Page 12 - 1953-05

Pag. 4-a DRUMUL SOCIALISMULUI

Chipul unui vânzător de conştiinţă 1 Mai in străinătate

In dimineaţa aocusLa Henry Lews, ir,Lrâ ţit zdravăn In definitiv de ce să n-u ir min­
în biroul său dcla redacţie morocănos, brâu- ţit, când fiecare minciună fi aducea dolari, R. P. CHINEZA In ciuda timpului ploios, sure dc mii de
trnd cu duşmănie uşa In urma sa. Dormise - dolari serioşi. Acoperkidu-se dar cu mişe­ demonstranţi, au manKcsh'. timp de câteva
prost; pierduse eri la concursul de scuipat lele ol stindard al minciunii şi infamiei a PEKIN (Agerpres). — Entuziaste ma­ ore pe slrâzile dintre Piaţa Naţiunii şi
la distanţa, iui pe lângă aceasta, in timp ce mers fără alte scrupule decât cefe ale inte­ nifestaţii de l Mai au avut Ioc în oraşele Piaţa Uasliliei.
se cobora dint.r’un tramvai, se întâlni bot resului personal, fără alt ţel, decât câştigul şi şalele Republicii Populare Chimic La demonstraţie e jt/ii cuvântul EL.enne
în bol cu Powdomochcr, care-l veslî cum că din mârşăvie In mârşăvie şi iatâ-l ajuns La Pekin, din primele orc a te dimi- . Henafl, secretarul general ai Uniunii Sin­
„stăpânul” din pricina unor afaceri nereu­ scrib vestit al Lruslmanilor, bancherilor neţii am înoeput. să se reverse spre piaţa dicalelor din regiunea Paris, şi Le Brune,
şite e silit să-şi s:rângi punga p-.*ntru *j şi miliardarilor, „om politic” socotit „maes­ centrală a capitalei chineze, împodobită secretar al Confederaţiei Generale a Mun­
vreme. Intr’un cuvânt lucrurile stăteau prost. tru” în a gă6i mijloace şî vorbe prin care festiv cu steaguri şi uriaşe portrete ale cii. Puternice aplauze au întâmpinat cu­
să ţină pojxirul cât mal departe de înţele­ lui Marx-Lugeis Lenin-Stalîn, coloane de
„Nu m*i. merge, trebue să-mi caut un vintele lui Etienne Henaff care a declaraţi
gerea celor ce se făceau în numele sân manifestanţi.
„stăpân” mai sigur, mormăi Lews, ăsta a La ora 10 dimineaţa, la tribuna centrala că in dimineaţa Zilei de 1 Mai au fost
cam începui să slăbească”. Dc fapt erau des­ Mai trase încă un wisky şi socotî.whj-şi au urcat Mau fze dun, conducătorul po puşi în libertate cei trei fruntaşi ai orga­
tui alţi trustmajii oe ti oferiseră dolari fru­ deacum inspiraţia destul de înarmată începu nizaţiile» sindicale dela uzinele Renault,
a scrie . „Secolul al XX-lea este secolul do­ porului chinez, membrii Comitetului Cen­
moşi pentru ca el să-şi pună ziarul în slujba Marius Apostolo. Joan Lacaze şi Charles
minaţiei americane,..! însuşi dumnezeu a i*n- tral al Partidului Comunist Chinez şi ai Koue, arestaţi acum câtc.vu zile penlrucâ
lor. Schimbase până acum vre’o cinci, va părţii omenirea fn rase „superioare*' fi „in­ Guvernului Central Popular
mai schimba, vorba aceea; dolari si iasă. ferioare”, iar „americanii sută In sută” în Massele adunate în piaţă l-au întâm­ au condus lupta grevistă a muncitorilor
îşi trecu o mână prin părul ciufulit ap o; dela. aceste uzii>c.
