Page 29 - 1953-05
P. 29
Biblioteca Centrală
Regională
Hunedoara-Deva y
IN CORPUL ZIARULUI:
*— Excavatorul în pericol I
(pag. 2-a)
— La şcoala din l^hiu In preajma exa-
menelor.
(pag. 2-a).
— Femeile muncitoare din raionul Hu
nedoara şi-au ales delegatele pentru
Congresul Naţional din 28 Mai 1953
(pag. 3-a).
Agitaţia politică de massă — Congresul Fruntaşilor
cheia succeselor noastre din Gospodăriile Agricole
Pe întinsul patriei noastre cresc uriaşe con suşi tovarăşii membri ai biroului au suba
strucţii ale socialismului — hidro şi termo- preciat munca de agitaţie, lipsind de con Capitala ţării noastre îmbrăcată in haină de sărbătoare, găzduieşte in aceste zile
ccnlrale, întreprinderi de toi felul se reutilenză trol şi îndrumare atât secţia de propagandă pe cel mai harnici pioneri ai întinselor noastre ogoare, fii iubiţi al întregii ţârănimi
o scamă de fabrici şi uzine şi îşi lărgesc ac şi agitaţie cât şi organizaţiile de bază. muncitoare, fruntaşi ai gospodăriilor agricole colective, zorii unei vieţi noi in agricul
tivitatea fabricând noi produse industriale. Completele raionale de partid Alba, Se tura noastră.
Ţara întreagă înfloreşte; milioane de oa beş, Brad, au tolerai în rândul agitatori S’a deschis Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective. Primul Con
meni ai muncii harnici ca albinele schimbă lor, elemente necinstite, a căror trecut nu gres de acest fel menii să conducă la desvoltarca şl întărirea tinerelor noastre gos
înfăţişarea oraşelor şi satelor. face cinste partidului nosiru, elemente lip podării pe drumul propăşirii şi înfloririi.
Cuvântul partidului care a chemat po site prm activitatea lor din trecut şi prin Şi-au trimis fruntaşii la Congres şl gospodăriile colective din regiunea noastră.
porul muncitor să înfăptuiască socialismul atitudinea lor de azi de dreptuL politic şi lată-l pe tovarăşul Dobârtă Mihal, energicul şi priceputul preşedinte al gospodă-'
în patria noastră liberă a pătruns puternic moral dc a sta în fruntea massolor. riei colective din Cistei. La plecare ar fi vrut să ducă la sânu-i Întreaga gospodărie
în toate ungherele ţării, deslănţuindu-ee pu Faplul că unele organizaţii de bază cum sâ-i arate acolo aevea frumuseţile şi rodnicia. Ca el ar vrea şl tovarăşul Satonte
terea creatoare a masseJor pe linia indi suni cele din Benic raionul Alba, Ş'bot lacob, şef de echipă, grădinar, dela gospodăria colectivă din Miercurea. Câte nu are
cai! de partid, pe linia creorii neîntrerupte raionul Orăşlic, şi Sânlandrei radonul Hu el de zis de dragostea cu care munceşte echipa sa şl ce câştiguri frumoase a adus
a bazelor socialismului. nedoara n’au înarmat luni dearânul agita grădina gospodăriei. Dar tovarăşul Bogdan Nicolae, cioban Ia gospodăria „Ilie Pinti-
Ca urmare a muncii politice de masse, tori» cu problemele curente ak politicii 116“ din Dobârca, cu câtă gingăşie şl-n privit el turma la plecare şi cu câtă înflăcărare
desfăşurate de membrii partidului nostru, partidului nostru. neinstruin<lu-i conform in a cerut celor ce rămâneau, să vadă cu grijă de oi până la înapoierea sa. Dela gospodăria
de oamenii muncii apropiaţi partidului, pa dicaţiilor C.C. al PM.R. ne arată limpede colectivă din Gârbova a plecat spre Bucureşti tovarăşa Morar Paraschiva cu părul a’bît
tria noastră a obţinut succese deosebite pc lipsa ae control ş» îndrumare a Comitclelor de cei 60 de ani pe care-I are. dar care vele neîntrecută in a îngriji porcii, bun al gos
frontul întăririi economiei noastre naţionale, ra»onalc asupra acestor organizaţii de bază. podăriei încredinţat ei. Tovarăşa Sonoc Iustina, dela gospodăria din Bretea Mureşană, va
şi odată cu aceste succese au crescut şl oa Hotărlrea C.C. al P M R. cu privire la arăta Congresului succesele ei care la intrare în gospodărie abia buchia în rândurile căr
menii — constructori ai vieţii noi, a crescut măsurile de îmbunătăţire a agitaţiei poli ţilor, astăzi devenită cea mai bună socotitoare din regiune.
