Page 1 - 1953-05
P. 1
Regîon3
2- y • I lun^ >ora-£) >f • • 1 * 1 • y w y * * * y y * 7 • #
raimca d~Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor
w
muncii, zma frăţiei muncitorilor din toate ţările !
PROLETARI DIN.TOATE ŢARCL2. UNTJT VAI „Noi suntem slujitorii credincioşi ai
poporului, iar poporul vrea pace, urăşte
războiul. Să fie sfântă pontai noi toţi do
rinţa poporului de a nu îngădui vărsarea
sângelui a milioane de oameni şi de a asi
gura construirea paşnică a unei vieţi
fericite !
(G. M MAl.ENCOV)
Anul V. Nr. 35 (204) | VINERI I MAI 1953 | 8 pag. 20 bani.
Schimburi de onoare
în cinstea zilei de 1 Mai
La uzina „tfictoria” Câlan
Animaţi de dorinţa de a obţine noi rea-
Ijzani în muncă, muncitorii dela urina „Vic
toria” Calan. au organizat în cinstea mă
reţei sărbători a oamenilor muncii un
schimb de onoare.
Cu acest prilej, eclupa condusă de tur*
nâtonrea stahanovistă Spincanu Maria, şi-a
depăşit sarcinile de plan cu 39 !<a sută,
echipa stahancvistuliu Grcza loan cu 23
la sulă. iar oea condusă de «îa.lianovis-
tul Tudoran loan, cu 21 1a sută.
La sectorul furnale echipa pr:mlop\to«*i>-
lui Păduroan I. Liţă, şi-a depăşit planul
dând cu 21 la sută mai multă fontă. Suc
cese însemnate au dobândit şi muncitorii
dola secţia mecanica, care lucrează în pre
zent în- oontul zilei de 18 Iulie a.c.
Cu 5 zile înainte de termen
Lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de
plan şi a angajamentelor luate în cinstea
zîlei de 1 Mai, a fost desfăşurată cu în-
suflejire şl de muncitorii şi tehnicienii la
bricii.dc blănuri „Vidra” din Oraşlie. fiind
încununată cu succes. In ziua de 25 Apri
lie, colectivul dc muncitori şi tehnicieni
dela fabrica „Vidra”, pc lângă faptul că
1 Mai 1963 — zi de trecere în revistă a forţelor păcii şî socialismului şi-au . îndeplinit angajamentele luate, au
realizat şi sarcinile dc plan ce le reve
Pe ln!reg cuprinsul pământului, steagul voit să recunoască costul scump al înar
COTOŢ IOAN neau pe luna curentă
roşu- al muncitorilor înfrăţiţi fâlfâc ves- mărilor. că un bombardier costă mai mult
primsccrolar a) Comitetului Regional P.M.R. Planul cantitativ şl pe sortimente a fost
timl marea sărbătoare a omenirii, ziua so Hunedoara decât 30 de clădiri şcolare orăşeneşti mo realizat în proporţie de 100 la sută, pla
lidarităţii internaţionale a celor ce mun derne din cărămidă şi că fiecare torpilor nul producţiei globale a fost depăşit cu I
cesc* ziua frăţiei muncitorilor din toate ţă lite ■ să hrănească pustiurile şi stepele, să costă atât încât cu aceşti bani s’ar putea la sută, îar calitatea producţiei s'a îmbu
rile-în luptă penlru pace, independentă na le facă roditoare, sunt silite să producă clădi adăposturi pentru mai mult de 8 000 nătăţit cu l la sută. Planul livrărilor con
ţională şi socialism, chemând popoarele la energie electrică pentru a uşura munca de oameni Este 'esne de închipuit cât de tractate a fost îndeplinit în proporţie de
înoirea lumii aşa cum a scris marele şl ne paşnică a omului, se plantează perdele fo grele sunt poverile pe care sunt obligaţi să 100 la sută şi s'au realizat economii la
muritorul Stalîn în proclamaţia de 1 Mai restiere pentru a stăvili vânturile şî a face le suporte oamenii muncii din aceste ţări, materii prime şi auxiliare tn valoare de
1912' „...muncitorii au ales anume ziua câmpiile, mănoase, într’un cuvânt, omul so şi tot atât dc lesne dc înţeles este şî fap- 3625 Iei.
