus de ca predate.
unor conducători ai organizaţiei U.T.M. pe trinelor. Gazeta de stradă trcbuc să con drele didactice în lupta pentru slârpirM cu Oganizaţiilc de bază vor trebui să în
a cărui sediu mai dăinuie şi astăzi unele ţină materiale care să oglindească viata şi desăvârşire n neştiinţei de carte. drume organizaţiile de massă şi membri’ j
reclame munca oamenilor cinstiţi din oraşul Deva Astfel în comuna Lăpuşnic, raionul Iha, corpului didactic de a duce o muncă de lă
Intr’o situaţie asemcnătoarc se găseşte şi Trcbucsc luate măsuri pentru organizarea de din 45 elevi înscrişi au lost promovaţi cu murire susţinută, pentru ca aceştia să se ;
gazeta de stradă din centrul oraşului. Ar standuri de cârti, foto montaje, ele calificative bune 38. Dcasemeni, în comuv: prezinte cu încredere la examene, sa fo-
1
ticolclc publicate în această gazetă tratează Pentru întărirea agitaţiei vizuale în ora Şibot, raionul Orăştie, !a ciclul II din 13 În loseascâ din plin ţoale mijloacele de agi
mai mult probleme generale, nelcgale de şul Deva, organizaţiile de bază împreună scrişi au fost promovaţi 12. taţie pentru mobilizarea lor la centrele de
viata oraşului Aproape complect s’au ne cu Comitetul executiv al sfatului popular oră In prezent la sate examenele sunt în pit- examinare,
glijat vitrinele. Unele din acestea sunt fă şenosc, au datoria să mobilizeze pe 1oţi oa
cute la întâmplare, iar altele stau neschim menii muncii ca în timpul cel mai scurt să O situaţie neîngăduită ce dăinue de multă vreme
bate de luni de zile. Felul în care este or fie lichidate toate lipsurile existente în
ganizată agitaţia vizuală în oraşul Deva, prezent Deşi marca majoritate a sfaturilor popu pat de această „bălaie de cap" însă ,
lare se îngrijesc de instituţiile sanitare să- ele mai au multe de făcut. Astfel din tn->
ieşti, care în anii puterii populare s’au talul băilor existente în raion, lunc(ioncază f
Meetingul de închidere a Săptămânii Mondiale a Tineretului Inmurţit, mai există pe alocuri sfaturi popu doar 6, deşi ele au putut fi reparate cu miel j
lare care nesocotesc această sarcină atât de cheltuieli şi din resurse locale. Internatele |
In ziua de 28 Marile a. c. a avut Inc în îndeplinirea cincinalului fn patru ani. In
p importantă. Un asemenea exemplu ni I dă din comunele, Toteşti, Bretea* Română şi j
oraşul nostru meetingul de închidere a Săp continuare, vorbitorul a arătat, că tinerii re sfatul popular al raionului Haţeg, precum şt Demsuş, n’au spălătorii, lucru care, dense- \
tămânii Mondiale a Tineretului, la care au giunii noastre au primit cu multă bucurie alte sfaturi comunale din acest raion meni s’ar putea face cu uşurinţă
participat peste 1000 de tineri Apelul C.C. al U.T.M. cu privire la con In iarnă, casele de naşteri şi dispensa
in cadrul acestui mecting, a vorbii tova vocarea celui de al lll-lea Congres al rele din comunele: Bretea Română, Pui şi Poale oare Comitetul executiv să tolc-.
răşul Frankfurt Tiberiu, prim secretar al F.MT.D. şi cel de IV-loa Fcslival al Ti Sântămăria Orlca, au fost lăsate fără lem reze această situaţie la infinit? Cred ca nu!