şi creşte neîntrerupt exigenţa lor. spiritul tice în rândurile oamenilor munci* purne E mare sărbătoare pentru colectiviştii din ţara noastră, pentru întregul nostru popor
lor de dragoste şi abnegaţie faţă de patrie, sarcini de mare răspundere în faţa organi muncitor! Gândurile tuturor se îndreaptă către' voi fruntaşii din gospodăriile agricole
interesul faţă de problemele politicii statu zaţiilor de partid şl indică măsurile ce tre- colective, urând Congresului spor la muncă.
1
lui nostru. Tot mai mare este numărul oa buesc luate în acest scop.
menilor muncii ce participă (a conducerea Comitetele raionale de partid se află fn
treburilor statului, care se interesează, ur perioada desfăşurării planurilor ftntocmite Înainte, spre belşug şi fericire!
măresc şi ajută statul nostru să-şi reali în scopul îmbunătăţirii agitaţiei politioe
zeze obiectivele fixate. Eslc şi firesc că in de massă, în scopul aplicării Hotărîrii C.C. Din nou s’a sfârşit o zl, zi spornică în — Iacă, văd că nu-i de glumă, îl între
teresul lor faţă de felul în care se realizea al PM.R. în acest sens. care ţărănimea muncitoare a lucrat neo rupe din gânduri Cibu Samollă, Îngrijitorul
ză^ planul ^cincinal, planul de electrificare Trebue combătută cu hotărîre orice tendinţă de bosită pentru Întreţinerea minunatelor de cal.
şi tra'ftformarea socialistă a agriculturii să tnoleşală, de superlicialltate Ih munca de agi culturi, ce se ridică pline de mari nădejdi — Adică ce ?...
crească ; el sunt tot mai mult preocupaţi âe taţie. Comitetul raional de partid Sebeş pe ogoarele largi ale regiunii noastre. Sub — Păi ştii atunci când m’am prins ci în
felul în care popoarele (umil luptă organizat are în această privinţă serioase slăbiciuni. jocul vioriu al ultimelor raze dc soare, colec cinstea Congresului voi căra tot gunoiul
pentru întărirea frontului mondial al păcii, Nici după apariţia hotărîrii, Comitetul ra tiviştii din Daia Română raionul Sebeş peste câmp, atunci cu plecarea lui Damian ?
şi vor să cunoască partea de contribuţie a ional de partid Sebeş n’a înţeles să lichi rânduesc în curtea gospodăriei atelaje!e de Ei bine io m'am prins atunci, şi vorba ceia,
poporul nostru la lupta pentru apărarea deze cu formalismul şi munca de mântu care s'au folosit în munca dc peste zi. Râd. dacă te prinzi, apoi prin loc, prin apă tre
păcii ială în domeniul agitaţiei politice de masse. ş) discută, întregul lor chip răspân bue să iasă. Şi-o ieşit. Acum, preşedintele
Agitaţia politică de massă este chemată Aplicarea planului întocmii de Comitetul ra deşte parcă un-aer de voioşie, de riblju- o zis că dacă voi face aşa merit să fio
să răspundă acestor probleme vitale, să le ional dc partid Sebeş să sufere tocmai da mire adâncă, mulţumirea sarcinilor îndepli evidenţiat. Când colo nici vorbă de glumă,
lămurească în mod concret, să informeze pe torită acestor cauze. Activiştii comitetului nite. iacă-mă colea — şi cu asta arătă cu mâna
toţi oamenii cinstiţi despre succesele noas raional trebue să fie bine instruţi pentru tn uşa unei magazii, preşedintele gospo scrisul mare şi roşu ce vorbea despre nu
tre şi să contrapună lor In mod desluşit in a putea ajuta practic pe teren organiza dăriei numără magazionerului ouăle edunate mele său.
