Page 23 - 1953-05
P. 23

DRUMUL SOCIALISMULUI                                                           Pag. ‘vi*a


                                Schimb de experienţă în organizarea întrecerii socialiste                                   Frânarea iniţiativelor
                                                                                                                       oamenilor muncii dela fabrica
       Grupa sindicală — punctul de plecare al întrecerii socialiste                                                         „Ardeleana” Sebeş

        Organizarea, conducerea şi urmărirea re­  in  grupă,  membrii  grupei  au  venit  pregă­  fost îndeplinite, ci au fost şi mult depăşite. [  In  dorinţa  lor  de  a  îmbunătăţi  mereu  ca­
      zultatelor întrecerii socialiste, sunt sarcini   tiţi  la  această  consfătuire.  Aici,  pe  baza   Echipa  condusă  de  'turnătorul  Matei  Lu­  litatea  produselor,  muncitorii  dela  fabrica
      din cele moi de seamă de care trebuc să se   analizei  rezultatelor  *  obţinute  în  întrecerea   dovic,  şi-a  depăşit  în  această  perioadă  sar­  „Ardeleana”  din  Sebeş,  îşi  dau  tot  mai  mult
      ocupe In mod permanent organizaţiile sin-    r  socialistă  pe  echipe,  a  fost  declarată  câş-    cinile  de  plan  cu  25  la  sută.  iar  cea  con­  interesul  de  a  aduce  noi  inovaţii  în  procesul
                                                                               t
      dicale, sub conducerea, îndrumarea şi con­  tigătoare  a  întrecerii  echipa  condusă  de.   dusă de Tudoran loan cu 26 la sută.  de producţie.
      trolul organizaţiilor de partid.      turnătorul  Matei  Ludovic,  care  şi-a  depă­  Evidenţa  rezultatelor  întrecerii  socialiste   încă  din  anul  trecut,  maistrul  vopsitor
        Pentru  a  organiza  în  mod  temeinic  între­  şit  în  medie  normele  cu  38  la  sulă,  şi  echi­  este  ţinută  zilnic  prin  graficul  de  întrecere   Sokc  Andrei,  a  propus  o  nouă  reţelă  pen­
      cerea  socialistă,  trebue  desfăşurată  o  largă   pa  condusă  de  organizatorul  de  grupă  Tu-   ce  există  la  locul  de  muncă.  Fruntaşii  şl   tru  impregnarea  pâslei  din  care  se  contez-
      muncă  politică  de  massă,  făcănd  prin  a-   doran  loan,  care  şi-a  depăşit  sarcinile  de   stalianoviştii   sunt   popularizaţi   la   gazeta   ţionoază  şepci,  care  aplicată,  ar  da  o  calita­
      ceasta  ca  fiecare  muncitor  sâ-i  cunoască   plan cu 43 la sută.        de  perete,  panoul  de  onoare  şi  staţia  de   te  superioară  acesteia  realizându-se  tot­
      importanţa,  rolul  şi  sarcinile  de  plan  cc-i   în  jurul  raportului  şl  a  coraporlului  mem­  radioamplificare  odată importate economii.
