Page 17 - 1953-05

t)IDt*Otec n
Regiona ă
Hunedoara-Deva \

IN INTERIORUL ZIARULUI
HOTAR! REA Consiliului de Miniştri al
R.P.R. şi a C.C al P.M.R. cu privire la în­
grijirea culturilor, pregătirea şl executarea
la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului,
treerişuiul şi colectărilor pe anul 1953.
Anul V. Nr. 38 (207) JOI 14 MAI 1953 4 pagini 20 bani
11.. 1 ^

Un document care marchează o nouă etapă Cu forţe sporite înainte,
în desvoltarea şi întărirea cooperaţiei pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani !

de aprovizionare şi desfacere
Oţelarii hunedoreni şi-au depăşit planul
Zilele trecute Consiliul de Miniştri şi mul rând conducerile lor raionale şl re­
GC al P.M.R., au elaborat o holărîre cu gionale. Ele au nesocotit sarcina principală pe prima decada
privire Ia îmbunătăţirea activităţii coope­ cc stă în faţa cooperaţiei — desvoltarea
raţiei de aprovizionare şi desfacere. Această schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat —, Colectivul secţiei O.S.M. dela oombinatul cuptorul Nr. 4 a făcut ca pla-nul de produc
Holărîre constitue un document de seamă au nesocotit rolul deosebit de important pc siderurgic „Gh. Gheorgihiu-Dej” din Hune­ ţie al acestuia să fie depăşit cu 10,07 la
pentru cooperaţie, ajutând o să înlăture u- care îl are cooperaţia in educarea socia­ doara, desfăşoară înlr’un rjLm tot mai viu sută. Printre echipele fruntaşe dela acest
nelc lipsuri pe care lc-a avut în activitatea listă a ţărănimii muncitoare întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii cuptor se află aceia a tovarăşului primlo-
sa, să sc întărească şi să sc desvolte ne In conducerea unor cooperative se sim­ pitor Ghiţulescu Gheorghe care şl.a depă­
contenit te din plin birocratismul şi lipsa de pre­ sarcinilor cincinalului în patru ani
Hotărîrea face o adâncă analiză in lu­ ocupare faţă de sarcinile oc-i sunt puse în Datorită organizării cu toată -grija a lo­ şit planul în prima decsdă a lunei Mai cu
mina rezoluţiei plenarei C.C. al P.M R. din faţă. Acest lucru a .dus până acolo încât cului lor de muncă şi folosirea metodei Ma 20,48 la sută. iar echipa dela cuptorul Nr. 3
3—5 Martie, a întregii activităţi a coope­ conducerile cooperativelor nu au convocat tulineţ — elaborarea şarjelor rapide — har-, condusă de primtopitorul Dcder Gheorghe
raţiei de aprovizionare şi desfacere. Menţio­ adunări generale în care să prezinte dări nicii oţelari hunedoroni au reuşit ea In pe­ şi-a depăşit planul cu 1,85 la sută Munca
nează frumoasele realizări pe care ea le a de seamă asupra activităţii lor călcând ast­ rioada 1 — 10 Mai inclusiv, să şi depăşească entuziastă a harnicilor oţelari şi hotărîrea
dobândit până acum, scoate la iveală o serie fel principiul democraţiei interne care stă
planul de producţie cu 2,64 la sută Echi­ lor de a da patriei tot mai mult oţel do
de lipsuri care au Irânal într’o măsură oa­ la baza statutului cooperaţiei; au înăbu­
pele de oţclarl dela cuptorul Nr. 5 au rcu- bună calitate, face ca ţara noastră să in
recare întărirea şi desvoltarea ei şi trasea­ şit critica de jos, şi au nesocotit în mod
ză sarcini de o importanţă deosebit de nepermis iniţiativele creatoare pornite din şH să-şi depăşească planul de producţie pe dorească din zî în zî şi sâ fie o puternică a
mare. sarcini care de aici înainte trcbuc să partea unităţilor cooperatiste de jos şi a cuptor In acciaş perioadă cu 6,62 la sută părătoare a păcii — scumpă tuturor oame
sten la baza muncii cooperativelor din re­ masselor largi de cooperatori. Asemenea Munca plină de avânt a oţelarilor dcia nilor cinstiţi din lumea întreagă
giune noastră lipsuri sunt caracteristice maî multor coo­
In trecut, cooperativele emu simple in perative din regiunea noastră şi în special 15 brigăzi dela mina Noistahanooişti
treprinderi capitaliste Ele aveau rolul de a la cele din Călon, raionul Hunedoara, Sar-
întări capitalismul, de a îmbogăţi chiaburi- misegetuza raionul Haţeg, Filimon Sârbu Aninoasa lucrează în la mina Tebea
mea şi alte soiuri de exploatatori In raionul llia, etc.