frunte cu magnaţii Wall Şiretului constitue pinat cu ovaţii pe Mao Ţzedun şi pe La Marsilia, Grenoblc, Lille, Stras-
ac trânti într’un fotoliu mare. tovarăşii săi de luptă
rasa „.superioară”.- sbourg, Toulousc şi In numeroase alte
Va scrie azi ceva deosebit, ceva care sa După o scurtă cuvântare a lui Pan Cien, oraşe au avut loc dea semen cm mari demon­
Şi pe acest ton isteric, măsluind şi dena­
uimească pe cei tn slujba cărora era şi 6ă turând datole biologii ai, antropologiei, isto­ primarul oraşului Pekin, a început mani­ straţii cu prilejul Zilei de 1 Mai
le deschidă larg, cât mai larg pungile. Tra­ festaţia de 1 Mai. Manifestanţii purtau
riei. etnografiei şi ale altor ştiinţe, acest Agcnţui France Presse anunţă că la
se un sertar şi destupând o sticlă, înghiţi numeroase pancarte oare oglindeau succe­ ValencicniK:s au avut loc ciocnin Intre de­
un gat de wisky, işi aprinse un trabuc şi propovăduitor al rasismului se apucă să do­ sele in producţ»e ale poporului chinez şi monstranţi şi poliţie. Se semnalează răniţi
urmărind tumul gros. se forţă să găsească vedească „inegalitatea" oamenilor dă pe pă­ ridicarea continuă a nivelului lui de trai. Iu rândul manifestanţilor.
un subiect „taie” !. mânt. Manifestanţii scandiiu lozincile: „Trăiască
Se gândi la război...! Despre ăsta scrise Aşa a făcut o viaţă întreagă, aşa face a- Mao Ţze-dun f”, „Trăiască pacea I”, „Tră­ ITALIA
destul, acum îi trebuia altceva nou. li veni cum, aşa va face mereu. Sterp de conştiinţă iască prietenia chino-sovicticâ I” La mani­ ROMA (Agerpresj — TASS
festaţie au participat peste 500000 de
Oamenii muncii din italia au săabăbirit
In minte problema păcii şi simţi parcă şi alte asemenea sentimente ale binelui, a oameni Ziua dc I Mai strâns uniţi In jurul par­
un fior. Îşi muşcă nervos un sfârc de mus­ propovăduit şi propovâdueşte neîncetat des- Manifestaţia dela Pekin a arătat liolă- tidelor progresiste şi al organizaţiilor sin-
taţă ce i> cădea în gură ca un ciuf. Grea bfnarea Intre oameni, încearcă să otrăveas­ rlrea poporului chinez de a lupla neobosit d cale. In toate oraşele mari şi mici din
r
treabă să convingi milioane de oameni' cum că pe oamenii muncii din S.U.A. cu veni­ pentru cauza păcii In Extremul Ori­ ţară au avut loc meclinguri şi adunări la
că negru e alb. Înainte mergea cum mer­ nul rasismului şi şovinismului pentru a-i târî ent şi în întreaga lume, pentru întărirea care au luat cuvântul oameni politici şi
gea. uar dela o vreme nu te mai crede ni­ In războaie tâlhăreşti, elogiază cu cinism necontenită a lagărului păcii şi democra­ fruntaşi sindicali.
ţiei în avantgarda căruia păşeşte Uniunea
La meotingul care a avut loc inlr'una
meni. S’a cam trezii kuinea. Congrese, fes­ atrocităţile agresorilor In Coreea şl sprijină Sovietică. din pieţele din Roma, a luat cuvântul Di
tivaluri şi mai >tru eu câte asemenea neţi- planurMe dc exterminare a unor popoare în­ FRANŢA Vîttorio, secretar general al Confederaţiei
unt pentru pace, de câte ori nu i-au încur­ tregi cu ajutorul armei atomice, bacteriolo Generale a Muncii din Italia. El a chemat
cat iui Lews socotelile. Mu e lucru uşor să gioe şi chimioe..- PARIS tAgerpresj — TASS pe oamenii muncii să întărească unitatea
La I Mai a avut loc o mare demonstra­
justifici un război, să încerci să otrăveşti Hen-ry Lews. scrie, scrie mereu, işi vinde ţie a oamenilor muncii din Paris şi a mun-‘ tn lupta şi împotriva primejdiei unui nou
încercărilor
împotriva
reacţio­
război
conştiinţa masselor. să încerci să le trans­ pe dolari conştiinţa bucăţică cu bucăţică. . citorilor din periferia oraşului. Potrivii narilor de a lichida cuceririle oamenilor
formi in carne de Iun pentru aventurile mili­ Dar oare câţi Henry Lews nu sunt în Sta­ tradiţiei, în frunlea demonstranţilor mer­ muncii. La viitoarele alegeri, a spus Dl
tare ale imperialiştilor. tele Unite ale Amer-icii — citadela celui mai geau fruntaşii Confederaţiei Generale a Vittorio. oamenii muncii îşi vor apăra
MhI trase un gat de wisky şi in minte prădalnic, a celui mai tâlhăresc şi mai ca­ Muncii şi ai Partidului Comunist Francez. dreptul de a participa la conducerea ţârii
La tribuna din Piaţa Bastiiici au luat loc şi vor trebui să folosească drcplul lor dc
începu a » se desprinde conturul drumului nibalic imperialism din zilele noastre Jacques Duclos, Etienne Fajon, Raymond vot pentru a împiedica blocul creştin de­
străbătut până la cariera de ziarist. Spriji­ Ori câţi ar fi insă, ei sunt un fieac pe Guyot, Marcel Cachin, Waldeex Rochcl mocrat de a obţine o majoritate abvolulă.