aceasta, ziua dc 1 Mai, când natura sc tre vietic transpune în viaţă învăţătura Stali- Iul dece ei urăsc războiul şi pe organiza CAMPEANU CORNEL
zeşte din amorţeala iernii, când pădurile nislă. despre folosirea legilor naturii, fun torii lui, dece ei cer încetarea agresiunii
şi munţii se învestmântează în verdeaţă, damentală în ctasic* tucrcre a marxismu în Coreea, dece el luptă tot mai unit pen La mina Lupeni
când câmpiile şi îupcilc înfloresc. când lui contemporan „Problemele Economice tru pace şi independenţă naţională.
soarele începe să - încălzească mni puternic ale . Socialismului în U R S S ”. Patria noastră face parte din lagărul pă Alături de milioanele de oameni ai mun
când în aer se simte bucuria înoirii, In ţările lagărului păcii, partidele comu cii şi socialismului şi întreg poporul- nostru cii din patria noastră, tinerii mineri dela
când natura reînvie năvalnic în toata splen nişte şl muncitoreşti, partide de guver muncitor, toţi oamenii cinstiţi sc bucură sectorul 7 investiţii al minei Lupeni, întâm
doarea ei; ei au hotărît să vestească sus nământ. credincioase învăţăturii marxism-le- sincer dc acest lucru întreaga noastră pa pină ziua dc 1 Mai. cu noi realizări în
şî tare, tocmai în această zl, lumii întregi ninismului. conduc cu vigoare şi succes trie este un vast şantier al vieţii noi; pre producţie Brigada condusa de U T.M -islul
că muncitorii aduc omenirii primăvara şi popoarele pe calea, creşterii neîntrerupte n tutindeni so construeşte. Parii Ludovic, cât şi cea a tânărului Elgcs
eliberarea din lanţurile capitalismului, fă producţiei socialiste pe baza tehnicii celei Harnicul nostru popor muncitor; înfrânt Mihai. obţine zilnic depăşiri de normă, intre
muncitorii sunt chemaţi să reînoiască lu mal- înaintate. în scopul asigurării sntis cu minorităţile naţionale, construeşte cu 4C—50 la sulă. depâşindu-şi astfel anga
mea pe baza libertăţii şi a socialismului” facerii maximale a nevoilor materiale şi succes. Intre Dunăre şi M.:re se taie un jamentele luate în întrecerea socialistă.
Anî care s'au scurs din 1889, când la culturale mereu crescânde ale întregii so canal măreţ ce va trezi Dobrogea la viaţi, Brigăzile conduse de tinerii Preda Aurel
;
Paris muncitorii au proclamat ziua de cietăţi ta Bicaz. în munţii Moldovei se constru şi Kun (uliu, Işî depăşesc normele cu 28—
1 Mai. ziua. tor de luptă şi până în zilele Începând dela imensa Chină, în care eşte o uriaşă hidrocentrală, se lucrează la ter 30 la sulă. Cot ia cot cu cei vârstnici, ti
noastre au schimbat faţa lumii. Ca urmare au fost eliberaţi aproape cinci sute de mi minarea construcţiei Casa Scânteii „I. V. nerii mineri îşi aduc partea lor de contri
a Marii Revoluţii Sociatiste din Octombrie, lioane de oameni şi până Va R P. Alba Stalîn”: la Hunedoara se înalţă plină de mă buţie la realizarea cu succes a sarcinilor
s’a născut în iureşul luptei împotriva duş nia, se construeşte cu Intensitate, se reţie o termocentrală electrică Se zideşte de plan pe anul 1953
manilor omenirii, statul celor ce muncesc, dă câmp d/schis legii fundamentale a so uzina cocso-chimică, se construesc cluburi, DINU R. IO AN
