Page 26 - 1953-05

pag. 2-a' DRUMUL SOCIALISMULUI

Deschiderea decadei R. S. S. Moldovenească Să fie lichidate lipsurile

La 16 Mai a c a avut loc In sala „Fj- sete Însemnate obfinute de oamenii muncii în munca de difuzare a presei
limon Sârbu" din oraşul Deva, deschide­ libere din R.S.S. Moldovenească In oel 9
rea festivă a decadei R.S.S. Moldovenească. ani de existentă în marea familie a po­ Presa de partid are un rol deosebit In pe teren. De exemplu, tovarăşul Oroş In
Festivitatea a lost deschisă do tovarăşul poarelor U R.S S ; a arătat cum oamenii educarea comunistă a oamenilor muncii, luna Aprilie nu a ieşit pe teren de cât do
Fleţan Nicolae, preşedintele organizaţiei re­ muncii din R.S.S. Moldovenească pretuesc in mobilizarea lor penlru . construirea unei 5 ori, iar şedinţe cu difuzor ii voluntari -nu
vieţi noi, pentru demascarea şi zdrobirea
nu
gionale A.R.L.U S. La deschidere au mal pacea, urăsc războiul şl luptă activ alături a t' t de 4 luni.
luat parte reprezentant! ai Comitetului Re­ uneltirilor duşmanilor de clasă O lipsă serioasă în munca de difuzare
de celelalte popoare frătcştl din U.R.S S. există şi în raionul Hunedoara, unde zia­
gional PM.R., al organizaţiilor de massă Pentru ca ziarele să ajungă cât mai repede
şl un numeros public din oraş pentru menţinerea păcii în lumea întreagă. şl tn condiţiuni cât mai bune la cititori, rele se înmânează cu mare întârziere. Tn
In cuvântarea rostită cu acest prilej to­ Conferinţa a fost urmată de un Irumos CC. al PM.R. şi Consiliu! de Miniştri, comuna Sălaşul de Sus raionul Haţeg, din
au elaborat la 1 August 1952, Hotărîreu neglijenţa unor oameni dela sfatul popu­
varăşul Coca Martin, directorul şcolii de Şi bogat program artistic dat de cli/bul
nr. 104, care prevede ca dc această saici- lar ziarete stau câte 3—4 zile nedifuiite.
partid de 6 tuni din Deva. a arătat succe- „Gh. Apostol” din Cugir.
nă să se ocupe Ministerul Poştelor şi Te­ Aceiaşi situat'* există în multe comune
lecomunicaţiilor, care prin oficiile PTT, din regiunea noastră şi chiar în cenlre
IN CINSTEA FESTIVALULUI şi factorii poştah să asigure mărirea nu- muncitoreşti. La oficiul Lonea carnetul
agitatorului nr 3 a stat timp de 3 săp­
mărutui de abonamente la ziare şi reviste
şi buna difuzare a acestora tămâni fără să fie difuzat Aceasta se- da­
Păşind sprinteni, respirând cu nesaţ -ierul ţiativei profesorului Popeagă loan, în tim­
toreşte faptului că tovarăşul Hurbei dela
proaspăt al dimineţii, tinerii Măruţă Cons­ pul liber elevii au schimbai un colt din In acest scop în cadrul regiunii noastre comitetul raional de partid care pierzând
tantin şi Pelrescu Nicolae, din anul 111. B curtea şcolii, transformându I Inîr’un mic s’a dus muncă tntr’o măsură oarecare In tabelul cu abonaţi, a găsit dc cuviinţă să
dela Şcoala Tehnică de Cooperaţie din Ha­ părculet aranjat cu muH gust Stand pe compania de colectare a abonameo'.dur. nu se mai intereseze de difuzarea lui
ţeg. discutau pe marginea celor doua În­ bănci In locul de recrecre organizat de ei. Aceasta o lacul ca In acest an numărul
semna le evenimente ce se apropie; examc fata fiecăruia exprimă mulţumirea datei iei abonamentelor în sectorul urban să crciscâ O mare parte din lipsurile muncii de di­
cu 10 la sută fată de 1952 fuzare a piesei o poartă şi serviciul regio­
nele de sfârşit de an şl Festivalul Tinere împlinite nal dc difuzare, care nu şl-a organizai
tuhr :e va avea loc în acest an In scumpa Intre elevii care s’au evidenţiat In mod O parte pozitivă In munca de mărire a destul de bine munca, nu şi-a crescut ca­
noastră patrie deosebit la lucrările de amenajarea parcu­ numărului abonamentelor o are colectivul dre suficiente pentru a satisface în bune
Despre lelu! cum întâmpină elevii Şcolii lui se numără : Măruţă Constantin, Pelrescu de muncitori dela labrica „I Mai” Pelreştl, condiţiuni munca de colectarea abonamen­
Tehnice do Cooperaţie cele doua mari eve­ Nicolae, Armejân Gheorghe, Pârvulescu loan. unde sunt abonaţi 90 la sută din salariaţi. telor şi difuzare a presei. O contribuţie prin­