conducerea cooperaţiei din trecut sc aflau Profitând de lipsa dc vigilenţă a unor contul anului 1954 In cadrul unei şedinţe festive ce a avut
numai chiaburii şi capitalişti!, iar ţăranii tovarăşi din conducerile cooperativelor, ?n loc de curând la exploatarea carboniferă
săraci şi cei mijlocaşi erau împiedecaţi pc cooperaţie au reuşit să se strecoare elemen­ Muncind sub lozinca „AAai mult cărbune Ţcbea, au fost confirmaţi noi stahanovişti
'tonte căile de a lua parte în conducerea te exploataloare, care aveau interesul de pentru Patrie, pentru Pace’*, aplicând în şi fruntaşi în producţie
ci, sau dc a se bucura de avantajele cuvc a o submina şi nu de a lupta pentru întă­ cadrul întrecerii socialiste metodele avan Printre cei opt stahanovişti confirmaţi
nile membrilor cooperatori. rirea ei Cazuri tipice au fost la noi în sate de muncă ale stahanoviştilor sovietici, se numără tovarăşii: Toma loan Ş'.poş
După înscăunarea regimului demoers*-- regiune îr. raionul llia, unde chiar în con­ numeroase brigăzi dela mina Aninoasa. ob Teodor. Rusu R Gheorghe. David Andron
populnr in ţara noastră, cooperaţia bucu- ducerea cooperativei de centru din llia, a ţin zi de zi succese tot maî mari în lupta şî alţii, iar tovarăşei David Elena, vago
rindu sc din plin de atenţia, de îndruma­ stat mult timp ca preşedinte chiaburul pentru îndeplinirea sarcinilor planului cin­ ncLnră î-a fost acordat — datorită muncii,
rea şi sprijinul partidului şi guvernului, a Kafka Augustin, sau la cooperativa din disciplinei şi conştinciozifâtii ei — titlul
cinal în patju ani.
devenit de nerecunoscut. S’a întărit în­ Zam, unde a fost lăsat o perioadă destul dc fruntaşi în producţie
crederea masselor în cooperaţie, lucru ce a de lungă în funcţia dc responsabil cu va­ fn cursul lunii Aprilie, cincisprezece bri­ Noii stahanovişti şi fruntaşi în produc
făcut posibil ca mişcarea cooperatistă din lorificările un (ost mare comerciant — Bu- găzi şi au îndeplinit sarcinile ce Ie reve­ ţie dela mina Ţcbea sunt hotâriţi ca în frun
ţara noastră să ia un caracter de inassâ diu Emil. Poate vedea oricine, că atâta neau pc anul 1953 şi au trecut să lucreze
tea celorlalţi muncitori mineri, să lupte cu
nemaivăzut timp cât aceşti duşmani şi alţii dc teapa în contul anului 1954 Printre aceste bri­
Dacă In anul 1938 cooperaţia din ţara lor. au stat în conducerea acestor coope­ găzi se numără brigada condusă de sta- şî mai mult elan pentru a da mai mull
noastră aven abia un milion şi ceva de membri rative. treburile mergeau cât se poate dc prost. rârbune neoesar industriei noastre In plîflă
1
şi numai 2225 unităţi de desfacere, apoi La Zam, achiziţiile în loc sâ fie intensifi­ hanovistul Praţa Gherasim, care dă căr­ desvoltare şi să dovedească încă odată că
sub regimul democrat popular, până fn a- cate, dădeau înapoi din lună în lună. iar bune in conlul ultimilor luni ale anului merită pe deplin înaltele titluri ^acordate
nul 1952, au luat fiinţă peste 23 000 de u- la llia, delapidările şi furturile erau dese. 1954.