tenţiile criminale ale imperialiştilor ameri ţiile dc bază. peste zî dela găinile gospodăriei. Tot scoa ★
cani şl englezi dc a stăvili mersul nosiru Este de datoria Comitetelor raionale să te dintr'o găleată şi parcă nu se mai gată. Aceştia însă sunt numai doi din ce( mulţi
înainte, de a sugruma viaţa noastră liniş vegheze pentru ca măsurile prevăzute în pla Pe un rând de laviţe curate, aşezaţi flanc, care şi-au luat angajamente şi care luptă
tită. paşnică şi creatoare. nuri să fie aplicate cu exigenţă şi răspun se înşiră căşti proaspeţi făcuţi de colectivişti pentru a şi le îndeplini in cinstea Cougre-.
• In regiunea noastră unele comitete raio dere, controlând sistematic şi organizat din laptele oilor dela gospodărie, Nu e săp sului. Ca ci mai sunt Hăprian Ioan (Juncu),
nale de partid au preţuit agitaţia politică adunările organizaţiilor de bază in care au tămână în care să nu vândă de cel puţin Tibu Eustache, Dămian Mihăilă şi alţii şl
Ide massă la justa ei valoare, obţinând rea loc desbaterile cu privire ia munca de 1600 lei şi tn loc să scadă, cresc mereu. alţii, mulţi, mulli de tot.
lizări de seamă prin folosirea aceste! pu agitaţie şi in mod deosebit hotărirlle şi De fapt nici nu se poate altfel, când olt|e ŞI nu numai in Daia Română colectiviş
ternice arme a partidului nostru. Bătălia măsurile pe care le iau organizaţiile dc colectivei sunt cele mai bune şi mai îngri tii luptă pentru îndeplinirea angajamentelor
pentru ridicarea product iei de cărbunte în bază cu acest prilej. jite de prin împrejurimi. îuate în cinstea Congresului. La fel de neîn
■ iValca Jiului la nivelul sarcinilor de plan, Hotărlrea pune în faţa cadrelor de răs lată şi pe comunistul Păduraru Andrei. duplecaţi luptă şi cei din Pricaz, care au ob
a fost însoţită pas cu pas de o susţinută pundere sarcina dc a ţine în faţa agita ţinut prima adeverinţă de predare a cotei
agitaţie politică de massă. Aşa se explică torilor în mod periodic conferinţe pe te Tocmai se opreşte lângă gazeta de stradă de lână pe regiune. Dcasemcnea luptă cel
faptul că unele mine ca Lupeni, Ani- me de politică externă şl în domeniul con privind stăruitor la lista fruntaşilor. In ochi din Şibot cei din Vinerea şi într'un cuvânt
noasa, îndeplinesc şi depăşesc cu regu struirii socialismului în patria noastră îl scânteiază o llacără lăuntrică luminându-l de peste tot.
laritate sarcinile dc plan. Comitetul raional fruntea şi obrajii osoşl deprinşi cu ploile
Activiştii care participă la acesle adunări
de partid Petroşani a îndrumat comitetele de şl vânturile. E şl el printre cei evidenţiaţi. Nu există colectivist, care să nu simtă
nu trebue să fie simpli spectatori veniţi doar
partid ale minelor să organizeze temeinic Când a plecat brigadierul Damian Alexiu în munca sa un suflu nou, un etan mai
cu un ceas înaintea deschiderii adunării, ci
munca de agitaţie să i imprime un carac ci trebue să participe activ, ajutând birou la Congres şi-a luai angajamentul ca in viu, un imbold dc luptă mal puternic, în
:
ter concret, viu şl combativ, să folosească rile organizaţiilor de bază la pregătirea a- cinstea acestui Congres să-şl depăşească In urma căruia să poată raporta acum in faţa
faptele, exemplele cele mai convingătoare. Congresului lor r „pe drumul fericirii deschis
dunării, la desfăşurarea desbaterilor cc au fiecare zl norma ; şl apoi el când a spus o
Recenta Hotărîre a C.C. al P M.R. cu pri de partid. Înainte, tot mereu înainte I”.