nimente. vorbesc încă de pe acum succe­ In munca de popularizare şl difuzare a
Burlan Pont alt*»- presei s’au evidenţiat lactorul Sucîu Gheor- cipală la aceste lipsuri o are în special di­
sele lor la învăţătură, noul spirit de disci­
Sunt mândrii elevii Şcolii Tehnice de Co­ ghe, deta oficiul P.TT Vinţul de Jos- recţia regioanalâ P.T.T.R. care nedând des­
plină, frumoasele rezultate din competiţiile operaţie din Haţeg de realizările lor — rea­ tulă importanţă acestei munci s'a mulţumit
sportive, precum şi realizările de ordin gos­ Alba care şi-a îndeplinit planul cu 127 la
lizări în cinstea Festivalului sulă pe luna Aprilie, Diaconu Vasite dela să facă o muncă de suprafaţă, fără a con­
podăresc din incinta şcoalei care o fac mai trola munca diriginfilor şi a factorilor poş­
frumoasă, mai plină de viată După corespondenţa elenului raionul Orăştie cu 140 la sulă. factorul
rural Andrut Mircea. dela Hunedoara cu tali şi fără a-i trage la răspundere
Răspunzând cu tot elanul tor tineresc ini- SARBU IOAN —' Haţeg
115 la sulă. Pentru lichidarea lipsurilor care mat există tn
Pe lângă aceste realizări, există încă o munca centrelor de difuzare a presei şi a
„AMINTIRI,, DIN HUNEDOARA mulţime de lipsuri în munca de colectarea oficiilor P. T T raionale, este nevoie
abonamentelor şl difuzare a presei, lată de ca organizaţiile de partid, să ia conducerea
Dacă se tnlâmplă să Iii artist şi să mergi actorilor, îţi dau Impresia unul grajd păr- pildă. In raionul Sebeş, factorii Drâghicl politică a acestei munci şi să o îndrume
la Hunedoara in cadrul vreunui ansamblu, răsit, a unei magazii deranjate. Curentul Simion din Sâsciorl, Bogdan Gheorghe şt făcând un control rigfiros pentru a asi­
of să rămâi cu siguranţă după terminarea şl frigul din camerile de îmbrăcat au fă­ Zamfir Solomon din Ungureni, nu au fă­ gura o bună difuzare a presei, fn acest
cut nici un abonament. Mai sunt şi fac­ scop organizaţiile de bază vor trebui să
spectacolului cu uminliri cât se poale de cut pe mulţi dintre actorii noştri să sufe­ tori ca Bera Simion deta oficiul Sebeş, care
dăunătoare sânătă(ii. re în urma spectacolelor date In Iarnă şi antreneze în această muncă pc toii membrii
din cele 85 de abonamente pe care le-a
C ştiu din experienţă şi o ştiu prea bme primăvară. Aceiaşi situaţie dezasfroasâ se avut tn luna Ianuarie 1953, azi nu mai organizaţiilor de massă, asigurând In fe­
mulţi artişti ai teatrului de stat „Valea găseşte nu numai pe scenă dar şi !n sală are decât 3 abonamente, sau ca Pâtraşcu lul acesta o muncă rodnică între salaria­
Jiului", care In itinerarul tor au avut oca­ şi ea durează de câţiva ani. Aurel din Haprîa-Alba, care a realizat nu­ ţii centrelor de difuzare a presei şi oamenii
zia să viziteze şi oraşul Hunedoara. Oare tovarăşii din comitetul executiv a mai 25 dîn plan. Neîngăduil de slab se muncii care fac parte din aceste organiza-
prezintă raionul Brad, care nu a realizat
Aci tn Hunedoara, In cetatea fontei şl sfatului popular al oraşului Hunedoara nu ţii. Ele au sarcina de a duce o ausţlnnîâ
planul decât în proporţie de 43 la sută;
a otelului, unde noul se naşte cu llecare merg la teatru sau la cinematograf? Dacă oficiul Va(a 31 la sută, Crisclor 13 la sută. muncă de popularizare a ziarelor şl a tutu­
pas. unde creşte şl se desvottâ Industria, merg de ce se complac în mizerie ? Nu se In raionul Petroşani situaţia s’a dovedit ror revistelor, pentru ca în felul acesta prin-
unde cresc oamenii, sala de spectacole, care Întreabă oare ce zic muncitorii despre acest a fi şi mai gravă şi aceasta se datoreşte tr’un elort comun să fie îndeplinit şl depă*
are misiunea de a găzdui muncitorii în­ lucru ? S’au poate tovarăşii nu simt cH- In special comitetului raional de partid şit planul de colectare a abonamentelor şl
şelai! de cultură, se găseşte fntr’o stare tica M. IORDACHE care nu dă atenţia cuvenită difuzării pre­ de difuzare a presei.
