Page 22 - 1953-05

(pag. 2-a) DRUMUL SOCIALISMULUI

Din Sfaţiunile de Maşini şi Tractoare Figuri de fruntaşi din Gospodăriile CoiectLue

rJ
In timp ce colectiviştii şi ţăranii muncitori dau bătălia-pentru obţinerea unei recolte ( olceiwultil ^Diir operai
bogate îngrijind culturile după indicaţiile agrommimului, muncitorii, inginerii şt teh­
nicienii deln S.M.T.-urile din regiunea noastră, antrenaţi în întrecere socialistă pre­ De statură mijlocie, vânjos, aplecat puţin oilor. muntfă cu care se îndeletniceşte în
gătesc tractoarele şt maşinile pentru a putea începe muncile de recoltare, treenş şt de spate şi cu părul cărunt, aşa arată bă­ cadrul gospodăriei colective. Dur Petru este
trânul colectivist Dur Petru dela gospodă­ ciobanul gospodăriei. Îngrijeşte ca ochii
desminştit la timp, a le executa în bune condiţiuni agrotehnice şt fără pierderi
ria colectivă din Deriu. Pnvindu-l îndea­ din cap cele 206 oi de rasă ţigaic proprie­
proape li poţi citi pe faţă urmele greută­ tatea colectiviştilor.
Organizarea temeinică a muncii ţilor cu care a luptat mulţi am. mizeria „Ne putem mândri cu turma noastră —
dă rezultate neaşteptate şi sărăcia pe care t-au hărăzit-o în trecui a spus bătrânul Dur cu zâmbetul pc buze.
exploatatorii şi chiaburii din set, ca: Chi- şi cu faţa plină dc bucurie — ţi-c mui mare
După terminarea muncilor din campania Un lucru ee stă In atenţ'a conducerii văruş loan, Robii Gheorghe, Şlefunia Ute, dragul să priveşti o asemenea bogăţie. Am
agricolă de priinăva-ră, la SMT. Alba, au S.M.T.-ului şi a tuturor muncitorilor şi teh­ şi alţii ca ei. la care bătrânul Dur cu fa­ fost Şi înainte de a intra In gospodărie
început pregătirile pentru campania agri­ nicienilor este calitatea rop iraţiilor. La ur­ milia sa le muncea pământul In dijmă. cioban, numai că oile erau ale chiaburilor,
colă dc vară. mărirea rezultatelor întrecerii socialiste 6e Dur Petru n'a avui parte dc bucurii in eu mă alegeam cu munca şi ponoasele, iar
In vederea reparaţiilor tracloare'or, seee- ţine în primul rând seama dc calitatea lu­ tinereţea lui El nu s'a bucurat niciodată chiaburii cu foloasele
rători legâtori, batozelor etc., au fost orga­ crărilor şi apoi dc cantitate. de bunurile pentru care trudea din greu, Dătrănul Dur, tu începutul anului când
nizate 4 echipe dc reparaţii care munc'nd în Faptul care a făcut posibil ca reparaţiile fiind dc mic copil, pradă unei crunte ex­ gospodăria colectivă şi-a întocmit planul
întrecere socialistă după un plan de muncă in SM T. Alba. să fie avansate, este în pri ploatări chiabureşh Nici lă şcoală, n a dc desvoltarc al ramurilor anexe pc anul
concret, au reuşit ca numai tn descurs de mul rând acela că, conducerea a avut din avut fericireu să umble măcar o zi, pen­
1953 şi a luat angajamentul in ce priveşte
câteva zile să obţină rezultate frumoase. timp o preocupare multilaterală faţă de n- tru a învăţa cel puţin să-şi scrie numele. desvoltarea fermei dc ot că le vu mări ,
Astfel, până In ziua de 13 Mai au termi­ ceastă problemă, îngrijindu se de asigura­ Acele vremuri Insă, au rămas doar o numărul ingrijidu le cu toată atenţia. Tot­
nal de reparat 6 tractoare K.D 35. bato­ rea pieselor de schimb şi altor materiale tristă anutire pentru colectivistul Dur Pe­
odată va mări producţia de lapte cu li)
zele au fost reparate în proporţie de 80 la necesare tru şi pentru mulţi alţii ca el, cărora după
la sută. iar de lână cu 12 la sută
sută, plugurile de tractoare în proporţie de In fruntea luptei pentru o înaltă calitate eliberarea ţării noastre de către glorioasa Aplicând întocmai ceeacc a învăţat din
40 la sulă, iar seceră lori-legă tor ile în pro­ a lucrărilor şi pentru terminarea reparaţiilor Armată Sovietică, li s'a deschis calea spre agrozoolchminim, bătrânul Dur a reuşit să
porţie de 50 la sulă. Pentru repararea trac­ înainte de termen, se află tractoriştii Can­ o viaţă fericită. înlăture mortalitatea la oi şi la miei mă->
toarelor şi maşinilor din brigada care de­ tor Ghcorghe. Şandru loan. Purcaru Petru, Ascultând cuvântul partidului, in vara a- nud turma gospodăriei cu 131 de miei.
