Page 30 - 1953-04

Pap 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

In întâmpinarea congresului ŞTIRI DELA CORESPONDENŢII NOŞTRI

fruntaşilor din gospodăriile colective Succesele muncitorilor dela Baru Mare

Veste;» câ ia Bucureşti sc va (inc în Despre prostul obicei apucat din bătrâni Animat de dragostea fierbinte de a munci întreg colectivul dc .muncitori, tehnicieni şl
luna Mai primul Congres al Fruntaşilor din care I mai practică şi acum mulţi tirani mai bine şi a produce mai mult in vc ingineri dela „Industria Ceramică Baru
Gospodăriile Colective, a desvoltat în rân­ muncitori, acela de a plivi o singură dată dorea îndeplinirii cincinalului în patru an», M-arc”. Fruntaşe în muncă pc acest trimes­
dul colectiviştilor din Sebeş şi mai mult şi dc a sc smulge numai pălămida iar colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri tru sunt echipele dc muncitori conduse dc
dorinţa de a lupta pentru a face din gos­ restul buruienilor să fie lăsate pentru a dela „Industria Ceramică” Baru Marc, a în­ tovarăşii Vănoea loan şi Caragnu Constan­
podăria lor. care numai de curând a luat răpi in voie li rana dc oa«rc grâul arc ne­ deplinit şi depăşit plnrail dc producţie ce l tin c-arc şi-au depăşit normele cu 42—52
fiinţă, o gospodărie bogată, o gospodărie voie pentru a creşte şi a rodi, colectiviştii revenea pc trimestrul F a. c. la sulă. Succese importante în muncă au
capabilă de a convinge prin realizările ci nici nu vor să mai audă. In urma lor nu Planul producţiei globale a fost depăşit obţinut şi tovarăşii Matei Vilmoş dela sec­
pe ţăranii muncitori din jur ilcsprc foloa­ rămâne nici o buruiană ncsmulsă şi sunt pe trimestrul I cu 11,8 la sută, iar pro­ ţia transporturi care şi-a depăşit norma cu
sele muncii în colectiv. holărîţ» să plivească de atâtea ori de cât ductivitatea muncii a crescut faţă dc anul 67 la sută, şi tovarăşul Gali loan dela ca­
Pentru a cinsti acest măreţ eveniment este nevoie 1952 cu 5,7 la sută, pe cap dc muncitor şi
din viata satelor noastre. — dovadă a grijii Odată cu plivilul au început şi continuă cu 14,2 la sută, pe cap dc om, luând tota­ riara dc argilă cü o depăşire de normă dc
cc o poartă partidul şi guvernul colecti­ lucrările în grădina de zarzavat. Varza litatea angajaţilor Preţul de cost a fost şi el III la sută
viştilor şi tiranilor muncitori — mem­ timpurie, ceapa dc apă, morcovi» şi pă­ redus cu 4,7 la sută Printr’o muncă poli­ Colectivul de muncitori, tehnicieni şi in­
brii gospodăriei colective „Drumul lui Le trunjelul au fost de mult plantate şi zilele tică susţinută dusă dc comitetul dc între­ gineri dela Industria Ceramică Baril Marc
nrn” din Sebeş, s’au angajat ca prin exe­ acestea ou şi fost terminate dc prăşit. Se prindere în rândurile muncitorilor, s’n a- este hotărît ca şi dc aci înainte să mun­
cutarea la timp a muncilor agricole şi lucrează neîntrerupt la construirea cana­ juns ca rebuturile să fie reduse cu 51 la
prin aplicarea agrominimului, să silească lelor dc irigaţii şi la pregătirea terenului sută, iar valoarea producţiei globale să fie cească cu acelaş clan pentru a obţine nof
pământul pentru a da în acest an mii de pentru plantarea celorlalte zarzavaturi depăşită cu 33 la sută victorii în lupta pentru îndcpliniroa cincina­
kg. produse agricole peste prevederile pla­ Pentru asigurarea răsadurilor au fost L-a îndeplinirea cu succes a planului de lului în 4 an-i.