Intolerabilă. Pe scenă murdăria şi mizeria artist sei. iar oficiul P.TT. şl secţia de difuzare TATU GH.
mare, geamurile sparte din camerile Teatru de stat „Valea Jiului*' a presei muncesc dîn birou, fără a merge Şeful serv. reg de Presă

care s’au succedat pe acest teritoriu Vlaicu, care prezintă complexul de viaţă
Muzeul regional Deva — focar activ de educare Cu aceiaşi râvnă activul muzeal a pro­ al marelui Inventator şi prim aviator ro­
a oamenilor muncii în spiritul desvoltării societăţii cedat la reorganizarea secţiilor ştiinţelor mân, Aurel Vlaicu. Deasemeni, a dat un a-
1
naturii, fiind pusă la dispoziţia masselor jutor afectiv pentru înfiinţarea muzeului
şi a naturii în regiunea Hunedoara vizitatoare sala care prezintă expoziţia cu raional Orăştie, atât prin munca persona­
probleme privitoare la : originea universu­ lului său ştiinţific şi tehnic cât şi prin ex­
In bătălia pe care regimul nosiru de de­ încadrat Şi muzeul regional Hunedoara- lui, a pământului şi a plantelor, după teo­ poziţia volantă ştiinţifică pentru combate­
mocraţie populară o dă astăzi pentru con­ Deva, mergând cu paşi .repezi pe acest ria savantului sovietic. O. Schinidt ; ori­ rea noştiinţeî, având ca temă desvolta­
struirea socialismului în patria noastră, drum, având drept Iar şi călăuză legile
ginea vieţii după descoperirile lui Butlea- rea societăţii omeneşti pe Ieritorul regiu­
pentru ridicarea nivelului cultural al oa­ materialismului dialectic şi istoric.
rov, Bach şi Olga Lepeşinscaia ; originea nii Hunedoara, din epoca de piatră şi până
menilor muncii, au fost antrenate şi mu­ Prima grijă a activului muzeal in munca şi evoluţia vieţuitoarelor dcalungul dife- în zilele noastre.
zeele eare au menirea de a fi focare cui- de reorganizare a muzeului, a fost iccia rîtelor ere, de când au apărut primele for­ Jn ceeace priveşte vizitatorii, Individuali
tural-educative în rândurile masselor largi de a se călăuzi pe deplin de concepţia ştiin­ me de viaţă, până la cele mai dcsvol*ale sau In grupuri, se poate afirma cu toată!
populare. ţifică malerialist-islorică, urmârindu-sc pre­ şi, lnsfârşit. originea şi evoluţia omului. certitudinea că muzeul regional Hunedoa-
In trecut muzeele — simple depozite dc zentarea fazelor de desvoltare ale soeîe-,
Această expoziţie are menirea să arate ra-Dcva, este printre cele mai frecventate
colecţii, depozite de obiecte rare care In tatii omeneşti, având ca îndreptar cuvin­ întreg adevărul pe baza dialecticei materia­ muzee din tară. realizând un număr de
multe cazuri erau adunate din cine ştie tele marelui Stalin care sune; „Cheia cu liste, asupra unor probleme pe care pseudo- circa 40—50 mii vizitatori anual.