      revin pe luna în curs.                brii  grupei  au  purtat  discuţii  vii,  iar  pe   La  propunerea  organizatorului  de  grupă,   Esle  inadmisibilă  însă  atitudinea  lui  Otto
                                            baza  cunoaşterii  sarcinilor  de  plan  pe  luna   n  fost  chemată  la  întrecere  pc  bază  de  oon
        In  scopul  organizării  întrecerii  pe  bază                                                                 Akcr,  conducătorul  telinic  şu  Pastoi  Ghcor-
      de  angajamente  concrete  şi  a  unor  obiec­  în  curs  ei  şi-au  luat  angajmente  pe  ba­  tract  grupa  sindicală  Nr.  11.  In  acest   ghe,  şei  contabil  împreună  cu  „familiuţa”
       tive  precise,  trebue  acordată  o  deosebită   za  cărora  au  încheiat  contracte  socialiste   contract  au  fost  trecute  ca  obicclivc  prin­  lor,  aciuiţi  la  fabrica  „Ardeleana”,  care  cau­
                                            de  întrecere,  şi-au  făcut  totodată  propuneri   cipale:  depăşirea  planului  de  producţie  pe
      atenţie  consfătuirilor  de  producţie  pe  grupe                                                               tă  să  frâneze  această  preţioasă  iniţalivă,
                                            de îmbunălâţirea muncii.             grupă  cu  10  la  sută,  reducerea  rebuturilor
       sindicale;  ele  fiind  locul  de  unde  porneşte                                                              precum  şi  altele,  cu  scopul  de  a  sabota  bu­
       întrecerea  socialistă  şi  unde  se  asigură   Organizatorul  de  grupă  a  fost  primul   cu  3  la  sută.  realizarea  de  economii  la   nul  mers  a)  întreprinderii.  Desigur  că  aceş­
       caracterul ei con erei.              care  în  numele  echipei  de  turnă  lori  pe   fontă  în  valoare  de  1000  lei  şi  aplicarea   ti  Slugoi  ai  (ostului  patron,  nu  văd  cu  ochi
                                            care o conduce s’a angajai •         metodelor  de  muncă  sovietice  Cîulkih  şi
        Grupa  sindicală  Nr.  13  din  secţia  .tur                                                                  buni  astfel  de  acţiuni  şi  caulă  prin  diferite
       nătorle  a  uzinei  „Viotoria”  Călan.  se  com­  —   Să  depăşească  planul  pc  luna  Mai   Voroşin.         maşinaliuni  să  saboteze  mersul  spre  un  trai
                                            cu ‘ 15 la sută ;                      Până  în  prezent  în  fruntea  întrecerii  so­
       pune  din  5  echipe  de  turnători,  care  în                                                                 fericit,  Ln  speranţa  întoarcerii  unor  „timpuri
                                             —    Să  reducă  rebulurile  cu  3  ta  sută   cialiste  între  aceste  două  grupe  sindicale
       mod  regulat,  în  fiecare  lună,  îndieie  în­  faţă de planificat ;     se situează grupa Nr. 13             mai bune” pentru ci.
       tre  ele  contracte  socialiste  de  întrecere,  pe                                                              Aceste  acţiuni  duşmănoase,  ar  trebui  să
                                              —  Să  Iacă  economii  la  fontă  in  valoa­  Pc  lângă  toate  aceste  rezultate  bune,
       baza  angajamentelor  luate  în  consfătuirile                                                                 dea  mult  de  gândii  conduceri  fabricii  şi
                                            re de 200 lei;                       tn  munca  unor  grupe  sindicale  dela  sec­
       de  producţie  dela  începutul  luneî.  Nici  una   —   Să  aplice  metodele  sovietice  Ciutkili   ţia  turnătorie  sunt  şi  unele  lipsuri  cărora   celor  competenţi,  pentruca  duşmanii  înrăiţi