nitâţi cooperatiste, iar desfacerea mărfuri­ Un caz asemănător s'a petrecut şi la coo­ ANDRUK ALEXANDRU I JULA
lor industriale a crescut de peste 10 ori în perativa dîn Haţeg, unde a reuşit sâ se oorespondent voluntar corespondent voluntar
comparaţie cu anul 1948. valorificarea pro­ strecoare în conducerea ei fostul mare co
duselor agricole prin cooperaţie a crescut merciant şi agent al Gestapoului Wcil
cu 100 la sută faţă dc anul 1948 Dezîderiu şi în multe alte cooperative. Gândul cel mai de seama — obţinerea
De o largă desvoltare şi popularitate se O lipsă proprie a multor unităţi coope­
bucură cooperaţia şi în regiunea noastră. ratiste din regiunea noastră este aceea, că unei recolte bogate
1 r» trecut erau la noi în regiune doar câ­ cu toate că au fost înregistrate succese După terminarea însămânţărilor munci număr însemnat de muncitori talcntjţi şi
teva cooperative care aveau un număr cu In ce priveşte schimbul dintre oraş şi sat, torii dela Gospodăria de Stat din Călan,
totul neînsemnat de membri. Acum. numă­ totuşi valorificarea produselor agricole prin plini de iniţiativă. Astfel, tovarăşul Rodea
raionul Hunedoara, au început muncile dc
rul cooperativelor şi a filialelor trece dc cooperative a fost lăsată sâ rămână în Victor, care munceşte în întrecere soci -
400, iar numărul membrilor cooperatori urmă mult iaţă dc posibilităţile economi­ întreţinere a culturilor pe care agromini- listă, dând dovadă de multă iniţiativă a re­
este de peste 170000 Veacuri dearândul ce în plină creştere ale ţărănimii munci­ mul le recomandă în această perioadă uşit sâ salveze dela îngheţ întreaga livadă
populaţia din satele situate în vârful mun­ toare Până fn ziua de 6 Mai, au fost o - i v i tr» de pomi a gospodăriei.
telui. ca : Muncclul Mic. Lunca Cernii, Bu- Unele conduceri ale U.R.CC. raionale, peste 40 ha de grâu şi s’a început piima
Aplicând cu pricepere în munca S4 la
nifa din raionul Hunedoara, Jina raionul cum sunt de exemplu cele ale raioanelor praşilâ la sfeclă
crescătoria de porci, metoda sovietică Popov,
Sebeş. Slănija. După Piatră raionul Brad Orăştie şi Hunedoara, au socotit că achi­ In grădina dc zarzavat se continuă plan
şi altele, trebuia să facă zeci de km. stră­ ziţiile pot fi intensificate prin ordine şi dis­ muncitorul Lăcătuş Augustin, a îndeplinit
tarea răsadurilor de roşii, ardei, vinete, etc..
