Page 28 - 1953-05
P. 28
Pag 4-a DRUMUL SOCIALISMULUI
r Oiit (iutaco nj Iru cto nf o reâ niuni&m alai Cadre pentru cinematografie
Institutul de artă cinematografică din
Cercetări în domeniul jiroducciv a Oluiiilbi în cuptoare Martin Noi cadre de medici Bucureşti, pregăteşte regizori, actori şi
pe bază ile fontii cu un procent inall opera (uri de luat vederi, necesari poduc-
sporirii productivităţii de fosfor şi alte procese tehnologice per.icc La institutele superioare de .învăţământ ţiei .dc filme din Republica noastră. Pen<
tru a da posibilitatea oricărui tânăr dini
medical din Moscova şi dintr’o scrie de alte
agregatelor tionatc oraşe «maci ale Ţării -Sovietice au început e- patria noastră să sc prezinte la examenul
Aplicarea cercetărilor ştiinţifice efecimlc xnmenclc dc stat. La acest examen se .pre dc admitere la Inslitul, «care sc ţine la Bu-r
AproSini'itiv 2000 de ingineri, tehnicieni
de către mclalucgiştii Doneţului aduce în zintă mii de studenţi. Curând după ce curcşlî, Comitetul dc Stat al cinematograf
şi stahanovăşls din Întreprinderile mehlur- (ici a trimis subcomisii dc examinare proîVf
actualul cincinal 50.000.000 de «ruble e- vor obţine diploma dc «medici, ci vor înce
giec nle Dnnb.isuini, 'grupaţi în Asociaţia labilă în principalele oraşe. O asemenea
conomii anuale. pe să lucreze în numeroasele instituţii te
ştiinţifică a inginerilor şi Ichmcicnilor mc- subcomisie funcţionează şi în regiunea noa
rapeutice şi profilactice «din «Uniunea So
tdlurgişti, participă 1h lucrări de cercetări. Inventatorii şi vietică. stră. In oraşul Deva, subcomisii! o lucraţi
Dela începutul celui de ăl 5 lea cincinal, In primăvara aceasta, Institutul med'cal Luni 18 Mai şi Marţi 19 Mai a. c., Mier
ci .au introdus în producţie multe inovaţii raţionalizatorii dela sate .iStalîn” din Moscova va fi absolvi de curi 20 şi Joi 2l Mai va lucra da Hune
doara. iar Vineri 22 şi Sâmbătă 23 Mu va
care permit să «se sporească (produclivit-ucu peste G00 dc tineri medici — internişti, lucra la petroşani. Se pot prezenta la w\si
Zeci de mii de munoilori «dela .sU;iu
agregatelor. chirurgi, ginecologi, oftalmologi, ele. Peste menul prealabil toţi tinerii — băieţi şi foto
nile de maşini ş tractoare şi colhoznici idin
;
Inginerii secţiei oţclărici Siemens Martin Ţara Sovietică pun In punct diferite in o treime din absolvenţi sunt pediatri. Prin — (atât din oraşele In care va lucra sub-
a uzinei metalurgice din Sta'lino, în cola venţii Ei fac propuneri .preţioase, îmbu tre ei sunt numeroşi chirurgi pentru spi comisia (Institutului cât şi din alte locali
borare cu .personalul Institutului industrial nătăţind şi perfecţionând tehnica agricolă, talele dc copii şi specialişti în dtorinolar’n- tăţi ale .regiunii) care absolvă anul acesta
liceul sau o şcoală medic, precum şi ab
caută noi rezerve pentru ridicarea produc
„Hrusciov” din Doncţ, au generalizat ex gologic infantilă şi epidemiologie inh.vJiri. solvenţii liceelor şi o .şcolilor medii din alţi
tivităţii maşinilor şi construcsc diferite dis
1
perienţa oţclarilor slnhanovişti, Studiind Anul acesta, pentru a doua oară dc a ani. Examenul prealabil dc verificare a ap-
pozitive adaptabile la aceste maşini.
motodolc :dc munca ale icdIor- imai huni o- In ţinutul Crasnodar din Cuban, exisiâ Înfiinţare, Institutul va da o promoţie dz titudinilor artistice nu cerc n pregătire spe
ţcluri ai ‘uzinei, oamenii de şiiinţă şi in peste 25.000 de .inventatori din rândurile medici specialişti în cultura tcrapcuiică şî cială din partea candidaţilor. Înscrierea se
face direct. în momentul prezentării în faţa
ginerii au propus .sa se perfecţioneze teh mecanizatorilor sau colhoznicilor. -In re In controlul medical al sănătăţii spu-îi vi !«»■*. subcomisiei.