serveşte gospodăriile colective şi întovărăşi­ Groza loan, Chişbacă Andrei, Andron Iri- nului 1900, Dur Petru cu familia sa a rupt
rile agricole din raionul llia, a fost trimisă mie, muncitorii dela atelierul de fierărie, pentru totdeauna trecutul negru de mizerie, A ferit Oile de boit prin îngrijirea pe car a
o echipă dc reparaţi» Înzestrată cu uneltele Munteanu Teodor, Topârceariu Teodor, Avră- fiirrd printre primii ţărani săraci şi mij­ le-a dat-o. punând in practică recomandă­
şi piesele de schimb n-vesare, pentru a îace muţ Martin şi alţii care, fiind fruntaşi in locaşi care au intrai in gospodăria agrico­ rile medicului veterinar.
reparaţiile pc teren, deoarece transporta­ campania agricolă de primăvara nu se lă colectivă din Deriu. Bătrânul Dur Per ru — ca toii colecti­
rea tractoarelor şi maşinilor în staţiune este lasă întrecuţi de alţii nici în muncile de De când bătrânul Dur a devnit membru viştii din Deriu — îşi iubeşte gospodăria
costisitoare şi ar ft luat mult timp reparaţie a tractoarelor şi maşinilor. al gospodăriei colective au trecut moi bine colectivă unde este şi înţelege că azi el
de 3 ani. Viaţa tui şi a familiei sale devine e stăpân pc munca tui liberă, libertate pe
Reparaţiile tractoarelor şi maşinilor se fac pe ansamble toi mai bună, mai îmbelşugată. care, alături de ceilalţi colectivişti, a do ■
după metoda Bugacev Pentru munca depusă în anul 1952, cu bândit-o prin lupta dârză contra chiaburi­
l«otr“o şedinţă sindicală, muncitorii, trac­ porţie de 60 la sută, plugurile de tractoare toată seceta care a fost. Dur Petru a pri­ lor din comună.
toriştii şi tehnicienii dela S. M. T. Miercurea, sunt aproape gata de reparat, iar Pactoa- mit peste 5000 kg. cereale. Bătrânul Dur este un om de nădejde al
Nici nu i ar fi trecut prin tr.inte vreodată. gospodăriei colective, cu care se mândresc
6*au angajat să termine reparatul tractoa­ rele se află în curs de a fi reparate de că­
relor, maşinilor, plugurilor de tractoare şi tre cele 6 echipe care lucrează fiecare la că acum ta 60 de ani. are să înveţe car toţi colectiviştii.
te, să înveţe regalele ştiinţifice de îngrijirea DAVID DEM EA ,
a altor agregate până în ziua de 5 Iunie, câte un ansamblu de piese.
adică cu 5 zile înainte dc termenul fixat In cadrul întrecerii socialiste rezultatele
de hotărtre. cele mai bune le au obţinut până acum i.<**
In acest scop ei au început lucrul pe an- varăşii : Mihailescu Simion care lucrează la O nouă metodă de stârpire a buruienilor
samble după metoda sovietică Bugacev montare, Mailaţ Ladislau care lucrează la La staţiunea experimentală LC A.R -Stu- Numai după două ore dela prăfuir-aa cuh
Muncind după această metoda, tractoriştii transmisii şi tovarăşii Soiac PaveJ şi Buţu
şi muncitorii din S.M.T Miercurea, au reu­ Constantin care lucrează la reparatul ba­ dtna şi la gospodăria agricolă colectivă turilor cu acest preparat, buruienile ce nu
şit să repare până acuin batozele tn pro­ tozelor şi plugurilor de tractoare din comuna Bâbîciu, raionul Caracal, s'a lac parte din familia gramicneelor, s'au
experimentat zilefe trecute, pentru prima vestejit, iar după două zile s'au uscat corn-
Slaf agricol dală în tara noastră, o nouă metodă de
Să luptam contra dăunătorilor culturilor stârpire a buruienilor din cultura păioase Anul acosta, cu ajutorul aviaţiei, această
lor Cu ajutorul unui avion, la gospodăria metodă sc va nplica pc scară largă în nu­
O importanţă deosebită în lupta pentru • Ţărănimii muncitoare, îi revine ca sar­
sporirea recoltelor o are combaterea dăună­ cină să lupte contra acestor dăunători ai colectivă din Băbicîu, s'a făcut prăfuirea meroase gospodării agricole de stat şi co­
torilor culturilor. In agrominim, combaterea culturilor, prin aplicarea recomandărilor pre­ culturilor de grâu cu preparatul 2—4 D. lective.