bătând păduri, vâî, munţi, pentru a şi pro­ poziţii date dm birou, metode foarte gre­ în întregime planul de producţie şi a 'euşif
cura cele necesare traiului. Acum în a- şite şi dăunătoare care trebue sâ dispară lucrare ce de altfel este aproape terminată; să înlăture sută la sută mortalii/lea tine
ccstc sate au luat fiinţă unităţi coopera­ cu dcsăvârşiie din concepţia acelora care s'au însămânţai castraveţii, dovleceii, sfecla rctului porcin Aplicând acciaş metodă,
tiste prin care clasa muncitoare trimite a- le au practicat roşie şi alte legume Odată cu scest^i se
eolo mărfurile industriale de care au ne­ Hotârîrea Consiliului dc Miniştri şi a lucrează intens şi la pepiniera de pomi fructi­ mulgătorul Durcan loan a reuşit să mă­
voie ţăranii muncitori cu acclaş preţ ca C.C al P.M.R cu privire la îmbunătăţirea feri. unde se fac lucrări dc întreţinere ş de rească zilnic producţia de lapte cu 25 la
!
Ia. oraşe sau in comunele de centru. Um’ activităţii cooperaţiei dc aprovizionare şi sută faţă de plan.
îll avantaj însemnat îl au prin (aptul că desfacere, este un document de mare în­ altoirea butaşilor. Exemplu dc disciplină si pricepere în
pot să-şi valorifice produsele prin coopo semnătate. Ea trebue sâ stea tot timpul în Paralel cu muncile de întreţinere a cultu­ muncă sunt şi muncitorii Simion Vt.tor,
raţie acolo la munte, fără să şi mai piardă centrul preocupărilor organizaţiilor de partid, rilor sc fac pregătiri intense pentru csmpa crescător dc cai, Ezaser Martin dela li­
zile întregi ducându-le la oraş şi fără să a conducerilor cooperativelor şi a sfaturilor nia agricolă de vară Tractoarele, maşinile vada de pomi şi alţii, care zilnic depăşesc
mai fie jefuiţi de anumiţi speculanţi. populare din regiunea noastră Fiecare ca­ şi atelajele agricole, se află în curs dc a fi normele intre 50-100 Ia sută
Pe lângă realizările însemnate, Hotărîrea pitol, fiecare frază, trebue sâ fie temei­ Muncitorii din Gospodăria dc Stat Că
revizuite şi apoi reparate Tovarăşul Tuza
scoate în evidenţă şi faptul că cooperaţia de nic popularizată în rândul ţăranilor mun­ loan, şeful secţiei din Călan, şi maistrul La lan. sc pregătesc ca în curând sâ î u*eapâ
aprovizionare şi desfacere nu' şi-a desfăşurat citori, trebue să fie desbătută temeinic de prăşitul porumbului, cartofilor şi al celor­
zăr Teodor, învăţând dintr’o revistă tehnică
munca la un nivel corespunzător cu posibilităţi­ către membrii cooperativelor sovietică, lucrează în prezent la construirea lalte culturi Întreaga suprafaţă de cartofi
le pecarcilc-a creat regimul nostru demo O problemă care trebue să stea în mod a gospodăriei a fost însămânţată anul a-
unui agTcgat care, remorcat în urma maşinii
crai popular, nu s'a situat la înălţimea sar­ deosebit în centrul preocupării organiza­ cesta în cuiburi la patrat. pentru a eutea
cinilor ce i stau în faţa fn perioada de con­ ţiilor de ba2â, este asigurarea desfăşurării sccerâtoarc-lcgâtoare. adună snopii la un fi prăşită mecanizat Pentru prima dată
struire o socialismului. în bune condi|iuni a adunărilor generale, în loc. făcând astfel zilnic munca a ze,! de fn regiunea noastră. Gospodăria de Stat
Lipsurile pe cnre Hotârîrea le scoate în care să fie ridicată la locul cuvenit, critica oameni. din Călan va introduce în primivar> a-
evidenţă sunt caracteristice şi unităţilor de jos, să fie stimulate propunerile şi inî- întrecerea socialistă care se desfăşoară cu ceasla prăşitul cu tractoarele din două di­
cooperatiste din regiunea noastră şi în pri­ ţialîvelc venite din massă. avânt în gospodărie a sens ia Ive.lâ un recţii.