       dintre  aoeste  echipe  nu  lucrează  sub  nor­  şi Voroşin                                                    care  se  ascund  sub  mască  de  „specialişti”
       mă sau sub plan                                                           trebue  să  li  se  pună  capăt  Aşa  de  piliâ,   să  nu-şi  poată  face  mendrele  după  bunul
                                              Pe  baza  acestor  angajamente  cJ  a  ciie-   nu  întotdeauna  se  popularizează  rezulla-
        Ţinând  seama  de  condiţiunile  ce  se  cer                                                                  lor  plac.  Şi  apoi,  cu,  sau  fără  voia  „spe­
                                            mal  la  întrecere  echipa  tovarăşului  Cosmes-   Icle  obţinutc^în  întrecere  şi  mai  ales  nu
       pentru  buna  organizare  şi  desfăşurare  a   cu  Petru  II  Exemplul  orgnizatorului  de   sunt  popularizaţi  acei  muncitori  care  nu   cialiştilor”  de  lipul  lui  Akcr  şi  Pastoi,  ini­
       întrecerii   socialiste,   organizatorul   guipei   grupă  a  fost  urmat  de  ceilalţi  şeii  de   au  mari  depăşiri  de  normă,  dar  care  îşi   ţiativele  preţioase  ale  muncitorilor  cinstiţi
       sindicale   Nr.   13   turnătorul   stahanovist   echipe  care  şi-au  luat  angajamente  con-   depăşesc reulat normele.  ca  maistrul  Soke  şi  alţii,  care  mai  sunt  la
       Tudoran  loan,  acordă  o  deosebită  impor­  crele  şi  au  încheinl  contracte  de  întrecere   O  greutate  în  ceea  ce  priveşte  buna  des­  fabrica  „Ardeleana”,  trebuesc  sprijinite  şi
       tanţă  consfătuirilor  de  producţie,  pregăliii-   socialistă.           făşurare  a  întrecerii  socialiste  este  aceia   aplicate,  spre  binele  poporului  muncitor,
       durie cu grijă şi la timp.             In  cadrul  consfătuirii,  pentru  îmbună­  că,  planul  lunar  de  producţie,  este  schim­  oare  are  nevoie  de  produse  cftine  şi  de
         Aslfcl,  pentru  pregătirea  consfătuirii  de   tăţirea  Şi  organizarea  muncii  s’a  făcut  de  că­  bat  în  cursul  lunei,  prin  introducerea  unor   bună calitate.
       producţie  ce  a  avut  loc  la  începutul  hjnci   tre  tovarăşul  Matei  Ludovic,  propunerea  ca   comenzi noi.
       Mai.  el  s’a  îngrijit  ca  maistrul  Chinciu   distribuirea  fontei  să  se  facă  la  timp,  pen­  Înlăturând  aceste  lipsuri  ce  se  mani­  Doi vecini neîmpăcaţi
       Aurel,  să  pregătească  un  raport  asupra   tru  a  se  reduce  în  aoesl  fel  timpii  morţi,   festă   încă   în   întrecerea   socialistă,   cu   In  comuna  Călan  raionul  Hunedoara  s’a
       rezultatelor  întrecerii  pe  echipe  în  luna   iar  tovarăşul  Tudoran  loan,  a  propus  să  se   ajutorul  organizaţiei  de  bază  şi  a  comi­  deschis  anul  trecut  în  vecinătatea  şcolii
       precedentă  şi  să  defalce  sarcinile  de  plan   confecţioneze  o  oală  de  turnare  cu  o  ca­  tetului  sindical  de  secţie,  grupele  sindi­  elementare  de  7  ani  un  restaurant.  Felii
       ce  revin  fiecărei  echipe  pe  luna  în  curs.   pacitate  de  500  kg.  pentru  turnarea  pie­  cale  din  secţia  turnătorie,  având  create   cum  este  aşezat  acest  restaurant  faţă  de
       La  consfătuirea  grupei,  organizatorul  a  a-   selor mici.             condiţii  materiale  necesare  bunei  desfăşu­  şcoală,  stânjeneşte  aproape  permanent  prin
       nalizat  cum  fiecare  echipă  şl-a  îndeplinit   Odată oe angajamentele au lost luate, a   rări  a  întrecerii  socialiste,  vor  putea  fl  cu   „activitatea”  sa,  munca  rodnică  de  însuşire
       sarcinile  de  plan,  a  arătat  cine  s'a  eviden­  început bătălia pentru îndeplinirea şi de­  adevărat  puncte  de  plecare  în  întrecerea   a cunoştinţelor de către elevi.
