Page 2 - 1953-05

DRUMUL SOCIALISMULUI

in tegafyră cu discursul preşedintelui Eisenhower

MOSCOVA (Agerpres). — TASS traas- punere a guvernelor Republicii Populare cepte, se spune că „întreaga omenire doreşte esenţiala e*te reguia unanimităţii celor cinci
mite ■ Chineze şi Republicii Populare Democrate cu nesaţ pacea, înfrăţirea şi dreptatea”, că mari puteri la examinarea problemelor pri­
Ziarul „Pravda” publica următorul arti­ Coreene, care a oferit o nouă posibilitate „fiecare tară are dreptul Inalienabil dc aşi vind asigurarea păcii în Consiliul de Secu­
col de fond consacrat discursului rostit de de a se trece deJa vorbe la lapte, cere a crea la propria 6a alegere forma de guver­ ritate ? Doar nu pentru ca această regulă
preşedintele Eisenhower, la 16 Aprilie, la deschis perspectiva terminării războiului în nământ şi sistemul economic”, că „încerca­ recunoscută de toate ţările să fie nesocotită
Asiriatin. americană a ziariştilor. Coreea, a fost sprijinită deîndată de guver­ rea oricărei ţări de a impune aitor ţâri o in practică d~ anumite statei Şi desigur,
rvu iiecut opt ani de.a victoria aliaţilor nul sovietic formă de guvernământ nu poate fi justifi­ nu pentru ca acest principiu Internationa să
— U R.S.S. S. U.A, Anglia şi Franţa — Ace: cate caută răspunsuri concrete — cată”, etc. fie considerat ca un lei de povară sau pie­
nu vorbe, ci acţiuni îndreptate 6pre rezol­ Dacă aceste principii ar determina cu a- dică in activitatea O.N.U, şi a Consiliului
asupra iasc.îinului hitîerîst şi dela termina­
rea c/lui do Ui doilea război mondial- Oa­ varea problemelor actuale ale relaţiilor in­ devârat politica S.U.A. şi dacă ele n’ar ră­ de Securitate.
menii suvitiici au dus pe umerii lor princi­ ternaţionale, pot aprecia însemnătatea aces­ mâne doar declaraţii cu. caracter general Insfârşit, cmc poate considera că esLc
pala greutate a acestei mari lupte. Ei au tui fapt — acest lucru ar li trebuit să se răsfrângă normală situaţia în care cea mai marc tară
tacul aceasta pentru a apăra libertatea şi Să ne referim la alte probleme interna­ şl asupra problemei coreene şi asupra Ger­ din lume, şt anume China, este lipsită de
ţionale. maniei şi asupra Chinei. Ctiestiunea este posibilitatea de a participa la lucrările Con­
independenţa pairiei tor, pentru a ajuta po-
Cine poate uita, dc pildă, problema ger­ tocmai că declaraţiile nu sunt întărite de siliului de Securitate şi a-le Adunării Gene­
p-»are.e imob te din Europa să se elibereze
tic suc jugul fascist şi pentru a asigura, mană, sau ocoli, prin fraze generale, o ase­ (apte, că până acum politica reală a S.U.A. rale şi, în loc de aceasta, în organele O.N.U.
capa terminarea războiului, o pace trainică menea problemă internaţională importantă nu a prea ţinut seama de declaraţiile de a* stă înfipt un manechin gommdanist
ca restabilirea unităţii naţionale a Germa­ cest le! în rezolvarea acestor probleme in­ Poate oare contribui o asemenea situaţie
ş, securitatea internaţională.