giunea Rostav este toarte «cunoscut munci
nologia şarjelor rapide de oţel. Ca rezul Toţi absolvenţii Institutului au şi foŞt Informaţii asupra examenului sc mai not
torul Murnvschi dela S M..T. Azov. El a
tai. în prezent toate brigăzile dau şarje repartizaţi în muncă în spitalele si poli
construit un mecanism original pentru fă- lua la secţia dc «învăţământ a sfatului
depăşind graficul Datorită economiei de râmarea .îngrăşămintelor minerale, care .»»- clinicile din Moscova, Pctrozavo-J se, Ta-
: popular al oraşului ‘Hunedoara şi la res
timp, colectivul secţiei. îolosind acelaşi u şurează considerabil această muncă. Acest llin şi în instituţiile sanitare dintro serie ponsabilul cinematografului „Alexandru Sa-
tiiuj. produce în 24 de orc aproape cu mecanism este folosit de 20 de S M.T. uni de regiuni industriale şi săteşti din hi™ din Petroşani.
din regiune.. Colhoznicii folosesc şi o altă
100 de tone mai mult metal decât anul R.S.F.S R., Cazahstan şt Chirghizia. 0 bună
maşină construită de Muravschi, destinată
trecut parte a tinerilor medici, care ‘în timpul
pregătirii îngrăşămintelor granulate.
In urma cercetărilor făcute de inginerii studiilor au dovedit că au înclinaţii penLa Cultura fizică şi sport
Numeroase perfecţionări interesante nu fă
şi maiştrii uzinei „AzovslaT* llnminoriştii cut şi mecanizatorii şi «colhoznicii din cercetările ştiinţifice, vor avea poribil'ta-
acestei întreprinderi au pus la punct pro Ucraina Printre aceste inovaţii se numără tea să se ocupe dc munca ştiinţifică. Da întâlniri sportive în cinstea es
ducţia palplnnşelor cu profil special, pentru dispozitivul pentru recoltarea seminţelor de torită extinderii generale a pregătiri cad»«- tivalului Mondial al Tineretului
rmn’ile şantiere ale comunismului Specia iarbă ataşnbil la combinele autopropulsate lor ştiinţifice în Ţara Sovietică, In Inr.ri- Duminică 17 Muî, în oraşul Haţeg au
liştilor ncc^tei întreprinderi le revine dea- şi remorcate de un aparat pentru a lezarea tUtul medical „Stalin” din Moscova, vor avut loc întâlniri sportive în cinstea Con
semenej 'meritul creării unui nou utilaj pen roţilor do tractoare în condiţiile muncilor rămâne ca aspiranţi şi candidaţi aproxima gresului Mondial al Tineretului şi c.olui
tru calicea -capelelor de şine prin curenţi de câmp şi altele. Pentru a veni în aju tiv 100 dc absolvenţi. 50 de tineri tncdici de al IV-lca Festival Mondial nil Tineretu
de Indl'ă frecvenţă. Prin aceasta a foSt so torul inventatorilor şi inovatorilor colhoz vor fi repariizaţî .la Institutele Academiei lui pentru Pace şi Prietenie.
luţionată prdblcma sporirii rezistentei me nici, în numeroase S.M.T.-uci «din Uniunea de Ştiinţe Medicale a TJ.R.S.S. Au participat echipele: „Sparlak" Petro
canice a şinelor grele de calc (erată. In Sovietică au Ifost create birouri specia'e Institutul „Stcilin” e^le una din numeroa- şani şi „Sparlak” Haţeg
ginerii Donbasului. (n strânsă colaborare de raţionalizare, iar într’o seric de centre sclc şcoli dc învăţământ medical, care func La jocurile (le fol bal s'a obţinut urmâiwul
cu oamenii de ştiinţă din Moscova, Har- raionale au fost înfiinţate consilii tehnîco- ţionează în U R.S.S. Potrivit directivelor rezultat : „Spar.tak” Haţeg—„Sparlak” Pe
eov. Stalino şi Jdanov, au elaborat o mouă ştiinţilice -din care fac parte ingineri, me Congresului al XlX-lca .al partidului în troşani 5—0 La tenis de massă „Spartak"
tehnologie de producere a Ionici din uglo- canici şi colaboratori ştiinţifici aî msîîfu- cursul cincinalului numărul medicilor din Haţeg a In.vins pe „Spartak” ‘Pe t roş .-mi cu
nuuviţ de Cumîşburun, un procedeu de tclor şi staţiunilor experimentale (ară va creşte cu ccl puţin ‘25 'la sută. 5—3.
lor naturale ale ţărilor Asiei de Sud-Est.
japonia pe pieţele Asiei de Sud-Est 32;8 miliaTde de yeni sub formă dc utilaj de produse textile — ceCace depăşeşte chiar
volumul exportului englez, industria tex
«de A. FILLIPPOV şl ajutor tehnte tilă japunezâ sc loveşte de rezistenta d:îr-
Astfel, societăţile japoneze şi monopolurile ză a societăţilor engleze.
