Page 27 - 1953-05

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

In fruntea muncilor agricole
Comuniştii din gospodăria colectivă — chezăşia mersului înainte de primăvară

Organizând întrecerea între echipe, fn ca­
Greutăţile cu care colectiviştii din ApcJ- lectivă. Dela stupul Nr. 20 s’a recoltat )60 preţuit şi stimat de colectivişti, să se bu­ drul brigăzii de câmp, membrii gospodă­
dul de Sus raionul Sebeş au început lupta kg. miere ceeace înseamnă record pe ţară. cure dc încrederea lor. riei colective „Drumul lui Lenin” din Mia,
în anul 1950 erau mari şi puneau de ne­ Acest record nu a fost obţinut însă întâm­ Dela data când i s’a încredinţat turma execută in bune condiţii lucrările de între­
învins In curtea gospodăriei colective in­ plător, el este rezultatul aplicării meto­ gospodăriei, colectivistul Bebeşelea loan, ţinerea culturilor. Aplicarea întocmai a re­
traseră doar câteva vite aduse de colecti­ delor înaintate ale apiculturii sovietico. şi-a dat seama că i s’a încredinţat o mun­ gulilor agrotehnice recomandate de tehni­
vişti şi acestea slabe tncât lc îmburda vân­ . In cei trei ani de existenţă, gospodăria că însemnată, i s’a încredinţat o maro cieni, constitue în perioada actuală preo­
tul. Grajdurile pentru adăpostirea lor colectivă din Apoldul de Sus, şi-a mai în­ avuţie de oare trobue să aibe grije ca de cuparea lor de scamă.
erau şi ele stricate şi aveau nevoie de re­ jghebat o fermă cu peste 30 porci, o tur­ ochii din cap N'a precupeţit nimic penfru Muncind organizat pe echipe, colectiviştii
paraţii mari. mă care numără 811 oi. Are 6 ha. dc vie, 2 îngrijirea oilor aşa după cum scrie la din f lin, întâmpină Congresul Fruntaşilor
carte In timpul fătăriî oilor, nu lipsea nici
Uneltele de muncă erau ca vai de lume, ha. livezi de pomi roditori şi altele. Gră­ din Gospodăriile Colective cu noi realizări
un moment din mijlocul turmei. Acoperea
slabe vechi aşa cum le-au avut ţăranii mun­ dina de zarzavat, a adus anul trecut co­ 2n muncă. Astfel până la data de 18 Mai,
citori în sărăcăcioasele lor gospodării in­ lectiviştilor pe lângă zarzavaturile ce mieluţii, se îngrijea dc alăptarea lor, de au terminat plrvitul păioasclor, prima pra-
dividuale. La toate acestea se mai adăuga le-au primit în natură şi un venit dc peste hrănirca lor după recomandabile ştiinţei. şilă la floarea soarelui şi sfeclă de zahăr.
şi nepriceperea de a conduce o gospodă­ 60 mii lei. Deaceea ei au hotârît ca în arest Prin munca lui sârguinciosă cu mintea Pentru a da posibilitate plantelor să sc
rie mare cu zeci de ha teren, cu vite mai an să mărească suprafaţa grădinii cu încă lui ageră, a reuşit să înlăture complect desvolte mai bine ei au grâpat culturile de
multe şi inventar moi mare Unii colecti­ 3 ha., să o cultive la timp şi să îngri­ mortalitatea mieilor, lucru care nu este porumb şi cartofi, rupând în felul atesta
vişti începuseră a se descuraja, a manifesta jească culturile cu mai multă pricepere dc uşor. Nici o oaie din turma gospodăriei nu scoarţa pământului care s'a format în ur­
neîncredere în gospodăria colectivă. Comu­ cât anul trecut a rămas în acest an fără miel, unde ?.u ma ploilor.
niştii însă au fost mână dc fier In ciuda S'au înmulţit oile, porcii, vilcie. Pentru adu- avut chiar câte doi. Urmând sfaturile tehnicienilor agricoli,
greutăţilor, a uneltirilor chiabuncşti, ci au postirea lor colectiviştii au construit anul tre­ Ştiind că producţia dc lână şî de lupte colectiviştii din Mia, nu s’au oprit la aces­
este legată dc buna îngrijire şi lirănirc a
mobilizat pe colectivişti la luptă pentru în­ cut un saivan cu o capacitate de peste 1000 te rezultate, ci dau bătălia mai departe pen­
vingerea lor, i au mobilizat la luptă pentru oi, o cocină în care încap ?n bune condiţiuni oilor el citeşte în broşuri, în ziare despre tru obţinerea unei recolte cât mai bogate
a pune temelii puternice unei vieţi noi ce 100 porci, au amenajat şi reparat graj­ felul cum trebuc hrănite şi îngrijite. Şf şi dc bună calitate. Astfel au început pli-
avea să răsară nu peste mult timp in gos­ durile pentru vite, ctc. Acum se gândesc nu numai câ citeşte, dar ceeace învaţă din vitul a doua oară la culturile de grâu
podăria lor colectivă. la construirea unui grajd mare care să cărţi aplică in practică la turma pe care şi ovăz.