       ţiat şi oe lipsuri au fost în munca.  păşirea lor. Astfel, în perioada 1—10 Mai.   socialistă,  în  lupta  pentru  noi  şi  măre|e   Secţia de învăţământ a sfatului popular
         Cunoscând problemele ce se vor dîscula  angajamentele luate nu numai că au  victorii                          raioruaj a arătat în repetate rânduri sta­
                                                                                                                       tului popular al comunei Călan, nemulţu­
       Noi inovaţii şi raţionalizări la uzinele „Victoria  din Câlan                                                   mirea pe care restaurantul o provoacă în
                                                                                     14
                                                                                                                       rândurile pionierilor şi şcolarilor şi felul
         La  uzinele  „Victoria”  din  Călan,  numai   satisface  cerinţele  de  fontă  lichidă  dela  tur­  nate  la  fondul  de  salarii.  Un  alt  avantaj   cum acesta a devenit o piedică ce frânează
       în  perioada  I  Ianuarie—12  Mai,  s'au  fă­  nătorie.                    al  punerii  în  k'incţiune  al  cubiloului  cu  an-   studiu) elevilor, asimilarea deplină a cunoş­
       cut  41  propuneri  de  inovaţii  şi  raţionalizări,   Prin  punerea  în  funcţiune  a  cubiloului.   tebazin,  constă  în  reducerea  considerabilă  a   tinţelor.
       dintre  care  au  fost  aplicate  25,  14  propu­  Nr.  5  cu  bazin  deschis,  pe  lângă  faptul  că   rebuturilor  iar  prin  faptul  că,  cubitoul  dă  o   Deşi  le-a  fost  sesizată  de  mult  această
       neri  au  fost  acceptate  pentru  experimenta­  se  asigură  permanent  fontă  lichidă  se  rea­  fontă  supra  încălzită  se  crează  astfel  posi­  problemă  şi  o  cunosc  prea  bine  atât  tov.
       re, iar două sunt în studiu.          lizează şi însemnate economii        bilitatea turnării pieselor cu pereţi subţiri.  Horv.at  loan  secretarul  sfatului  popular  al
                                              Astfel,  prin  reducerea  consumului  de  cocs                           comunei  Călan  cât  şi  preşedintele  tov.  Chi­
         Una  din  ocle  mal  importante  raţionali­                               Aceste  realizări  au  fost  posibile  datorită
                                             cu  28  la  sută,  realizează  o  economic  anuală                        riac,  totuşi  nu  au  luat  nici  o  măsură  pen­
       zări  este  aceea  realizată  de  un  colectiv   de  74.295  lei.  Producţia  şi  productivitatea   eforturilor  depuse  de  muncitori  şi  tehni­  tru  a  muta  restaurantul  mai  departe  da
       format   din:  Ing.  Gostian   Petre,   Dudaş   muncii va   creşte în   mod simţitor,  cieni,  sprijiniţi  de  conducerea  întreprinderii   şcoală.
        loan  şi  Aj.  losif,  care  cu  sprijinul  tovară­  iar  salarul  mediu  pe  cap  de  muncitor  va   care  a  înţeles  că  promovarea  inovaţiilor   Credem  că  este  timpul  ca  atât  preşedin­
                                             creşte şi el cu 960 lei anual.       şi  raţionalizărilor  duce  la  continua  sporire   tele  cât  şl  secretarul  sfatului  popular  din
       şului  OKeanu  losif  directorul  uzinei  şi  a  to-
                                              Pe lângă toate acestea s’a redus    a  producţiei  şi  productivităţii  muncii,  la   Călan  să  înţeleagă  că  elevii  şcoalei  de  7
        pitoruluî  Peter  Ştefan,  au  iniţiat  şi  adap­
                                             şi numărul   topitorilor,   cuptorul fiind  îmbunătăţirea  permanentă  a  calităţii  pro­  ani  din  comuna  lor  vor  să  se  pregătească
        tat  un  bazin  deschis  1a  un  cubilou,  care   deservit  In  prezent  numai  de  un  sin­  duselor;  la  reducerea  rebuturilor  şi  a  pre­  temeinic  pentru  examene,  şi  că  pentru  a-
       iau funcţiona şi cu ajutorul căruia se pot  gur  topîtor,  rezultând  astfel  economii  însem­  ţului de cosi.  ceasta ei au nevoie de liniştea cuvenită.