dăunătorilor este prevăzută ca una dintre văzute In agrominim ca : întoarcerea miriş­ pe o suprafaţă dc 100 hectare. (Din revista „Albina”^
însemnatele reguli, obligatorii pentru toate tilor imediat după seceriş, odată cu aceasta,
gospodăriile ^agricole zâun&Tea şi distrugerea tuturor viermilor
Unul dintre dăunătorii periculoşi ai col­ albi pe care îi sooate plugul Luna Pădurii
turilor este cărăbuşul de Mai, sau cum i In pepiniere, printre rândurile puieţilor să
se mai 6pune în termeni populari; găinuşă, se planteze plante capcane, care plăcându-le Luna Mai a fost declarată prirrtr’o Hotă- La Ocoalele Silvice, Petroşani, Lupenl,
cărăbuşul mare, gândacul de Mai, băzăurţ. mult Larvelor le alrag. Căutându-se la ră­ rîre a Consiliului de Miniştri „Luna Pă­ Baru Mare, Sebeş, Cugir, Bistra şi Retezai,
bumbar. etc. El este răspândit aproape în dăcina firelor ofilite de salată, se vor găsi durii" in scopul de a mobiliza oamenii s*au deschis mari şantiere de împăduriri la
întreaga regiune, dar mai ales acolo unde uşor viermi albi şi se vor putea distruge. muncii pentru a rcfaoe pădurile disl<ruse de care iau parte mii dc muncitori In munţii
sunt terenuri uşoare, nisipoase Pentru distrugerea larvelor se pot folosi vechile regimuri, de a împăduri terenurile ce aparţin acestor ocoale se însămânţează
Cărăbuşul de Mai este duşmanul livezilor, gaze axfixiaifTte de exemplu vapori de sul­ degradate, de a crea păduri dc interes lo­ în cuiburi sămânţă de molid care apoi va
al viilor, pădurilor şi culturilor agricole. fura de carbon ce se pot administra şi vara cal, de a planta arbori fructiferi dealungul fi îngrijită după metodele silvicultorilor so­
Cărăbuşul de Mai adult (matur) are o când plantele sunt in plină vegetaţie, ceJ căilor de comunicaţie, de a crea parcuri, şi vietici
lungime de 2—2,7 cnu iar corpul este de mult 200 litri la ha. In niciurT caz suflura grădini, locuri de rccrcere a oamenilor La ocolul silvic Alba lulia, s'au deschis
culoare închisă, acoperit cu un puf de ace- de carbon să nu se dea când pământul este muncii şantiere pentru construcţii de baraje contra
iaş nuanţă. Când iese întâi din pământ are umed
In regiunea Hunedoara, a început cu viiturilor mari de ape care ameninţă circu­
corpul moale şi albicios, se urcă pe plantele Mijlocul cel mai bun, cel maj practic pen­ succes realizarea măreţelor sarcini trasile laţia pe şosete şi C F.R.
din apropiere şi stă nemişcat 24 de ore. In tru distrugerea cărăbuşului dc Mai, este de Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu pri­ Ocolul Silvic Rclczat. împădureşte marele
acest timp corpul lui se întăreşte şi-şi ca­ oulegerea lui de pe frunzele copacilor şi vire la „Luna Pădurii". Astfel, în jurul ora­ bazin al Râului Mare, Cei peste 800 de
pătă culoarea, după care îşi ia zborul, hră- pomrlor. şului Hunedoara. 200 muncitori lucrează zi silvicultori se află zilnic pe şantiere alături
nindu-se cu frunzele arborilor, pomilor fruc­ Un preţios aport in această direcţie pot de muncitori făurind împreună cu ei ceeace
tiferi, viei şi a altor plante. da elevii şcolilor şi pionierii. Culegerea se de zi la creerea minunatelor zone verzi care trecutul a distrus.