nului de producţie amenajate încă din iarnă răsadniţe pe o producţie pe primul trimestru, a contribuit TOROK VALENTIN
Zilele au trecut una după alta şi acest suprafaţă dc 500 mp De acestea 9e în­
angajament 9I lor a început si prinJâ grijeşte grădinarul Fărcaş Nicolac — mân­ însemnate succese în sectorul forestier
viajă Fiecare zi. fiecare ceas a fost folo­ dria gospodăriei, aşa cum îl numesc co­
sit din plin pentru traducerea lui In fapte lectiviştii. Din zorii zilei şi până seara Sfârşitul primului trimestru al acestui bert dcJa LF.T. Lupcni, a parcurs cu m,v
In ziua de 24 Aprilie brigada de câmp târziu îl vezi, alătur: dc soţia sa, aplecaţi an concrclizcazâ eforturile depuse în mun­ şina sa 120.000 km. fără nicio reparaţie.
condusă de brigadierul Picnaru Zaharie, a asupra răsadniţelor plivind cu multă grijă că de colectivul de muncitori, tehnicieni şi Succese remarcabile în producţie a ron
ob(inul prima victorie în lupta pentru un şi pricepere printre lirele plăpânde de ingineri dela „Trustul pentru exploatarea lizat brigada dc corhănilori condusa do
rod bogat — însământărilc de primăvară roşi, ardei, varză, vinele şi udându-lc şi transportul lemnului” din Sebeş. Planul stahnnovistul Pohonţiu Dumilru dela sec­
au fost terminate conform angajamentu­ In nopţile trecute când timpul a fost valoric al producţiei globale pe primul tri­ torul Grădişte, raionul Orăştie, care a'
lui cu 6 zile înainte de termen Acest suc­ friguros şi natura ameninţa cu îngheţul mestru a fost depăşit cu 13,9 La sulă obţinut o depăşire de normă zilnică de 80.
ces nu i-a oprit în loc pe harnicii co­ lirele crude dc răsad — planlelc roditoare Printre întreprinderile fruntaşe care s’au 90 la sută Cu acelaş spor în muncă a
lectivişti. Lupta continuă cu şi mai multă dc mâine care vor umplea dc bc’şug ca­ evidenţiat în trimestru! I, sc află ! F T. muncit şi brigada condusă de tovarăşul
râvnă pentru efectuarea celorlalte munci sele colectiviştilor — grădinarul Fărcaş Sebeş, core şi-a depăşit planul de produc­ Uleia Dumilru, care a obţinut o depăşire
ce se cer în această perioadă Nicolac nu a părăsit nici un moment ţie pe primul trimestru cu 57,6 la sută, de normă de 70—75 la sulă Succesele ob­
..Pe noi nu ne linişteşte laptul că am răsadniţele Le acoperea cu rogojini iar l-F.T. Lupcni, cu 20,4 la sută, iar I. F. T. ţinute dc muncitorii forestieri dovedesc ho-
tcrminaf însământărilc înainte de termen acolo unde acestea nu ajungeau, se folo­ Orăştie şi Deva care şi-au depăşit planul tărîrca lor lermă dc a da patriei tot mii
— obişnueşte să spună colectivistul Sau sea de paie, controlând ca nu cumva cu 10,5—22,5 la sută. Dcsvollarea între­ mult material lemnos necesar construcţi­
tei Traian — aceasta ar f» o muncă făcută să rămână vreo părticică pe unde înghe­ cerii socialiste !a exploatările forestiere ai ilor socialismului din ţara noastră
in zadar dacă noi nu ne am străduit să ţul să poată străbate făcut să crească simţitor mişcarea suta-
îngrijim culturile aşa după cum ne învaţă Acestor năravuri ale naturii, colectiviştii mîistă. Astfel, slahnnovistul Ghcdeon Adnl- GHEORGHE NICOLAE ’
ştiinţa agrotehnică”. li s’au împotrivit şt in livada de pomi.