                         Colectările de carne şi de lapte                         sarcini  de  mare  răspundere  în  această  pe­  sfatului  popular,  la  Occilişan  Ghcorghe,  co­
                                                                                  rioadă  Ele  trebue  să  mobilizeze  massele   lectorul  principal  şi  la  Pararicea  Aurel,  co­
                     în raionul Hunedoara trebuesc grăbite                        de  ţărani  muncitori  pe  făgaşul  gospodăriei   lectorul  comuna),  majoritatea  cîiîaburi’or  din
                                                                                  colective,  să  convingă,  ţăranri  muncitori  să-şi   oomuna  Călan  nu  au  predat  nimic  din  co­
         Predarea  cotelor  de  produse  agricole  că­  In  mod  greşit  —  ca  pe  o  problemă  pur   îndeplinească  ta  timp  obligaţiile  ce  le  au   tele  de  lapte  şî  de  came  ce  le  datorează  sta­
        tre  stat,  este  o  datorie  patriotică  dela  care   administrativă  de  care  trebue  să  se  ocupe   faţă  de  stat,  sâ-î  antreneze  la  diferite  munci   tului.  l-n  salul  Batiz  din  cei  9  chiaburi,  opt
        nimeni nu are dreptul să se sustragă.  numai  organele  C.S.C.  Mai  mult  ca  atât.   de  folos  obştesc.  Sfaturile  populare  trebuc   nu  şi-au  predat  cotele  pe  trimestru'  I.  Chia­
         Marea  majoritate  a  ţăranilor  muncitori   mai  sunt  unii  membri  de  partid  şi  deputaţi
                                                                                  să  apEce  întocmai  politica  partidului  de  în­  burul  Maroon»  Petru  (fvaşcu)  mai  are  de
        din  satele  regiunii  noastre  au  in|eles  acest   ai  sfatului  popular,  care  nu  sunt  ci  înseşi   grădire  a  chiaburilor  şi  de  apărare  a  ţăra­  predai  şi  din  anul  trecut  însemnate  canti­
        lucru.   Răspunzând   preţiosului   ajutor   pc   exemplu la predarea cotelor.  nilor  săraci  şi  mijlocaşi  de  exploatarea  chia-   tăţi  de  produse.  Deasemnî,  chiaburii  din
        care  zilnic  îl  primesc  din  partea  clasei  mun­  In  satul  Bat»z,  oare  aparţine  comunei  Că­  burească.  Sâncraî,  Suntămăria  de  Piatră  şi  din  alte
        citoare.  ei  se  achită  cu  cinste  de  aoestă   lan,  însuşi  tovarăşul  Ocolişan  Gheorghc,  co­  Datorită  birocratismului,  a  atitudinii  de   sate  oe  aparţin  comunei  Călan  nu  au  fost
        înaltă  datorie  faţă  de  statul  nostru  demo-   lector  de  centru,  nu  şi-a  predat  cotele  de   împăciuitorism  şi  de  îngâmfare  a  tovară­  obligaţi  de  căt*e  sfatul  popular  să  predea
        crat-popular,  predându-şi  la  timp  cotele  de   carne  şî  de  laple.  Deasemenea,  deputatul   şului  Chiriac  Nicolue,  preşedintele  comite­  cotele către stat.