o îngrijeşte Aşa a putut să măreasă pro­
Comuniştii au fost aceia care au demas­ aibă instalaţii moderne pentru întreţinerea Colectiviştii Orşn Gherasie, Suciu Moise,
cat cu tărie şi la timp svonurile chiaburilor vitelor, se gândesc să facă şi alte construc­ ducţia de lapte şi dc lână cu peste 20 ia Tudor Floarea, Suciu Lucreţia şi Negrită
sută aducând gospodăriei venituri de zeci
şi au zădărnicit încercările lor de a des­ ţii de mari proporţii, necesare pentru des­ de mii de lei. Cornelia au fost tot timpul în Iruntca aces­
trăma gospodăria colectivă, au demascat voltarea multilaterală a gospodăriei lor Astăzi, colectivistul Bebeşelea este mân­ tor munci.
intenţiile lor mârşave de a pătrunde în ta colective dru cu turma gospodăriei colective încre­ ZAHARIA AVRAM
pentru a o submina. Comuniştii au înar­ Turma de oi reprezintă o mare bogliţie dinţată lui pentru a li îngrijită şî mândră corespondent voluntar
mat pe colectivişti cu vigilenţa revoluţio­ în gospodăria colectivă. Pentru îngrijirea e şi gospodăria cu ciobanul ei harnic
nară, lc a întărit încrederea în gospodăria ei se simţea lipsa unui om cu dragoste şi priceput. Pentru munca şi priceperea sa, Aplică cu stricteţe
colectivă, iau mobilizat la luptă neobosită faţă de muncă, faţă dc avutul obştesc, un pentru dragostea lui faţă de gospodăria regulile agrotehnice
bentru întărirea şi desvoltarea el om plin de ataşament faţă de gospodăria colectivă dovedită prin fapte în nenumă­
A trecut un an şi apoi încă unul. Greu­ colectivă bine înţeles priceput. Intr'o adu­ rate rânduri, la conferinţa raională a Nun­ Membrii gospodăriei agricole colective
nare generală colectiviştii au hotărît ca
tăţile au fost rând pe rând înlăturate, iar taşilor din gospodăriile colective a fost „Petofi Şandor” din Colonia Ceangăi ora­
această bogăţie a gospodăriei,- să o încre­
gospodăria colectivă din z! în zi a devenit ales delegat la Congresul Fruntaşilor din şul Deva, dornici de a obţine recolte cât
dc nerecunoscut. Colectiviştii nu s'au măr­ dinţeze comunistului Bcbcşelea loan. Gospodăriile Colective care se va ţine la mai sporite pe ogoarele lor, dau o ot«jix-.
ginit numai la veniturile ce le-au avut în De când a luat fiinţă gospodăria, tova­ Bucureşti.
urma cultivării pământului, îndrumaţi în răşul Bebeşelea a fost colectivist hotărît, ţîe deosebită muncii de întreţinerea cul­
Colectiviştii cu o înaltă conştiinţă faţă
permanenţă de organizaţia de bază au un luptător neobosit pentru Întărirea şi de muncă, faţă de sarcinile ce le-au fost turilor, aplicând cu stricteţe regulile agro­
Înfiinţat şi dcsvoltat pe lângă gospodăria desvoltarea gospodăriei colective. Unde încredinţate sunt mulţi în gospodăria co­ tehnice.
colectivă o scrie de ramuri anexe aducă­ erau muncile mai grele şi mai urgente lectivă din Apoldul de Sus. Regner Mar­ Până la data de 15 Mai, colectiviştii au
toare de belşug Numărul vitelor acum acolo se afla şi cl. Prin cuvintele sale sim­ tin, responsabilul livezii de pomi şi a viei, plivit cele G6 ha. semănate cu grâu de
trece de 60 şi nu mai sunt cete slabe de, ple dar pline de îmbărbătare, antrena co­ toamnă şî cele 5 ha. semănate cu orz de
Bebeşelea Paraschîv îngrijitorul dela fer­
acum trei ani ■ ele suni cele mai Irumoasc lectiviştii la îndeplinirea sarcinilor de plan, ma de porci, Solomon loan brigadierul primăvară.