nici pe baze democratice şi iubitoare de ternaţionale şi a multor altora. la întărirea autorităţii O.N.U. ? Se poate oare
Apărând consecvent cauza păcii Intre po­ aştepta, cu asemenea rânducit, cu Organi­
poare, Uniunea Sovietică năzuieşte, ca şi pace? Pe cine poate satisface nu numai In In discursul preşedintelui se acordă o a-
Germania, dar şi în afara hotarelor ei. ca tenţie speciaJă popoarelor din Europa Ră­ zaţia Naţiunilor Unite sa-şi desfăşoare în
înainte, spre dezvoltarea colaborării interna­ această problemă să fie tratată în felul tn săriteană. Din spusele lui • rezultă că for­ mod normal activitatea şi să îndeplinească
ţionale. In cuvântările rostite de G M. Ma-
care este tratată de către un stat sau altui mele de guvernământ din ţările Europei obligaţiile ce-i revin în cpera de întărire
iencov. L. P, Bena şi V. M Molotov la 9
atunci când consideră, bunăoară, partea oc­ Râsărvtene ar fi fost, chipurile, impune din a păcii Şi a securităţii internaţional
A\artie 1953, este exprimată voinţ2 nestră- cidentală a Germaniei un instrument al po­ afară, deşi aceasta contrazice faptele îndeob­ In orice caz. rezolvarea acestei probleme,
muială a poporului sovietic de a Întări pa­
liticii sale externe „dinamice*’ tn Europa, şte cunoscute şi situaţia reală din aceste ţâri. ca şt rezolvarea altor probleme internaţio­
cea generală. fără a se ţine seama cum vor reacţiona la Faptele arata 'ca nuinai p.intro luptă nale de actualitate, nu poate ti ocolită Dacă
La 16 Aprnie, preşedimcle S.U.A., Eiscn dorim cu toţii să fie mai puţine vorbe şi
hower, a rostit ia Asociaţia americană a zia­ aceasta unele popoare din Europa şi, in pri­ dârzâ pentru drepturile lor, au ajuns popoa­
mul rând, poporul francez care a fost nu rele Europei Răsăritene la actuala lormâ mai multe fapte, este evident că se va pu­
riştilor un discurs consacrat problemelor si­ odată victima Germaniei militariste. de guvernare democrat-popularâ, şt că nu­ tea gasa calea şi spre rezolvarea probleme­
tuaşi internaţionale. Acest discurs poale li Nu este oare limpede că rezolvarea pro­ lor de acest fel
considerat un răspuns lu recentele declaraţii mai în noile condiţii ele au putut asigura
blemei Germaniei cere să se ţină seama de dezvoltarea impetuoasă a economiei şi cul­ Nu fără temei a Iagat preşedintele in dis­
an guvernului sovietic cu privire la posi-
Interesele vitaJe aJe tuturor vecinilor Ger­ turii în Statele lor. Ar li ciudat să $e aş­ cursul său problema reducerii armamente­
bi.itaiea rezolvării paşnice a problemelor in­ maniei şi de intersele întăririi păcii în Eu­ tepte din partea Uniunii Sovietice o imix­ lor de necesitatea de a se acorda o atenţie
ie, naţionale litigioase.
ropa şi, tn primul rând. să se ţină seama tiune in favoarea restabilirii regimurilor te- mai serioasă problemelor economice, pro­
tocmai această împrejurare explică acel negreşit de aspiraţiile naţionale ale poporu­ blemelor luptei împotriva mizeriei şi nevoi­
int.res pe care ii manifestă fata de dis­ lui' german ? ucţionaxe răsturnate de aceste popoare. lor. E6te Insa puţin probabil că va fi cineva
In acelaş timp, preşedintele pâcâtueşte
cursul preşedintelui cercurile largi ale opi­
In discursul preşedinte.ui S.U.A. nu există pur şi simplu împotriva unej k»gi a dezvol­ mulţumit dacă toată chestiunea va fi ledusâ
niei publice dai toate care au aştep­ o bază pentru rezolvarea aceotej probleme. tării îst-^ricc îndeobşte cunoscute atunci când la crearea unui oarecare „fond pentru aju­
tat reacţia conducătorilor hlocului anglo-a- El nu a ţinut seama de existenta acorduri­ „invită” conducerea Uniunii Sovietice „să torarea întregii lumi” despre care sa vor­
merican la noua. expresie a năzuinţelor paş­
lor in problema germana încheiate la Pcts- folosească Lnf.uenţa sa lioiârltoare in lumea bit în acest discurs.
nice ale U.R S.S. dam de cele patru puteri. La Ici a procedat comunista” pentru a frâna mişcarea de eli­ Numai un titlu răsunător nu este suficient
CuvinieMe preşedintelui Eisenltuwcr „Tin­ şi lostul guvern al S.U.A. Dar dacă se re­ pentru un asemenea fond
dem spie o pace adevărată şi deplină In în­ berare a popoarelot coloniale şi semicolo­
cunoaşte ca fiind rezonabilă necesitatea re­ niale din Asia împotriva jugului şi înrobi­ Altele vor fi rezultatele daca tratarea a-
treaga Asie ca şi in întreaga lume", ca şi zolvării pozitive a problemei germane in rii seculare. Cu greu le pop aştepta la o cestei probleme se va baza pe o colaborare
declaraţia sa că „niciuna din aceste pro­ spiritul întăririi păcii In Europa, aşa cum înţelegere justă a problemelor internaţio­ cu adevărat largă şi democratică între ţări,
bleme Irtigioase, be ea mare sau mică, nu
consecvent tinde spre aceasta Uniunea So­ nale atât t;mp cât mişcarea de eliberare na­ cu respectarea deplină a drepturilor suve­
este dc nerezolvat când există dorinţa de a vietică, nu pot ti uitate importantele acor­ ţională este privită ca un lezultat al Inspi­ rane ale popoareJor şi fără a se impune con­
respecta drepturile tuturor celorlalte ţâri"
duri internaţionale sus amintite, pe care e- raţiei unor-anumite persoane „rău intenţio­ diţii politice ţârilor care primesc acest a-
au lost primite cu sunpotie. jutor
xistâ semnăturile celor două state ale noas­ nate”.