puternicul stat creat de Lonin şi Stalin, cialismului stadioane sportive, locuinţe muncitoreşti şi corespondent voluntar
stalul sovietic. N’.-ui trecut nici 30 de ani In R P. Chineză se înaltă schelele so alte baze economico-cutturale. La toate a- Minereu peste plan
şi s’au rupt din sistemul capitalist un şir cialismului tot mai viguros. In anul acesta ceste mari construcţii participă mi: de oa
de alto ţări se vor lărgi şl utila Î3 uzine siderurgice meni ai muncii plini de dragoste fierbinte La minele de fier Ghclar. ziua schimbu
Rrigăzilc de şoc — cum a numit tova şi 15 uzine metalurgice şl începe construc pentru patria iubită Aproape 50.000 dc oa lui de onoare în cinstea lut I Ma\ a fost
răşul Stalin ţările de democraţie populară ţia a 8 noi întreprinderi siderurgice şî 9 me meni ai muncii sunt antrenaţi în între cinstită de minert aşa cum se cuvine. La
— în Irunte cu avangarda lor, nebiruita talurgice. 40 noi mine de cărbuni vor in cere socialistă în întreaga noastră regiu orizontul I. echipele conduse de staliano-
ţară a socialismului v*cforios, constructor- tra în funcţie fn anul acesta. In R, P. Po ne, în cinstea zilei de 1 Mai. Un număr vişîii losi: Alic (Baton:), Duna Nicotoc
rea comunismului Marea Uniune Sovie lonă, R P. Cehoslovacă, R P. Ungaria şl de 20.100 muncitori aplică minunatele me şi Raiu Nicolae, au depăşit prevederile sar
tică: se prezintă în faţa omenirii cu reali In celelalte ţâri democrat populare, uriaşe tode sovietioe. A crescut şi creşte produc cinilor de plan cu 229 — 281 !a sută.
zări uriaşe, realizări ce contrastează puter construcţii cum sunt Combinatele „Nova ţia şi productivitatea muncit. Este' suficient La orizontul II. echipa condusă de Tă-
nic cu situaţia de neagră şi adâncă mize Huţa”, „Stalin”, „Enver Hodja”, au întrat să arătăm că în Combinatul Siderurgic „Gh. maş Ludovic şi-a-depăşit sarcina de plan
rie în care sunt siliţi să trăiască şf să şf vor Intra în funcţiuna. Gheorghiu-Dej”, producţia a crescut dc cu 87 la sulă; iar echipa !u( Lup ioachim.
luple muncitorii din ţările capitaliste. Ca dela cer La pământ se deosebeşte si mat mult de 6 ori. Eroica noastră clasă cu 98 la sută. La orizontul HI. echipele con
Pe întinsul nesfârşit al Uniunii Sovie tuaţia prosperă din aoeste ţări de situa muncitoare a răspuns cu elan chemării <lu9e dc îtahanovistul Oncoş Gheorghe şi
tice. cresc puternice edificii ale comunis ţia grea şi de neînvins a ţârilor capita partidului de a îndeplinii cincinalul în 4 Toma Vasîle, au dat cu 116 lă sută ma f
mului menite să slujească omului oel mal liste a căror economie, aşa cum a arătat anî. Exemple vil fn această privinţă sunt mult minereu peste plan
înaintat din lume, omului sovietic, se sapă tovarăşul Malenoov, „bate pasut pe loc”. stahanoviştii noşlrii a căror număr în cin In această zî. la minele dc fier din Ghc
canale care unesc mările între ele, se zi- Este suficient să arătăm că însuşi Eisen- stea zilei dc I Mai a crescut ta 902. Bri- lar. sau dat 112 tone minereu de fier poşte
găzucsc apele în uriaşe bazine şi sunt sl- hower In recentul său discurs a fost ne (Continuare in pag. 6-a) plan