ce ţări — erau departe de a-şi îndeplini ajutorul căreia putem studia legile istoriei ştiinja burgheză din trecut căuta să le Deşi sunt frumoase realizările pe care
scopul lor firesc, liind puse In slujba In­ societăţii, trebue căutată . In modul de soluţioneze pe baza unor teorii ştiinţifice, activul muzeului regional Deva, le-a ob­
tereselor de clasă ale regimurilor exploa­ producţie practicat de societate, in lîecare idealiste şi fixiste. ţinui în reorganizarea colecţiilor sale, to­
tatoare, satisfăcând gusturile pe cât de ra­ perioadă istorică dată, în economia socie­ Paralel cu munca 'Je reorganizare a mu­ tuşi mai are multe de făcut în aceaslă pri­
finate pe atât de capricioase şi extrava­ tăţii”. zeului, anul trecut activul muzeului a de­ vinţă. Astfel, va trebui să treacă la pie-
gante ale acestor clase Ele se adresau Urmând exemplul muzeelor sovietice, în pus activitate şi în vederea organizării ex­ zentarea în continuare a desvoltării socie-'
unor cercuri restrânse de cercetători şl spe­ luna Mai a anului trecut, muzeul regional poziţiilor volante, privitoare la muncile a- tă{ii prin reorganizarea colecţiilor In ceea­
cialişti, rupţi de masse, pătrunşi de egois­ Hunedoara-Deva, a lost primul muzeu pe gricole de primăvară, de vară şi de toamnă. ce priveşte orânduirea feudală, capitalistă
mul caracteristic mentalităţii putrede, care ţară mai avansat In ceeace priveşte munca Aceste expoziţii au fost trimise In co­ şi construirea socialismului, precum şi corn-
de altfel, caracterizează întreg trecutul lor de reorganizare a colecţiilor sale. Acest fapt munele şi satele din regiune iar In urma plectarca pe mal departe a secţiilor ştiin­
exploatator. a prilejuit t» ncrea ora $ul Deva a con­ rezultatelor obţinute, s’a dovedit că ele ţelor naturii cu materialul necesac.
Instituţiile muzeale dîn trecut nu se a- sfătuirii muzeotogice cu personalul ştiinţific conslitue un real sprijin pentru ţăranii mun­ Prin realizările frumoase obţinute pană
dresau deci masselor populare, aceasta şi tehnic al muzeelor din 10 regiuni ale citori, pe calea ce cu drag păşesc pen­ acum, prin lichidarea lipsurilor ce mai exis­
pentruuă nu aveau drept scop propagarea tării lucru care a constituit un bun schimb tru a ajunge la un trai mai bun — pe tă, muzeu! regional Hunedoara-Deva. îşi
culturi: şi ştiinţei tn rândurile „vulgului” de experienţă precum şi un preţios ajutor calea socializării agriculturii — contribuind va putea îndeplini cu cinste misiu-'
care în mod voit era tinut in întuoerec, în munca de reorganizare a muzeelor noas­ totodată la cimentarea alianţei dintre cla­ nea sa firească, aceea de a deve­
ignorantă >: obscurantism. tre. sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. ni un puternic centru cultural - educa­
In urma noului curent muzeografic * La secţia istorică — spre exemplu — Pe lângă obiectivele de mai sus, activul tiv prin care masscle largi muncitoare să
care a cuprins tara noastră, datorită ajuto­ prin exponatele sale, expoziţia muzeală muzeului regional Deva, a trecut In efec­ cunoască istoria şî natura regiunii în care
rului. exemplului şi sprijinului neprecu­ prezintă specificul regiunii hunedorene, In tuarea unei largi şl susţinute munci mu­ trăiesc şî de a sprijini munca muzeistică
peţit al Uniunii Sovietice, prin grija 1eose- ceeace priveşte desvoltarea societăţii ome­ zeistice în regiune A sprijinit şi îndrumat din regiune, cu scopul de a Înfiinţa not
bită pe care partidul şi guvernul nostru o neşti din cele mal vechi timpuri. metodic muzeele existente, luptând în a- focare cultural educative, care împreună cu
poartă Instituţiilor culturale, muzeele noas­ Firul călăuzitor in expunerea materialu­ celaş timp pentru înfiinţarea de noi mu­ cele existente să contribue la desăvârşirea
tre au făcui o cotitură hotărîtoare. 'lec.în- lui din această secţie, esle prezentarea zee. Astfel, muzeul regional Hunedoara- revoluţiei culturale pe drumul construirii
dn-se la o totală reorganizare a acestora modului de producţie, respectiv al forţelor, Deva. a contribuit la reorganizarea mu­ socialismului în ţara noastră, la Intă-^ea
conform noilor cerinţe ştiinţifice. (uneltelor) de producţie şi al relaţiilor de zeului din Alba lulia Şi Sebeş, a organizat lagărului păcii şl al progresului din lumea
In această muncă de reorganizare s'a producţie din sânul orânduirilor soctnle o expoziţie mcmorialâ în comuna Aurel Întreagă. L