'RcpmTţui Germaniei occidentale şi Japo 1952 Pakistanului peste 202 de miliocme de
americane care se ascund In spatele lor, Contradicţiile angio-arnericanc şi jnpo-
niei pe pieţele cxlcrne a constituit un fac- yarzi diferite ţesături de bumbac. Ziarul no-englczcf nu sunt însă singurele contra
tuv mou care adânceşte contradicţiile din „'Daily Times” relatează că firmele japo ■intenţionează să-şî extindă expansiunea In dicţii pe .pieţele din Asia «dc Sud Est. hv
tre ţările capitaliste Monopolurile america neze .„Milion menea”. „Nissin «bosechi”, ţările Asiei de Sud-Est, pentru n obţine ultimul timp, pe acesle pieţe încep să se
ne :nre au acaparat 'principalele poziţii „Orîoha bosechi” şi ,iOnii”, care sunt fi de acolo o mare cantitate dc materii stra Tacă simlite şi contradicţiile dintre S U A.
ccunomice din d:i]ionin, folosesc societăţile liale ,ale imarii societăţi americane „J. ;P. tegice preţioase. şî Japonia Dirijând firmele japoneze din
jnponoze ilopendonlc (le ele ca «forţă supli - Stevensand 'Company”, au construit filaturi întărirea poziţiilor Japoniei ,pe pieţele ţările Asiei de Sud-Est şi lolosindu-lc îm
mcnlnr.â în lupta împotniva concurenţilor în 'Pakistan. Banca comercială americană din Asia de Sud-Est, duce la o şi mai pu potriva Angliei, protectorii americani ai n-
nnglezi, dirijând ■ activi la ten acestor socie „Irving Trust Company” acordă credite ternică ascuţire a contradicţiilor dintre ţă eestor firme nu pot să te asigure In «jcc-
tăţi sp pieţele Imperiului Britanic şi în firmelor (japoneze. Mai mult deoât atât.
rc
rile exportatoare concurente. Anglia,, rare laş timp un echivalent pentru piaţa chi
prunul rând spre Asia de SudJEst. deşi Anglia îşi mienţine (poziţia de iprînoipol deţine poziţii puternice pe pieţele din a- neză. tradiţionala lor piaţă din Tecul.
Presiunea japoneză asupra ,poziţiilor eco furnizor de maşini «al 'Pakistanului, datori ceastă regiune, la măsuri serioase împotri
•Presa japoneză arată că 'Republica Popu
nomice ale Angliei se resimte destul de tă comenzilor de stat, totuşi 60 la sută va concurenţei japoneze crescânde rPe pie lară Chineză dispune dc tonte tipurile (le
acul in colonia engleză Molaya Ziarul .lon din comenzile particulare pentru livrarea ţele Imperiului Britanic exportatorii ame materii prime de care arc nevoie indus
1
donez „Financiar limes’ , relatează că în de imaşini pentru întreprinderile «textile, ricani se lovesc în primul rând dc bariere tria .japoneza. Faptul că China este si
pnimole nouă luni ale anului 1952, impor de motcriol -rulant pentru căile ferate şi vamale tuată în apropierea Japoniei i ar da aces
tul de ţesătură de bumbac japoneze în Ma de utilaj electric, au fost primite de Ur Potrivit relatărilor agenţiei japoneze «Kîo- teia posibilitatea de a face economii ja tran
laya a crescut .cu troi milioane de yarzi me japoneze. Firmele japoneze oferă ma do Ţ.usin, în anul bugetar 1952—.1953, nare sporturi. ln afară de aceasta, Republica
:
patrafi, ridicându se la 50 de milioane de şinile lor la un preţ «de 30 la sută mai mic Populară Chineză co.nstltuc o piaţă dc des
yarzi palrati, în timp ce -importul de ţesă docât cele engleze şi asigură o livrare ra s’a încheiat la 31 Martie, valoarea -expor facere avantajoasă pentru produc(ia indus
la 4.132 de milioa
tului japonez s’a cifrat
turi engleze (din Lancashire) , a scăzut pidă ne de dolari. Ministerul comerţului ex triala japoneză Tocmai prin aceasta se
;
dela 41000 000 la 19 000.000 de yarzi pa Potrivit relatărilor corespondentului din terior şî al -industriei al Japoniei a decla explică faptul că cercurile de afaceri ja
lrati Volumul global al importului de mă Hongkong al ziarului pakistanez „hnroz”. .în rat că exportul Japoniei în zona dolarului poneze şî presa japoneză cer tot maî insis
tase artificială în Malaya a fost de 103 J952 a fost somnat la Washington un ;acord s’a cifrat la 415 milioane de dolar», In 2nna tent restabilirea dogiturilor comerciale nor
milioane de yarzi patrati, dînlrc care Japo care determină bazele colaborării america- lirei sterline la 45G milioane de dolari, male cu China.