nit de grupurile Morgan şi Hariman ajunse lângă milioanele de oameni simpli şi cins­ Auguste Lecoeur, Jeannetie Vermecrsch. La mcetingurllc dela Bologna, Milano,
în mod cu totul viftiginos dela corespondent tiţi ce luptă pentru pace In lumea întreagă membri ai Biroului Politic al Partidului Torino şr Latina au luai cuvântul Vitossu
Comunist Francez, fruntaşi ai Confedera­ Novella, Sânii şi Lizzardi, secretari al
de rând. imbecil şi obscur, la redactor şi niciodată cu toată frazeologia lor plină
ţiei Generate a Muncii şr ai ailor orgini- C.G.M. In numeroase alte oraşe şf sate din
imperlinent şi ticălos Şi-a început drumul de minciuni — nu vor putea slăbi unitatea I zaţii 'democrate, diferite personalităţi pro Italia au avut loc deasemenea mari mce-
prin a minţi şi apoi ţoală viaţa lui a min­ de voinţă şl luptă a acestora. * gresiste tinguri
1
■!— ’ I_____ «
Presa capitalistă - oglindă fidelă a speranţelor Ţoale acestea sunt făcute cu scopul de a naţia sa, imperialismul americano-englez»
înrobi massele inşelându-lc şi orbindu-le cu caută să limiteze prin orice mijlooce des-
Ia război şi jaf a stăpânilor ei falsa şi ipocrita lor democraţie, pentru a şf voltarea culturală a popoarelor.
Presa imperialistă - şcoală a calom.uei
Presa din ţările aşa zis „libere” de sub reprezintă propagandiştii cei mai războinici asigura carnea de tun necesară scopurilor
dominaţia imperialismului americano-englez, ai rasismului american lor expansioniste dc domina ţie asupra în­ şi minciunii — pu6ă în slujba monopolişfe-
reprezintă un tablou dcsguslător de marasm Presa Imperialistă, coruptă şi venală, la tregii lumi lor şi afaceriştilor din America şî Anglia,
şi decădere. care scriu elemente ce prezintă toate cu­ face lot ceeaoe-i stă In putinţă pentru a
Presa trusturilor şi monopolurilor caută sa
Ziarele din ţara „democraţiei” dolarului, rentele reacţionare şi lasciste, elogiază cu minţi şi buimăci pe cititori, pentru
a bastonului dc cauciuc şi a linşajului, ,»pă- nnism atrocităţile pe care le oomit zii.tic justifice cum că racilele putredului sistem a-i amăgi cu speranţa că Tn „lumea libe­
ră tot cceace este mai josnic, mai reacţio­ agresorii americani în Coreea .publicând ar. capitalist se datorează populaţiei sărace şi ră” se va aranja cândva viaţa şi astfel să
nar şi ridică tn slavă politica imperialistă tioole şi fotografii înspăimântătoare despre în acest scop ei propovăduiesc exterminarea
le adoarmă conştiinţa să.i facă „să se im»
de jaf şi aservire a altor popoare, batjoco­ satele incendiate, despre masacrarea in chip în massă a populaţiei, cu ajutorul armei
reşte tot ceeace este progresist In trecutul bestial a prizonierilor, femeilor, bătrânilor atomice, bacteriologice şî a altor arme. pace cu soarta” ce le-a hărăzit-o Smoeri-i-
propriului lor popor şi ridică ia rangul de şi copiilor dc către „civilizatorii lumii”, — In timp ce în ţările In oare bântuie foa­ lismul
cult. jaful şi crima. canibalii secolului al XX-lea mercenarii im­ Acest lucru s’a întâmplat cândva, dar nu
metea. cum este de exemplu Jugoslavia şi
Ziarele din ţările dominate de imperia­ perialismului americano-englez se mai întâmplă astăzi şi nu se va mai întâm­
Presa imperialistă, această rotativă a India, unde agenţii Wall Slrect-ului, caută noi
lismul imerican şi în special fiţuicile Tito- pla Alici In viitor. Popoarele, oamenii sim»
minciunii, calomniei şi şa-ntajului politic, mijloace de jeluire a poporului, ideologi şi
lasciste, se întrec în a înălţa osane de sla­ plii de pretutindeni ştiu prea brne cine
are ca primă poruncă perceptul iezuit : „Ca­ savanţi, canibali puşi în slujba trusturilor şi
vă stăpânilor lor din Wall Street, prezen­ le sunt prietenii şi cine le sunt duşmanii,
lomniază, Calomniază mereu, poate va *â- monopolurilor, elaborează metode de exter­
tând „ajutorul* american in culori tranda­ mâne ceva” ştiu cine le vor binele şi cine răul şi nu­
minare în massă a oamenilor simpi*.