din comună. îi învăţa să păzească ca lumina ochilor zootehnic, Drăgoî Petru responsabilul gră­ Odată cu încetarea ploilor, membrii gos­
A tost înfiinţată o stupărie care în pre­ avutul obştesc, să muncească cu Iragoyrc dinii de zarzavat, Utan Ilic şi Lazâr Miron podăriei colective „Petofi Şandor”, nu în­
zent are 40 de familii. Cu toată seceta şi de inimă pentru înflorirea gospodăriei co­ responsabilii brigăzilor de câmp, sunt dea- ceput şi praşila l-a la culturile de cartofi,
timpul nefavorabil stupâritului din anul tre­ lective. Uneltele, vitele şi alte bunuri ale semeni colectivişti capabili, plini dc iniţia­ reuşind ca până în prezent să prăşească
gospodăriei cu care lucra erau îngrijite de
cut, cei 40 de stupi au adus gospodăriei tivă şi dragoste faţă de muncă şi avutul 9 ha. din cele 15.
el cu cea mai mare atenţie. Dragostea lui
un venit de peste 20 mii leî, în afară de obştesc, neîntrecuţi luptători pentru întă­ In fruntea acestor munci au fost colec­
nemărginită faţă de gospodăria colectivă
mierea împărţită colectiviştilor şt de cea o- şî faţă de colectivişti, priceperea de care rirea şt desvoltarea gospodăriei colective. tiviştii : Joc Ladislau. Sebeştycn Rozalia,
prită ea stoc de rezervă la gospodăria co­ a dat dovadă în muncă, a făcut să tic T. MARIAN Gaşpar Rozalia şi Gulaci Ana.

Pentru o mai temeinică organizare lei, primtopitorul Mihâilă Simian dela cup­ organizare a întrecerii socialiste, tovarăşul
Spărios Gheorghe şi alţii
torul Siemens Martin Nr. î, 1300 lei, etc.
a întrecerii socialiste Creşte numărul stahanoviştilor şî fruntaşi­ Ei trebue să vadă însă, că la gazetele de
lor în producţie, cresc câştigurile muncito­ perete puţinele articole care 6unt scrise, nu
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii combi­ tutui Nr. 6 a tost depăşit în luna Aprilie rilor, .se îmbunătăţeşte nivelul lor de trai popularizează stahanoviştii şi fruntaşii in
natului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej’* din cu 6,3 la sută, iar declasatele au fost şi aceasta tocmai datorită întrecerii socia­ producţie, nu critică cu tărie lipsurile în
Hunedoara, continuă cu un avânt crescând reduse cu 1,7 la sută sub procentajul ad­ liste, care capătă un caracter tot mai larg, proasta organizare a întrecerii socialiste,
întrecerea socialistă pornită in cinstea mă­ mis, nu constitue pentru harnicii furnalişti de massă. Metodele: Matulineţ, Antonîna că la secţia laminoare au fost încheiate
reţei zile de 1 Mai. Realizările obţinute un prilej de automulţumirc. Aceasta se Jandarova, Lunin. Morozov, Cotlear, etc., doar câteva contracte seci fără nicinn an­
constitue punctul lor de plecare spre noi vede în contractele lor dc întrecere socia­ sunt îmbrăţişate de un număr tot mai mare gajament oonorct, iar unele din e’.e, mai cu
victorii, în lupta pentru îndeplinirea cinci­ listă. ale căror angajamente sunt sporite dc muncitori şi tehnicieni din Combinatul seamă la furnale, au numai titluri de con­
nalului în patru ani fală de luna Aprilie Siderurgic „Gh Gheorghiu Dej" din Hune­ tracte ; în cuprinsul lor nu se pomeneşte
In cadrul unei consfătuiri de producţie O bună organizare a întrecerii socialiste doara Muncitorii şi tehnicienii de aici se niciun cuvânt despre întrecerea socialistă,
cc a avut loc zilele acestea la furnalul Nr. există şi la secţia O.S.M., cuptorul electric străduiesc să şi le însuşească şî să le aplice Cum pot oare fi trecute cu vederea de că­
6 — secţie care deţine drapelul roşu de şi în alte secţii. La oţelăria Siemens Mar­ in practică tre aceşti tovarăşi asemenea lipsuri grave?,
producţie pe combinat —, printre prunii tin spre exemplu, contractele de întrecere Trebue însă lichidate unele lipsuri care Muncitorii şi tehnicienii secţiei laminoare
care au luat cuvântul şi şi-au luit noi socialistă ilustrează puternic munca poli­ mai dăinue în organizarea întrecerii socia­ nu şi-au putut îndeplini planul de producţie
angajamente, a fost şi comunistul Hol&ji tică perseverentă, depusă de membrii de liste, in evidenţa şi controlul ei. precum şî pe luna Aprilie din cauza neasigurăriî con­
