Page 30 - 1953-05
P. 30
Pae 2 DRUMUL! SOCIALISMUtUI
FOILETON
ALEGERILE DE ASESORI POPULARI
Escavatorul în pericol!
Ml voi achita cu cinste de sarcina pe care Martie 1953; primele zile cu soare ves avut glas —• dar, după cum ştim cu ioţii
tesc apropiata primăvară. acest agregat nu ştie să vorbească. Şi iacă!
mi-a încredinţat-o partidul Un escavator „Skoda” îşi înfige încă dc aşa stă escavatorul din primele zile afe
;
câteva ori cupa în movila dc cocs, pe ca- primăverii, împotmolit în apă şi noroi*
Iji adunarea muncitorilor dela sectorul fur Călcând pe făgaşul adevăratei dreptăţi,
„Semnalul de alarmă” deci, a fost zada& -
nale a combinatului siderurgic „Glieorghc justiţia noastră este a poporului şi apără re-1 încarcă într’un vagon. E ultima sa zi mic dat, zadarmic prins, căci ajutorul n’a so6iţ '
dc muncă. Săiracul... Toată lumea sc bu
Glicorghiu-Dcj" Hunedoara, printre alţii, am Interesele lui. Tocmai dc aceia îmi iau an cură dc zilele primăverii, numai asupra
Cine poartă prin urmare vina că aces#
fost propus şi eu ca asesor popular în ca gajamentul, ca alături de ceilalţi reprezen escavalorului „Skoda" planează rrimej- minunat agregat stă nefolosit dc două Iuifr ■
drul justiţiei noastre populare. tanţi ai clasei muncitoare, să lupt neobosit
dia... Dacă ar şti el cc-l aşteaptă I Şi pri şl mai bine ?
Văzând încăodotă înalta preţuire pe care şi să lovesc fără cruţare în duşmanii po H
partidul mi-a acordat-o, inima mi s’a umplut porului care vor să întoarcă din nou regi mejdia a *venit chiar în acea zi de 12 Mar — „N’avcm specialişti, n’avem şi ga<U
tie... — se tângue într’una tovarăşul Bogdani
de bucurie şi ţin să asigur partidul şi clasa murile dc trislă amintire. Dar poporul nos
Mecanicul Mihăilescu Constantin dela Constantin, şcJul sectorului transporturi/' i
muncitoare că voi şti să mă achit cu cinste tru în frunte cu clasa muncitoare care şi-a Combinatul Siderurgic . „Gh. Ghaorghiu- La sectorul transporturi sunt *şi spocialişiD
1
de noua sarcină încredinţată. câştigat libertatea prin nenumărate jertfe, mi Dcj" Hunedoara, a primit dispozi|iuui dela şi utilaje şi materiale, cu ajutorul cărora!
îmi amintesc cu tristeţe şi cu ură de ve va lăsa niciodată ca aceasta să-i fie ră- tovarăşul Bogdan Constantin, şeful servi escavatorul putea fi scos. Totuşi escava*
chea justiţie care apăra interesele claselor pMă, iar noi, cei oe suntem reprezentanţii ciului transporturi, să nu mai ‘încarce cocs torul nu se mişcă...
exploatatoare, lovind in poporul muncilor ci vom şti să luptăm pentru cauza clasei cu acest escavator; să-l scoată dc acolo, Realitatea este că a lipsit spiritul de ras-*
după bunul lor plac, aşa cum sc întâmplă muncitoare, cauza întregii omeniri iubitoa pcnlrucă va trebui expediat pc şantierele pundere în primul rând al direcţiei tehnica
şi astăzi ţin ţările capitaliste, unde aşa zişii re dc pace Canalului Dunăre-Marea Neagră. în frunte cu tovarăşul director Miclca Roj
„făuritori al dreptăţii” la ordinele magna HAULICA 10AN Până aici toate ar fi bune. mulus. A lipsii apoi controlul executării sar.-»
ţilor condamnă şi execută pc cei mai bravi primtopitor la furnalul Nr. 6 Escavatorul s'a supus comenzilor date de cintlor trasate de sus şi până jos. Tovarăş
luptători pentru cauza clasei muncitoare. al CS. , Gh. Gbcar ghiu-Dej” — Hunedoara mecanic şi a pornit încet, încet, spre locul şui Bontca Ştefan, 'd-irector general al!
r
unde trebuia demontat şi încărcat... De dala combinatului „o lrasat sarcină” tovarăşului) ■
Ceferiştii simerieni şi-au ales asesorii populari aceasta el însuşi avea să fie încărcat, dar... director Stoica Iosif, care se ocupă ;l cui
n’a avut noroc... Nestăpânit deajuns, es- problema transporturilor. La rândul său‘£
In hala marc a Complexului C.F.R. Si- cina oare ti s’a încredinţat şi vor reprezenta cavatorul a lunecat de pe drum şi a în tovarăşul Soîca a „trasat sarcina” şefului]
meria, muncitorii şi-au ales într’o adunare cu cinste pe ceferiştii simerieni în justiţia ceput să simtă cum se lasă pământul sub de sector Bogdan Constantin, Iar acesta
generală pe cei mai destoinici muncitori ca noastră populară şenilele sale... Terenul din apropierea satu din urmă a făcut aoelaş lucru cu cci din]
1
asesori populari. In cuvântul lor, cei aleşi şi-au luat anga lui Peştiş fiind mlăştinos, a ţintuit (cmc subordinea sa. Sarcini peste sarcini, «lan
Astfel la propunerea comitetului de partid jamentul că von apăra cu hotărîre interesele ştie pentru câtă vreme), pe loc bietul esca- practic.. ?