Cuvintele preşedintelui despre pace şi des­ tre şi a Marii Britanii precum şi a Franţei Deocamdată, din cele spuse dc preşedinte
pre faptul că mciuna din problemele liti­ Dar cu toiul de neînţeles este menţiunea în legătură cu „fondul jrentru ajutorarea
care a aderat la aceste acorduri. preşedi-ntelul S.U.A. de a se acorda „altor
gioase iui este de nerezcxlvat sunt Insa In întregii lumi” sc creează impresia că aici este
Dacă blocul a.ngio-amencan nu va ţine popoare, printre care şi popoarelor Euro­
coniiad:c ie cu alte afirmaţii ale sale din pei Răsăritene*’ libertatea dc a se unifica vorba de o nouă vei siune a „planului Mar-
t
acest discurs seama de acest lucru şi va merge mai de­ şhall’ care nu s*a justificat şi. în aooJaş timp,
parte pe caloa pc care a trasai-o, făcând cu cu alte ţâri într’o „comunitate mond-înlă ba­
Cei care doresc să găsească In discursul dc continuarea sub un alt nume, a nepopu­
nepuLmţă unificarea naţională a Germaniei zată pe drept” Este îndeobşte cunoscut cine
lui Eisenhower o adevărată năzuinţă spre larului „punct 4 al lui Truinan” care în
şi transformând partea ei occidentală Lnţr’un anume împiedică admiterea unor ţări dc-
pace nu pot să nu întrebe : Dece a avut ne­ mocrat-popularc în Organizaţia Naţiunilor schimbul unei pomeni de doi bani făcute u-
voie preşedintele, într’un discurs care chea­ sfat militarist, în care puterea va continua nor sau altor ţări slabe, a urmărit subordo­
să rămână în mâinde revanşarzilor, se va Unite ş: cine împiedică restabilirea dreptu­
mă la pace, să ameninţe fără echivoc cu narea bugetelor şi economie* a diferite (ărî
săvârşi o greşeală fatală fn primul rând faţă de rilor legitime ale marii Chine în O.N.U. Oare
posibilitatea „războiului atomic" ? Oare ase­ nu reprezentanţii Uniunii Sovietice au pro. şi teritorii coloniale şi, deci a acestor ţări»
menea argumente fac ca discursul despre poporul german. Tolodală, un asemenea punct şi teritorii înseşi — aşa numitelor scopuri'"
de vedere în problema germană este incom­ pus să se admită fn Organizaţia Naţiunilor
pace, rostit de preşedinte, să fie mai con­ „dinamice” aJe politicii externe a S.U.A’j
patibil cu interesele tuturor statelor iubi­ Unite 14 ţâri, propunere care a fost respinsă
vingător r In orice caz, în ceeacc priveşte prin voturile blocului anglo-american ? După cum se vede. acum sc intenţionează să
Un.unea Sovietică, asemenea argumente sau, toare de pace d.in Europa şi ale Întregii ome­ se meargă mai departe pe aceeaşi cale
niri progresiste In ceeace priveşte tratatul cu Austria, se
vorb.nd mai fără înconjur, asemenea ame­ Nu se poate să nu se ţină seamă dc fap­
ninţări, nu şi-au atins nici nu pot să-şi Problema care se pune este să se încheie poate repeta că nici aici nu există probleme
aL'Tigâ vneodotă soopul. cât mai grabnic un trata! de pace cu Ger­ care să nu poată fi rezolvate pe baz-a înţe­ tul că în ultima vreme lucrurile au mers
In discursud său, preşedintele S. U. A. a mania care să dea poporului german posibi­ legerii rca-lizate anterior, cu condiţia ca drep­ până la refuzarea directă a „ajutorului”-
at-ins c scrie întreagă dc probleme interna­ litatea de a se reuni într’un singur stat şî turile democratice a-le poporului austriac să economic american, aşa cutn sc poate ve­
ţionale. care nu sunt egale ca însemnătate. de o ocupa locul ce î se cuvine in comuni­ fie respectate cu adevărat. dea din exemplul Bir num iei şi al altor câ­
Dar în ultimă ana-tiză, el şi-a consacrat dis­ tatea popoarelor iubitoare de pace, iar după Cu privire la Organizaţia Naţiunilor Unite. teva state.