Ladislau, care face parte din brigada ll-a. partid şi de activiştii sindicali ai comite­ în popularizarea fruntaşilor în întrecere. diţiilor tehnico-organizatorice, lucru cc a
— „Brigada noastră — a spus el — este tului de secţie. Formalismul în încheierea Dacă în unele secţii s’a reuşit să se lichi­ stăvilit desvoltarea întrecerii socialele. Aşa
de 3 ori consecutiv câştigătoarea Între­ contractelor de întrecere a fost lichidat deze mult formalismul şi birocratizarea în­ de exemplu, direcţiunea oombinatuun a in­
cerii pe profesiuni. Chemăm la întrecere so­ în bună măsură, cu excepţia unor şefi de trecerii şî să se ducă o luptă continuă în aer-st versat în cursul lunii sortimentele, comite­
cialistă brigăzile 1 şi III cu următoarele echipe şi organizatori de grupe sindicale scop, mai sunt unele organizaţii de bază, tul dc partid l a încărcat cu o sumedenie de
obiective: Depăşirea planului de producţie de felul tovarăşilor: llioasa Florea, Puş­ comitete de secţii şi grupe sindicale, care sarcini pe tovarăşul Dumitriu Gheorghe, în
cu I la sulă faţă de realizările ce Ic-am caş Constantin şt alţi câţiva, care per­ nu sc străduiesc deajun6 să elimine din calitate de secretar al organizaţiei de bază,
obţinut pe luna Aprilie, reducerea declasa­ sistă încă »n a-şi lua angajamente formale, viaţa întrecerii socialiste, formele meşteşu­ ştiind bine câ acesta are şî datoria ca
telor cu 2 la sulă sub procentajul admis, evitând angajamentele ooncrelo legate de găreşti de muncă, care o golesc de adevă­ şei al secţiei de întreţinere, să sc ocupe de
calificarea după metoda Cotlear a 3 to­ specificul locului de muncă respectiv. ratul ei conţinut
procurarea pieselor de rezervă necesare
varăşi în meseria de topitori, aplicarea Exemple bune despre ceeace trebuc să Astfel de exemple do proastă organizare procesului dc laminare. Graficul de repa­
metodei Antonina Jandarova menţinerea fie un contract socialist de întrecere sunt a întrecerii socialiste, sunt comitetele de sec­ raţii nu a putut fi deci respectat şi astfel
curăţeniei exemplare, o înallă cultură a lo­ acelea ale oţelarilor: llea loan. Forţu Pe­ ţii dela laminoare şi furnalele vechi Ln n- s'au produs mari goluri în producţie.
cului de muncă după metoda Voroşin”. tre. Costa clic Vnsile, Drângă Alexandru, cestc secţii nici până în ziua de 7 Mai nu
Drept răspuns ta aceste angajamente, pie- ctc., care prevăd depăşirea propriilor lor Comitetul raional de parlid trebue să a-
se ţinuseră în întregime consfătuirile dc pro­ nalizcze temeinic lipsurile ce mai există
cum şi chemării la întrecerea iniţială de realizări şi obţinerea de economii tot mai ducţie pe grupe sindicale Activi şt ii comite­ încă In organizarea întrecerii socialiste la
comunistul Bolaji, o izbucnit un ropot de mari. Zidarii dela oalele de turnare au combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu Dej”
aplauze în semn că brigăzile 1 şi III sunt încheiat şi ei contracte cu obiective con­ telor de întreprindere în frunte cu tovară­ din Hunedoara ; să îndrume practic şl să
perfect de acord. Brigada II a (ost apoi crete. iar cei dela grupele de turnare, dela şul Farcaş Alexandru nu îndrumă suficient
controleze sistematic munca comitetului dc
confirmată brigadă stnhanovistă. Au fost cuptorul electric şi dela întreţineri Jensc- preşedinţii comitetelor de secţii, penr-u ca partid a combinatului
confirmaţi stnhanovişti pentru merite menea. aceştia să se poată orienta just în muncă.
deosebite în muncă, tovarăşii : Costea Ni- Introducerea acordului progresiv a dat Trec doar prin secţii, trasează sarcini şî Direcţiunea combinatului împreună cu
colae primtopitor. Munteanu Alexandru, putinţă muncitorilor harnici să şi mărească comitetul dc întreprindere au datoria să
cu aceasta socotesc că s'au achitat de în­
mecanic delş vagonul cântar şi Pătruţ Va- şi câştigwrle. Astfel, uteinistti! Jurca Flo­ colaboreze strâns, împletind zi de zi munca
sile şef de echipă dela întreţinere rean primtopitor la cuptorul electric, a rea­ datoririle ce le revin Aşa procedează to­ productivă cu cca sindicală.
Faptul câ olanul de producţie al furna» lizat ne luna Anrilîe un căstirr rie ne>te 1700 varăşul Arhim________care râsnn.nrle direct de huna I DIACOf.'U