Cărăbuşul de Mai se înmulţeşte prin de­ face între orele 5—7 dimineaţa, folosindu se vor încercui într'un brâu de verdeaţă şi flori Toate organizaţiile de massă sunt che­
punere de ouă. O femelă depune până la echipe din copii care vor avea la ei prelate Oraşul Nou în plină construcţie. Se plan­ mate să sprijine această măreaţă acţiune*
80—90 ouă într'o perioadă. Ouăle sunt de sau pături pe care Ie întind sub pomi sau tează,. zeci de mii de arbori ornamentali,
culoare albă gălbuie de mărimea seminţei de copaci, iar cu nişte prăjini ou cârlig la zeci de buchete de trandafiri şî liliac, se plan­ Căminele culturale sunt deasemeni chemale
cânepă şi le depun la o adâncime de 10—20 vârf vor scutura crengile uşor. Gândacii tează printre arbori mii de arbuşti şi multe să popularizeze temeinic „Luna Pădurii",
cm. în pământ. După aproximativ 20 de zile căzuţi pe pături sau prelate, se vor băga alte plante fmpodobitoare. să antreneze populaţia dela sate pentru a
dela depunerea ouălor din acestea ies larve în saci Sacii cu cărăbuşii adunaţi pentru Ln cadrul „Lunii Pădurii" s‘a deschis în răspunde cu entuziasm la chemările ocoa­
(viermi) de culoare alburie, care când vine ai distruge, vor fi puşi unul peste altul in-
regiunea noastră ca şi în toate regiunile lelor silvice. Oamenii muncii din regiunea
frigul intră în pământ până la 60 cm. tr’o cameră închisă ermetic sau într’o groapă,
adâncime. Primăvara larvele se ridică până punându-se deasupra lor câteva străchini din ţară. marea campanie de împădurire a noastră sunt chemaţi sa sprijine ocoalele
la rădăcina plantelor pe care Ic rod adu­ cu sulfura de carbon. După 24 de ore se munţilor, a dealurilor şi a tuturor terenu­ silvice în acţiunea de adunare a seminţelor
când pagube mari vor scoate cărăbuşii morţi. Aceştia se pot rilor degradare. Peste 2 000 de muncitori din din arborii indicaşi de tehnicienii silvici, în
Astfel îşi trăiesc viaţa 3 ani, după care folosi ca hrană pentru păsări şi porci sau regiune plantează zilnic circa 500000 de acţiunile de distrugere a dăunătorilor pă­
viermii albi se transformă în pupă (nimfă). ca îngrăşământ azotos. durii cum sunt cărăbuşii şi larvele lor.
Pupa după 30—45 zile transformându-se tn Culegerea cărăbuşilor Irebue făcută zilnic puieţi în golurile rămase în codri munţilor
insectă perfectă (gândac) în luna Mai iese şi tot timpul cit ţine zborul lor. sau pe terenurile degradate. . „Larva Pădurii" va contribui la cunoaş­
din pământ. începând ciclul unei noi gene­ Tehnicienii şi inginerii agronomi şi în Pe la sfârşitul lunii Mai încep să se terea foloaselor pe care le aduce pădurea
raţii special cei ce răspund de protecţia plante­ coacă primele seminţe ale arborilor fores­ poporului nostru muncitor. Ea va desvolta
Cărăbuşul de iMai ca insectă produce în­ lor, în colaborare cu membrii corpului di­ tieri ca ulmul, specie de valoare a păduri­ în conştiinţa masselor dragostea fierbinte
semnate pagube prin distrugerea frunzelor, dactic au obligaţia să treacă neîntârziat la pentru frumuseţele naturii, dragostea faţa de
dar pagubele cele mai mari le produc vier organizarea acţiunilor de strângere a cără­ lor noastre. Silvicultorii din regiunea noas-* pădure, — bogăţie a întregului popor, — îi va
mii albi (lavrele) acestui gândac, care pot buşului de Mai. trâ, au Luat măsuri ca toate aoeste seminţe
ajunge până la distrugerea totală a cultu­ CURUŢ 10AN să fie adunate şi semănate in gepiniene ime­ faoe să o aprecieze, să o iubească şi să o
rilor. Submgincr agronom diat. 3g)exe împotriva duşmanilor eî de tot îeluL