cursul mai ales pioblcmej relaţiilor cu Uni­ aceasta să urmeze retragerea trupelor de In discursul său, preşedintele 6’a declarat Se ştie deasemenca că în ulturna vre­
unea Sovietică Ei a declarat : „Nu cunosc ocupaţie din Germania, a căror întreţinere gala să transforme O.N.U. Inlr’o instituţie me. o seric de slate fac anumite declara­
decât o singură problemă dc care depinde apasă ca o povară suplimentară pe umerii care să poată apăra electiv pacea şi secu­
progresul. Aoeastă problemă este următoa­ poporului german. ritatea tuturor popoarelor. ţii că Ic interesează nu atât aşa numitul
rea . oe este gata să întreprindă Uniunea In discursul preşedintelui S.U.A., care a- Nu Uniunea Sovietică este vinovată că „ajutor al S.U.A.”, cj ca Statele Unite aie
Sovietică ?” La aceasta o! a adăugat: „Este bordează un cerc larg dc probleme interna­ în prezent această organizare nu îndepli­ Americiî să nu pună noi şi noi piedici tn
6implu să verifici adevărul. Faptolc sunt sin­ ţionale. nu se spune nimic despre Repu­ neşte sarcinile care fi revin. Nici acum, însă calea dezvoltării comerţului normal între
gurele care pot oonvinge ’. blica Populară Chineză, despre restabilirea nu este prea târziu pentru a ridica impor­ state. în calea lărgirii schimbului inlcr.n-
Nimic de zis! Nu se poale să nu fii de drepturilor naţionale ale Chinei în Organi­ tanţa activităţii ei, în special în oceace pri­ ţior:al de mărfuri.
acord : faptele suni nui de preţ decât cu­ zaţia Naţiunilor Unite precum şi despre drep­ veşte întărirea păcii şi securităţii internaţio­ Lucrurile merg până acolo încât chiar
vintele. turile sale teritoriale legit-ime, inclusiv in­ nale. soopu>l principal pentru care a fost şi în ţările care au aderat La blocul con­
Deacoca, să ne referim la acele probleme sule Taiwan. Oare această chestiune nu face creată această organizaţie. dus de S.U.A. şi în primul rând în An­
internaţionale importante de a căror rezol­ parte dintre problemele internaţionale ale zi­ Pentru aoeasta, este necesar — în primul glia, se ridica lot mai puternic murmurul
vare justă depinde întărirea păcii lelor noastre, care nu suferă mcio amânare? rând — ca principiile O.N.U. să tic respec­ împotriva restricţiilor dictate de S.U.A. în
Jn primul rând — despre problema co- Şi totuşi rămâne un fapt că în acest discurs tate de toţi membrii ei, este necesar să nu comerţul cu stalcle din lagărul dcinocraL
roeană. a.mptu problema Chinei nu a fost analo2ată. fie încălcate însăşi bazele Chartei ei. Pen­ Fireşte, apelurile La pace cuprinse in
Se poate noga oare raptul că în ultimii Iar aceasta înseamnă că faţă de China se tru aoeasta, este neoosar ca niciun guvern discursul preşedintelui vor întâmpina din
ani In centrul atenţiei cercurilor internaţio­ duce cu perseverenţă o politică dictată de să nu tindă să transforme O.N.U. într’un partea noastră sprijinul cuvenit. Dar este
nale au lost asemenea probleme cu proble­ dorinţa de a întoarce înapoi evenimente organ auxiliar ăl politicii sale externe, de­ greu sâ treci peste faptul că deocamdată
ma războiului din Corcea, problema resta­ care se dezvoltă irezistibil, a căror evoluţie oarece acest lucru nu este compatibil nici orientarea politicii externe a S.U.A. este
bilirii unităţii naţionale a Coreei ? După cum nu poate K stăvilită, deşi fiecare om care cu principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, încă departe de aocslc apeluri la pace.
se ştie, tocmai problemele dc acest fel au are ochi să vadă îşi dă seama că această nici cu ţelurile apărării intercresclor unei O confirmare grăitoare a acestui fapt sunt,
fost in aceşti ani piatra de încercare a po­ politică este sortită unui eşec inevitabili. colaborări internaţionale normale şi întări­ de pildă, comentariile fâcule cu privire la
liticii externe a mohor state. In discursul său, Eisenhower formulează rii păoi. discursul preşedintelui, la numai două
Poporul sovietic a sprijinit consecvent toote cinci „precepte” care, potrivit spuselor sale, So pune întrebarea — dece au semnat zile după ce Eisenhower şi-a rostit dis­
acţiunile având ca scop încheierea unui ar­ determină „comportarea Statelor Unite în toţi ccl 60 de membri ai Organizaţiei Na­ cursul, de o persoană atât de autorizată
mistiţiu echitabil în Coreea. Recenta pro­ problemele internaţionale”. In aceste pre­ ţiunilor Unite Charta ei, a cărei importanţă (Continuare in pag. 3-a)