nia a ‘furnizat 93.000000 de yarzi patrati, nojaponeze :în ţările -Asiei de Sud şi de iar în zona ‘conturilor deschise -la 261 mi „Statele ‘Unite au făcut ^Japoniei — A.
iar Anglia — 4 000:000. Sud-Est Corespondentul scrie că, în cursul lioane de dolari. Fi), promisiuni ademeniloare privind co
Pe pieţele Pakîstamilui şi Indici au a- tratativelor, partea .americană a dcclarnt merţul cu Asia de Sud-Est. — relatează
părul mărfuri japoneze. In ultimul raport că este gata să ia asupra sa 70 la sută Scăderea «exportului în zona lirei sterline revista americană „Business Weclc". 'In a-
anual al cartc'lului anglcz „British Electri- din cheltuielile .pentru crearea unor socie şi în zona conturilor deschise a avut drept ceasta direcţie au fost obţinute unele suc
căi and Allicd Manufacturcrs Associaton” tăţi amcricano-japoneze în ţările Asiei. Gu urmare reducerea generală a -exportului cu cese, departe însă de a fi suficiente pen
se arătă că societăţile engleze care exportă vernul .japonez s’a obligat, la rândul său, 273 dc milioane de dolari, -în comparaţie tru a compensa pierderea pieţei chinczc'\
utilaj electric în Pakistan ?î India au su să trimită în S.U.A, 90 la sută din canti cu anul bugetar 1951 —1952, când exportul Revista recunonşto în continuare că fric
for-it 'pagube -serioase In urma sporirii ex- tatea totală de bauxită, plumb, cositor, reprezenta 1.405 milioane :de dolari. In ţu* ţiunile dintre monopolurile japoneze şi a-
porlului de utilaj 'electric ‘japonez în aceste şi cupru exploatat de societăţile japoneze nile Ianuarie, Februarie şi Martie a c., mericane în chestiunea -comerţului cu Chi
ţăni. Tn tarile Asiei, jar 70 la sulă din cărbune, valoarea exportului s‘a cifrat la numai na se intensifică.
'După cum relata ziarul „Eventing Times” minereuri de fier şî alte materii prime şl 269 dc milioane de dolari, adică cu 121 mi Aşa dar, ‘faptele arată că lnlenslfica»ea
Japonia este astăzi principalul furnizor de armament tn baza comenzilor comanda lioane de dolari mai puţin decât în pe exportului japonez în ţările Asiei de Sud-
ţesături de bumbac al Pakistanului Poitrî- mentului armadei americane din Extremul rioada «corespunzătoare a anului trecut Est duce în mod inevitabil In ascuţirea
:
|
vlt unor date departe de a , fi comitete, Orient. In Japonia a fost «întocmit un pro Deşi Japonia continuă a fi cea mai marc continuă a luptei de concurenţă (AgerprcsŢ
firme (japoneze în strană legătură cu so iect care prevede să se învestească în exportatoare de mărfuri textile şi deşi în
cietăţile americane, cji vândut în 1951 — următorii cinci ani în exploatarea rc6urse- 1952 a exportat 760 dc milioane de yarzi („Prnvdn”) 1
Redacţia zHmiut Str. 6 Martie Nr 9 Telefon 688 — Administraţia Str. tt Martie Nr. 9 Telet. 689 Taxa plătită In numemr eohf. apfdtfărU Direcţiunii Generale
P T.T. Nr. 136320 din 6 Nov. 1949 (Tiparul, 'întreprinderea «Pdlîgra:î|ce DEVA. Str. Gh. :Barlţfu Nr. 13