Faptele dovedesc că aşa ca el gândesc toţi Şazându-se şi aici pe ştiinţa agrotehnică, Mai multa atenţie învăţământului de partid
colectiviştii din gospodăria lor colectiva, iar şi aplicându-o conştiincios, au reuşit să t
gândul lor pc zi ce trece devine realitate salveze dela îngheţ mii de pomi încărcaţi Jn salul Cetea, raionul Alba, munca Organizaţia dc bază a stat pasivă faţă
Suprafaţa ce o au însămânţată cu grâu cu flori. pentru ridicarea nivelului politic şi ideo­ de această situaţie, nu a analizat în adu­
de toamnă e destul de marc, se întinde Aşa Înţeleg colectiviştii din Sebeş să logic al membrilor de partid este negli­ nările e» atitudinea propagandistului Boc
de no poţi cuprinde cu ochii Har nici o întâmpine primul Congres al Fruntaşilor jată atât de organizaţia de bază cât şî loan, pentru n-l trage la răspundere pentru
palmă nu a rămas fără să fie gripată la Hin Gospodăriile Colective, să lupte pen­ de Comitetul raional dc partid. •neîndcplinirca sarcini" C asate pc care s’a
timpul indicat şi tocmai* dcaceia grâu! a tru înflorirea gospodăriei lor Fără îndo­ Deşi ne mai desparte puţin timp până angajat să o ducă la îndeplinire
şi crescut potrivit şi eslc ce! mai frumos ială că voinţa lor dârză, că munca rod­ la încheierea anului şcolar în învăţămân­ Atitudine birocratică şi ncperniisă ma­
din loatâ ţarina Acum colectiviştii au nică pe care o depun îşi va arăta la timp tul de partid, mai sunt încă şi aslăzî cur­ nifestă Comitetul raional do partid Alba,
început să-l plivească pentru prima dată. roadele, iar angajamentele luate în r.v suri care nu au început nici măcar pre­ care -nu s’a sesizai deloc de faptul că în
Numai în câteva zile au fost plivite peste stea Congresului, vor fi fapte grăitoare cu darea primei lecţii. satul Cetea învăţământul de partid nu
3S de Vi care colectiviştii se mândre«?. Aşa de pildă, în salul Cetea, sarcina numai că nu progresează, dar a rămas în
pentru deschiderea şi conducerea cercului
urmă Trcbuc să se ia măsuri urgente
de politică curentă, e fost încredinţată şi să fie aspru traşi la răspundere acei
0 zi de cursuri la institutul Carbonifer — Feireşani propagandistului Boc joan care nu şi a ce se lac vinovaţi faţă dc această stare a
îndeplinit această îndatorire, — lipsă gra­ învăţământului de partid.
Soneria a anunţat sfârşitul pauzei. Pe ştiincios cunoştinţele primite, contribue şî el vă şî de ncadmis a unui membru de
coridoarele Institutului Carbonifer d*n Pe­ la consolidarea cuceririlor revoluţionare ale partid OTOI AMOS
1
troşani — realizare a regimului de demo­ poporului, la construirea socialismului în I
craţie populară — mulţime de studenţi de patria noastră, la lupta pentru paoe.
diferite vârste — sc grăbesc spre sălile de ☆ O noua biblioteca - un nou focar de cultura
cursuri.
Şi din nou soneria anu-nţă începerea Bradul, patria celor dela 1784, a fost unul îndrumarea şi cu- sprijinul acestei:», a Iu n-l
La acest Institut au venii peste 600 mun­ din oraşele regiunii noastre cele mai lipsite fiinţă în suburbia Racova. o bibliotecă —>
citori şi maiştri din diferite întreprinderi, unei noi orc dc cursuri de iumina culturii, sub fostele regimuri dc o- subfilială a bibliotecii centrale raionale Bi­
După ce studentul Alrnaşcanu Mircva ter­
mineri din diferite mine şi intelectuali, fii mină rezolvarea unei identităţi la tablă, to­ bidă blioteca din suburbia Racova a fost înzes­
dc muncitori şi ţărani muncitori, pentru a Dacă, totuşi ici, colo pâlpâia lumina unei trată cu cărţi ideologice şi politice, cu re­
varăşul proiesor Constantinescu Mic, cere
se pregăti să devină viitori constructori — pseudo culturi în vreo şcoală la care nu pu viste, broşuri, cărţi tehnice şi de literatură,
acestuia rezolvarea unei problem-* din anii
inginer' şi tehnicieni, necesari construirii tcau intra decât liii foştilor moşieri şi ai oa­ care oglindesc munci asemănăloarc cu a lo­
trecuţi. Aceasta, pentru a verifica !n ce mă­
socialismului In patria noastră menilor de bani gata. aceasta era îmbâcsită cuitorilor Racoveni.