1
Comitetului regional U. I ! M Hunedoa ncrclului şi Studenţilor, care va avea loc ne. Acum sfaturile populare au scă- NECHITA ALEXANDRU
ra. care a arătat că tinerelul din in capilala patriei noastre, şi vor sprijini
regiunea noastră, alături de tofi li lucrările lor cu lot clanul tineresc. O lipsă ce trebue grabnic remediată
ncrii din lumea întreagă, luptă cu !n încl>cîcre s’a citit telegrama trimisă
bolărlrc pentru menţinerea şi consolidarea Consiliului Federaţiei Mondiale a Tinerelu încă din anul trecut in comuna Baru Marc, meşlc să răspundă în permanenţă pe acclaş
păcii, şi vor fi mai activi în lupta pentru lui Democrat. a luat fiinţă un dispensar şi o casă de naş refren.........mi s’au planificat lemnele prea
teri Secţia sanitară a sfatului popular a' departe".
Au întrecut timpul raionului Haţeg, a înzestrat din timp dispen Avem în sat dispensar, casă de naştere,
sarul cât şi casa de naşteri cu cele necesare; — spun muncitorii şi ţăranii muncitori —
Datorită eforturilor depuse de muncitorii In urma străduinţelor depuse de muncitorii medicamente, ustensile, precum şi paturile, dar stau inchise toată ziua. şi asta numai
şi tehnicienii Fabricii de Teracotă din Deva, şi tehnicienii care au aplicat cu succes me şl lingeria din pricina preşedintelui care nu ne-a cerut
Ta data de 21 Martie a c., aceştia au înde Dar cu toate acestea, atât dispensarul cât
todele de muncă sovietice, Fabrica de Tera concursul să transportăm ccî 15 metri de
plinit planul de producţie pe trimestrul I. şi casa de naşteri nu funcţionează.
cotă din Deva, se situează printre primele lemne din comuna Mălăeşti, cu care de mult
Planul valoric a lost deasemenea îndeplinit, Preşedintele sfatului popular al comunei "
iar productivitatea muncii a fost depăşită cu întreprinderi din regiunea noastră, care Baru Marc, Zoltiş Zoltán, cunoaşte bine a- s’ar f? putui încălzi dispensarul şi casa de
100 l-l sulă şi au îndeplinit planul pe trimestrul I ceastă situaţie de muttc luni. dnr se mulţu- naşlcri
nizată pentru traducerea în fapte a propu
7 oată atenţia propunerilor venite din massă ! conducerea tehnică a combinalului şi comi nerilor valoroase venite din partea munci
tetul de întreprindere, propunerile venite din
massă. torilor şi tehnicienilor.
Muncitorii şi tehnicienii dela combinatiil Valoroasă eslc şi propunerea tovarăşului Cei 4 şefi de sectoare al combinatului, to
siderurgie „Gh. Glicorglhu Dej" Hunedoara, Bruchcr Ioan, care a cerut pentru mortezori, Comisia centrală în fruntea căreia se a-
flă ca preşedinte tov. Miclea Romulus. di varăşii Oprîşan, Tripşa, Popescu şi Mărcu-
cunoscând sarcinile ce le revin pentru în confecţionarea de cuţite „Modul" 14, 15, 16, Icscu, nu aud şi nu văd decât şedinţe în loc
dcplinirca planului de producţie pe anul 1953, 18 şi 20. necesare tăierii roţilor dinţate rectorul tehnic al combinatului şi comîlelul
de întreprindere al cărui preşedinte este to să dea ajutor practic şefilor de secţii şi să i
au tăcut în cadrul consfătuirilor de produc Având la dispoziţie aceste cujile, tovarăşul
varăşul Farcaş Atexe, nu s'a străduit sufi controleze cum se ocupă ei de luarea măsu
ţie pe grupe sindicale şi pe secţii, propuneri Bruchcr a reuşit să facă o însemnată econo
cient pentru ca propunerile pentru luarea rilor tehnico organizatorice.
preţioase pentru îmbunătăţirea procesului mie de limp. La secţia „Mecanică", 14
de măsuri tchnico-organizalorice să fie stu Şeful secţiei „Exploatări Electrice", tova
do producţie şi a organizării muncii. propuneri menite' să ducă la creşterea pro răşul Straga Victor, sancţionează pe munci
Conducerea tehnică a combinatului a. ducţiei şi productivităţii muncii, au fost diate şî aplicate în procesul de producţie.