        lapte,  de  carne  şi  de  alte  produse  agricole   raional  Lăpădăţoâ  loan  şi  deputatul  comu­  tului  executiv,  sfatul  popular  din  comuna   Vinovat  de  situaţia  proastă  a  colectărilor
        pe care le datorează statului.       nal  Nica  Dragomir  din  satul  Sâriămăria  de   Călan.  nu  poale  fi  la  înălţimea  acestor   din  comuna  Călan  şi  din  aJte  comune,  se
          Intr’o  serie  de  oomune  d*n  raionul  Hune­  Piatră,  nu  şi-au  predat  nici  până  acum  co­  sarcini.  face  şî  C.S.C.  al  raîon-ului  Hunedoara  şi  în
        doara.  cum  sunt  de  exemplu  :  Băcia,  Cris-   tele  de  carne  şi  de  lapte  oe  le  datorează   Comuna  Călan  se  află  codaşe  pe  raion   primul  rând  tovarăşul  Boca  Aurel  împuter­
        lur.  Simeria  şi  altele.  în  care  membrii  de   statului pe trimestrul I.  la  colectări.  Tova-răşul  Chiriac,  cunoaşte  a-   nicitul  raional,  care  cunoaşte  felul  defectuos
        partid  şi  deputaţii  din  sfaturile  populare  au   De  aceste  lipsuri  nu  este  străin  nici  co­  cest  lucru,  dar  nu  se  oboseşte  câtuşi  de  pu­  In  care  munoesc  colectorii  Ocolişan  Ghcor-
        convins  prin  muncă  de  lămurire  dela  om   mitetul  raional  de  partid  Hunedoara,  care   ţin  să  ia  măsuri  pentru  a  grăbi  colectările,   glie  şi  Parancen  Aurel  din  comuna  Călan,
        la  om  şi  prin  exemplul  lor  personal,  ţăranii   în  loc  să  trimită  la  sale  instructori  bine   lăsând  totul  pe  seama  colectorului  Paranccn   cunoaşte  şi  faptul  că  aceştia  nu  şi-au  pre­
        muncitori  de  importanţa  predămii  la  timp  a   pregătiţi  pentru  a  controla  organizaţiile  de   Aurel.  Aoesta  nefimd  controlat  de  nimeni   dat  ei  înşişi  colele  şi  nu  a  luat  măsuri  pen­
        cotelor,  planul  de  colectare  al  laptelui  şi   bază  de  felul  cum  îşi  duc  munca  şi  cum   în  muncă,  nu  depune  nicrnn  fel  de  activi­  tru ai trage ta răspundere.
        al cărnii este realizat în mare măsură.  ajută  Starturile  populare  şi  pe  colectori  să   tate  pentru  a  urgenta  ritmul  colectărilor.   Comitetul  de  partid  al  ra«k>nuluî  Hune­
          Sunt  însă  în  raionul  Hunedoara  şi  unele   se  ach'te  de  sarcinile  oe  le  sta<u  în  faţă.  lc-a   El  tnsuşi  nu  şî-a  predat  cotele  de  lapte  şi   doara  şl  comitetul  executiv  al  sfatului  popu­
        comune  ca  :  Strei-Sângiorgiu,  Călan,  Cerbăl   lăsat să se descurce cum vor.  de carne pe trimestrul I.     lar  raional,  trebue  să  rupă  cu  atiludî-
        şi  Rapolt,  în  care  colectarea  Laptelui  şi  a   Din  lipsă  de  control  şi  ajutor  din  partea   Tovarăşul  Chiriac  Nicolae,  preşedintele  co­  nca  de  subapreciere  pe  care  au  dovedit-o
        cărnii  a  rămas  mult  în  urmă  faţă  de  plan.   comitetului  executiv  al  sfatului  popular  ra­  mitetului  executiv  al  sfatului  popular  din   până  acum  faţă  de  colectări,  să  analizeze
        Una  din  cauzele  care  a  făcut  posibilă  ră­  ional,  unlele  sfaturi  populare  comunale  ne­  Călan.  ştie  că  are  în  comună  30  de  chia­  cauzele  care  au  făcut  ca  în  unele  comune
        mânerea  în  urmă  a  colectărilor  în  aceste   glijează  nepermis  problema  colectărilor  oon-   buri.  dar  daca  aceştia  şi-au  predat  sau  nu   din  raionul  Hunedoara,  colectările  să  ră­
        comune,  este  aceea  că  organizaţiile  de  bază   skterându-o  ca  pe  o  saircinâ  ce  nu  le  apar­  cotele,  nu-l  interesează  Profitând  de  ati­  mână  nepermis  de  mult  în  urmă,  6ă  ia  mă­
        nu  socotesc  problema  colectărilor  ca  o  pro­  ţine lor, ci exclusiv organelor C.S.C.  tudinea  de  gură-cască.  ce  se  maiifestă  vă­  suri  pentru  a  Ic  grăbi  şl  asigura  Hdeplî-
        blemă politică de mure importanţă, cl, —  In  faţa  staturilor  populare  dela  sate  stau  dit  ta  tovarăşul  Chiriac  Nicolae,  preşedintele  niirea lor ta timp.
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28