loc In jurul Hotărîrii. vorbâ-l spusă.
vire Ia măsurile de îmbunătăţire a agita O deosebită atenţie trebue acordată agi V. D.
ţiei politice în rândurile oamenilor muncii,
taţiel vizuale în sensul apropierii ei de via
'după ce subliniază succesele obţinute în
ţa, de zi cu zi !n sensul ca ea să răs
eccst domeniu, arată că cu toate succesele pundă în mod concret sarcinilor fiecărui Sporeşte avântul constructorilor uzinei
obţinute., „există încă o rămânere în urmă loc de muncă. cocso-chimice
a muncii politice de masse desfăşurate de
organizaţiile de partid, faţă de cerinţele spo Comitetele raionale de partid trebue să Pc şantierul uzinei cocso-chUnice din Hu brigada hli Stamate Emil, şi-au depăşit nor
rite ale oamenilor muncii şl fa|ă de sarci asigure o profundă cunoaştere şi însuşire
a bogat-uluî conţinut al Hotărîrii dc către nedoara, întrecerea socialistă în cinstea ce ma cu 140 la sută. Dc curând această bri
nile mari ale partidului în opera de con
toţi membrii de partid, de cătTe toate co gadă pentru meritele eî deosebite a fost
struire a socialismului". lui de ol IlI-Iea Congres al FM.T.D. şi ce!
Mal dăinuie însă la unele comitete raionale lectivele de agitaţie şl în mod deosebii de de a( IV-lea Festival Mondial al Tineretului confirmată brigadă, stahanovistă.
către secretarii organizaţiilor de bază, con
de partid o atitudine greşită, neprincipială şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, ia Printre brigăzile fruntaşe de pe şantierul
în problemele de bază ale agitaţiei politice ducătorii acestor colective. uzinei cocso-chimice, se numără şi brigada
de massă. Comitetul raional dc partid Haţeg De felul cum vor munci pe viitor organi un toi ma.î mare avânt.
a înlocuit agitaţia politică de massă — care zaţiile de bază cu agitatorii, de felul cum In fruntea brigăzilor de pc şantierul u- 15-a condusă de Ftoricel Ioan, care între
fn mod neîndoios duoe la succese — cu vor respeefa indicaţiile clare şl precise ce zlnci cocso-chimice, sc află brigada condusă 9—16 Mal, şl^a depăşit norma ou 127 la
metode administrative, îngust birocratice. izvorăsc din Hotărîre, depinde în mare mă de utemistul Stamate Emil, care dela în sută, brigada Il-a condusă dc tânărul Ar-
(Biroul Comitetului raional de partid în sură fiecare succes a! muncii noastre, fie ceputul a<nulul şl până în prezent şl-a de ghlresou Ioan. cane a avut o depăşire a
frunte cu tovarăşul Ardeleanu Ioan primul care ouoerire în drumul pe care păşeşte normei de 85 la sută şi cca condusă de
secretar, au permis în chip nclngăduîl ca hotărît eroica noastră clasă muncitoare în păşit normele cu 80—140 la sulă.
munca de agitaţie să constitue preocuparea alianţă cu ţărănimea munoitoare — dru Organizându-şi bine munca şi aplicând Ini Pîtku Potre. care a realizat o depăşire de
unui singur activist, a şefului de soctor. în mul fericirii şl al bunei stări, ţiativa tânărului Stratulat, cei 15 tineri din normă de 38 la sută.