firii, fără a spune nici o vorbă despre situa­ In acesl scop, scutierii imperialismului a- mai pot fi intimidaţi şi duşi In eroare;
Subjugarea, exploatarea cruntă, încălcarea
ţia mizeră a oamenilor muncii din propriile merican, sociologii şi Mozolii reprezentând ei sunt hotărîţi să apere libertatea
independenţei şi suveranităţii altor popoare
lor ţari. toate curentele reacţionare, social-democra­ şi pacea, înrolându-se şi luptând cu ho-»
şi state, se chiamâ In limbajul drplomoi.lor
Pentru a-şi atinge scopurile lor — domi­ ţii de dreapta şi Tito-iasciştii, slugi prea târîrc In rândurile luptătorilor pentru pace»;
americani „ajulor ţărilor slab desvoltate”.
naţia lumii — imperialiştii americani nu se plecate ale capitalului financiar, debitează Presa americană caută sa zădărnicească
Prin ideologia rasismului presa dolariza-
dau înlături dc a folosi toate mijloacele care cu neobrăzare fel şi iei de minciuni şi ca­ tratativele de armistiţiu din Coreea, deslăn-
tă caută să justifice asuprirea naţional-oo-
sâ ducă la indobilocirea şi înrotprea popoa­ lomnii la adresa Uniunii Sovietice şi a ţă­ ţuind o campanie pentru „a demasca” cfii^
lonială şi înrobirea popoarelor.
relor. Unul dintre aceste mijloace folosii pe rilor cu democraţie populară purile atrocităţile la care ar fi fost supuşi
o scară foarte largă în acesl scop. este pre­ Aceasiâ presă pusă în slujba aoelora care Scribii imperialismului american, încearcă prizonierii de război, aparţinând O.N.U. Ast­
să dovedească cum că, Statele Unite ale,
sa. Ziarele concernului de presă american pentru a-şi satisface pofleîe lor nesăţioase, fel eî caută să folosească repatrierea pri­
Americîi, nu asupresc şi exploatează alte po­
Hearst. cure se strâduesc pe toate căile sâ încearcă să arunce omenirea fntr'un nou şi zonierilor ca mijloc penLru propag.,'wda :tz*
dovedească cum că „americanii sută în sângeros măcel modial, aţâţă şi întreţine In poare, ci le „ajută”. Datorită acestui „aju­ boiului rece, pentru a întreţine isteria răz­
sută” în frunte cu magnaţii Wall Sire- mod artificial isteria războinică, propovă­ tor”, popoarele aie căror guverne I au ac­ boinică.
ceptat, se sbat într’o mizerie îngrozitoare din
ctului, sunt „rasă superiori” şi deci celelal­ duind rasismul, şovinismul, cosmopolitis­ Tabloul desguslător pe ca*e-l reprezintă
te „rase inferioare" trebue să se supună mul, cultivând dispreţul laţă de om, faţă cauza şomajului, a foametei, a bolHor adu­ presa sacului cu bani, oglindeşte puternic
„rasei snţ^rioaie” pentru că aceste rânduieli de viaţă. aţâţând Instinctele cele moi jos­ se acestor popoare de „ajutorul" american. contradicţiile care macini şi va duce la pie­
Pentru a-şi menţine şi consolida domi- tre sistemul capitalist tn totalitatea lui
ar ii chipurile făcute aşa de când e iumca. nice.
Redacţia ziarului Str. 6 Morile Nr 9 Telelon 668 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 TfeleL 689 Taie plătită In □ urne rar cool. aprobării Direcţiunii Generale
P T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul. întreprinderea PoJlgra flcâ DEVA, Str. Gh. Barlţln Nr. 13