Din ziua de 4 Martie, dată când a luai tori. trecând peste comisia de litigiu. însă
primit 280 de asemenea propuneri, pentru a aplicate şi dau rezultate frumoase „nu vede” că maiştrii Goslian Siinion, Co-
lua anumite măsuri tehnico organizatorice, Alte propuneri foarte importante pentru fiinţă comisia cen/ralâ şi până acum, nu s’a
găsit încă timp pentru ca, împreună cu co jocărcscu Nicolae. Ferea) Vasilc şî Pocola
care, puse în practică, vor aduce o contri luarea anumitor măsuri tehnico organizato Nicolac, s’au birocratizat şi, înafară de hâr
buţie însemnată la îndeplinirea şi depăşirea rice, dintre care o parte au fost puse fn mitetul de întreprindere să se studieze şi să
se dea viaţă propunerilor ţoage nu mai văd nimic.
sarcinilor celui de al treilea an al cinci practică, au făcut şi muncitorii dela secţia
nalului. „Exploatări Electrice’’ şi cei dela „Construc A devenit ceva obişnuit în practica proaslă Trebuiesc traşî In răspundere toţi acel care
Propunerile care au fost studiate şi puse ţii Metalice". a conducerii tehnice a combinatului, sancţiu ignorează în mod nepermis, propunerile mun
in aplicare, dau rcz.ullalc bune; munca Acolo unde a existat interesul şi dorinţa nile ,ncjuste, neprincipiale Cade o corfă do citorilor şî tehnicienilor care ard de dorinţa
este mai uşoară şi mai cu spor. In secţia de a produce cât mai mult şi de bună caii pe funia dela furnale şi se opreşte încăr de a îndeplini sarcinile celui de al treilea
„Mecanică” de pildă, propunerea stahano- talc, propunerile făcute dovedesc că sarci carea furnalelor — este sancţionat maistrul; an al cincinalului.
vistului Munteanu Dionisie I., de a se corn nile de plan pot fi nu numai îndeplinite, dar deraiază o locomotivă de pe linie şi este Comitetul raional de parlid şi comitetul de
pleda dispozitivul dela o maşină de rec şi depăşite. împiedecat transportul in combinat — este parlid din combinat, trebuie să anlizezc a-
tificat exterior, prin confecţionarea a patru La secţiile: „Mecanică", „Construcţii Me sancţionat mecanicul. Scurt şi simplu! Dar dâ.nc felul cum conducerea tehnică a com
tije pentru fixarea pietrei, a dat posibilitatea talice”, „Exploatări Electrice”, ctc., colecti că linia şi utilajul trebuie reparate şi înlrc- binatului ştie să lină scama de propunerile
sa se poată face rectificarea pieselor şi In vele formale muncesc organizat şi au planuri (inule, aceste lucruri nu le văd tovarăşii din venite din inassâ.
interior Piese importante ca: axe de an concrcle de muncă cu sarcini precise. Ele conducerea tehnică a combinatului, care cred Să fie acordată toată atenta Iniţiativelor .
grenare. cilindri pentru pompele de vaselină controlează cum se aplică propunerile mun că propunerile ce au venii dela muncitori şi crccatoarc, ale stahnnovişlilor, fruntaşilor şî
şi alte piese necesare, erau trimise până citorilor şi cc rezultate se obţin. tclmicieni se pot rezolva „dela sine" luluror celor cc vin cu propuneri menite să
alunei la rectificat interior fn alte între Faptul însă, câ din 280 de propuneri au Mergând pe această linie greşită, condu asigure îndeplinirea şi depăşirea planurilor
prinderi Acum, ele suni rectificate in ca fost studiate abia 60 şî puse în aplicare şi cerea tehnică a combinatului scapă din vc de producţie pe anul 1953.
drul- întreprinderii lor. mai puţine, arată cu câtă nepăsare privesc, dcrc tocmai lucrul principal ; lupta orga 1. DIACONII,