sură studentul a asimilat şi aprofundat cu­
Acum începe o nouă oră dc muncă, de noştinţele anilor trecuţi cu otrava naţionalismului şovin Pentru a face cunoscut în rândurile lo­
2cumulăr\ de noi cunoştinţe, de revizui­ Astăzi, Bradul s’a ridicat In lumina unei cuitorilor cărţile din bibliotecă, bibliotecara
Sludentul Almăşeanu inccpe problema, iar
rea cunoştinţelor căpătate" până acum culturi noi, a unei culturi create de popor, t Lupu Dorica a folosit în răspândirea tor me­
P/icop lean, o continuă După terminare,
La grupa 201, studenţii îşi ocupară locu face analiîn întregii operaţiuni, felul cum pentru binele, sprijinul, fericirea şi propăşirea toda sovietică a colportajului cărţilor la ch
rile în bănci. In această oră, tovarăşul a decurs şi greşelile cc s’au :oin»s Iul titori (distribuirea cărţilor la domiciliu)
profesor Constantinescu llie, va desbate Îm­ MinunJt este viforul tinerilor tehnicieni Şcoli medii tehnice profesionale, s’au Înfiin­ Multî dinlrc cititorii bibliotecii centrale ra-»
preună cu studenţii, toate cunoştinţele din ţat sub regimul de democraţie populară, pen­ ionnîc — locuitori ai suburbiei Racova —
şi ingineri Ei sunt chemaţi ca prin aportul tru fiii oamenilor muncii din oraşul şi raîo
orele precedente, vor clarifica toate nclămu au început să citească la biblioteca lor şî
lor de mâine, să desăvârşească şi mai mult nul Brad. Casa Pionierilor, se înalţă majestos
ririle, vor a^ânc' şi maî mult materia pre­ să aducă cu ei şi alţi cîfitori
măreţele cuceriri revoîuţionore aîc poporu­ ocrotind sub aripile sale zeci dc copii de
dată. pentru a-şi asimila temeinic cunoş Biblioteca din suburbia Racova este un.
lui nostru, să înfăptuiască, datorită ajuto­ moţi, a căror asemenea visuri In trecut n’.iu
tinţele, fn aşa lei, încât studenţii să facă
rului neprecupeţit al înainlaiei tehnici so­ putut fi încercate niciodată De curând, pe nou focar de cultură în mijlocul minerilor
faţă cu cinste sarcinilor dc viitor.
vietice şi ma; grabnic construirea socialis­ lângă multele biblioteci sindicale ce există, din oraşul Brad
Studentul Baciu Vasilo, ieşind la tablă, mului în palria noastră pe lângă biblioteca centrali raională, sub RADULESCU ELENA
prin rezolva-ea justă şî cu uşurinţă a ecua­ Studenţii Institutului Carbonifer din Pe­
ţiilor dat? şi prin răspunsurile limpezi şi troşani, alături dc tinerii lor profesori, cres­
precise pe care !c dă profesorului Constan- cuţi In spiritul dragostei de patrie şî al in­
lincscu, care Încearcă să pătrundă cât mai ternaţionalismului proletar, având bogata f
adânc în cunoştinţele acestui student, dove­ documentaţie tdinico-culturală sovietică. în
deşte că şi-a însuşii cu temeinicie materia fîccarc zi de curs pun o bază şi maî pu­ Duminică 3 Maî a. c., comisia regională mul Socialismului” se vn desfăşura pc tra­
şi c >tăpân pe ca ternică la lărgirea cunoştinţelor lor ciclistă, de pe lângă comitetul regional seul Deva—Orăştie—Deva
Studentului Şerbon, până »nai ieri lăcătuş Nivelul dc pregătire al studenţilor arată pentru cultură fizică şi sport, va organiza Deascmeni. comitetele raionale C.C.FS.,;
la Pctrila, mâine viilor inginer, î ee cere înalta lor conştiinclo2iiale faţă de încrede­ ultima competiţie din codrul cupei „Dru­ vor organiza în oraşele Deva, Alba-Iulia,»
un determinant de gradul V. — Dela pri­ rea pe care le-a acordat-o parlidul, faţă Sebeş şi Petroşani, concursuri cu copiii
mele înlrebâri şi răspunsuri se poate ob­ de poporul nostru muncitor, care le-au dat mul Socialismului”.
serva că studentul Şerban, ca şi toţi cei­ posibilităţi să urce trepte din ce în ce mai Comitetele Raionale C.C.FS. vor trimite între vârstele dc 5—7 an» la: triciclete,
lalţi studenţi dc allfel, este temeinic pregătit. înalte pe culmile ştiinţei Ia Deva încă din seara 2»1ei de 2 Mai pe trotinete şi biciclete.
El ştie că numai asimilând cât mai con­ SEVER UTAN cei mai buni ciclişti. Cursa cicfislă „Dru­ Comisia regională dc organizare.