au fost aleşi tovarăşii: Moldovan Frânase, clasei muncitoare, lovind fără cruţare toi vator I Şi culmea, că tot smucindnse sâ Practic, conducerea combinatului orc dâ*
vechi militant al partidului, Munteanu Aurica, duşmanii poporului muncitor şi în cozile de scape din această cursă neprevăzută, i s’au . torta să stabilească pe cci ce se fac vino- i
muncitoare, Cizmaş Nicolae tânăr U.T.M.-ist topor ale arătărilor la război, care prin gripat şi lagărele motorului. Mai Hşl dacă .vaţî dc nefolosirea aoestui escavator tuop
mijloace mârşave caută să stăvilească mer poţi I 'de mai bine de 2 luni, de tărăgănaiea scoa
fruntaş în producţie, stahanovislul Moţ lonn,
sul nostru victorios spre socialism. . Pus în această situaţie neplăcută, escava- terii lui din mlaştină.
precum şi Zilai luliu fruntaş în producţie. toristul a dat semnalul de alarmă: SCS.I Mai există încă şi oile utilaje bune cfc'
Alegând pe aceşti tovarăşi, muncitorii
Luând cuvântul, numeroşi muncitori prin Escavatorul în pericol! Apa ieşea la supra folosit cărora tovarăşii din conducerea sec
Complexului C.FR. Simerja, sunt încredin
tre care şi maestrul Coman Ioan şi Rusu ţaţi că interesele lor vor fi apărate cu cinste, faţă şi escavatorul se ducea tot mai afund. torului transporturi le aplică cam acelaşi
Vasile secretarul organizaţiei de bază fcr. I, CIGMAIANU GALENIA Conduoerea sectorului transporturi a prins regim.
au arătat că cei aleşi sunt demni de sar corespondentă voluntară semnalul, a aflat apoi şi direcţiune! com Să le indicăm: cele 4 escavator.rc, de ăl
binatului... Degeaba au aflat însă că toate căror bună funcţiojiorc nu se îngtijeşte nf?
„străduinţele” s'au dovedit zadarncel meni şi cele 10 benzi transportoare, care
Ii apucă anul făcând promisiuni — Nepricepuţilor, delăsătorilor, nemilos- stau nefolosite în gara veche Vin Hune-»
tiviilor, ce aveţi de gând sâ faceţi cu mine?) doara de mai bine dc 2 luni...
In Oraşul Nou din Hunedoara, locuiesc rector administrativ al combinatului, to ar fi strigat bietul escavator, dacă ar fi C. D»jH\ITRE6
astăzi mii de muncitori: (urnalişti, lamina- varăşul Mihăilă şi actualul director tova
răşul Bogdan, promit solemn secţiunii de
tori, lopilori, strungari, constructori dc pe . § P 0 P î =-.==—
=
învăţământ a raionului un local pentru <a> ______________,_
>antierc!e oraşului, printre care se găsesc
grădiniţă, dar.»
«eci şi zeci dc stahanovişti şi fruntaşi în Duminică !7 Mai a c.. s’a desfăşurat în „Şantierul” Lupeni — „Rezervele Mun
Nenumăratele intervenţii ale secţiunii dc
nroducţie. lnvă|ământ regionale, raionale şi a sindi întreaga regiune etapa V-a a' campionatului cii” Hunedoara. 30.
Aici oraşul crcşlc cu fiecare zi; noi lo- catului învăţământ raional, au fost tot regional de hand-ba-M. Cu această ocazie CLASAMENT
cuinjc muncitoreşti înzestrate cu tot con deauna salutate de către directorul admi s’au obţinut următoarele rezultate tehnice: Dînamo Orăştie 5 5 0 0 74:29 ia
fortul se dau în folosinţă familiilor care nistrativ Bogdan, cu călduroase promisi „Şantierul” Hunedoara — „Şantierul” Pe Şantierul Hunedoara 4 4 0 0 75:27 8ţj
devin tot mai numeroase; pe zi ce trece uni... dar numai cu promisiuni. troşani tl:9 Şantierul Petroşani 5 3 0 2 56:38 •î
viata este tot inai frumoasă, tot mai plă Conducerea combinatului siderurgic „Oh. „Dinamo" Orăştie — „Metalul” Hune Şantierul Lupeni 4 3 0 1 22:17 6:
cută. Gheorghiu-Dcj" şi comitelui sindical şi de doara, 16:6 Şt'inţa Petroşani 5 2 12 53:67 9-
23:36
5 2 0 3
Mcialul Hunedoara
Ceeace însă lipseşte din acest oraş nou întreprindere al combinatului, care cunosc „Şthnţa” Petroşani — „Libertatea” Deva. Şantierul Aninoosa 5 2 0 3 37:46 4b
4l|
în plină dcsvoltare, este un loca! penlru prea bine această stare de lucruri, nu 13:5. Metalul Cugir 5 113 48 6) 31
grădiniţa de copii. cred că este o sarcină ce le aparţine?... „Metalul” Cuglr — „Şantieru-I 43” Anî- Libertatea Deva 5 10 4 23:50 2S
Dc prin toamna anului trecut, fostul di Oare îi apucă anul cu promisiunile?.. noasa. 7:8. Rezervele Muncii Huncd. 5 0 0 5 14:49 0î
La şcoala din Ighiu în preajma examenelor Programul filmelor
In • munca colectivului cadrelor didactice victorii, direcţiunea şcoalei a întocmit încă să-şi întocmească o evidenţă spectelă cu 1 ck>oo O OOOO O OOOOOO O O O O OOOOOO OO»
dela şcoala elementară de 7 ani din comuna din luna Aprilie a. c., un plan dc acţiune fiecare elev rămas în urmă, iar pentru li In intervalul dela 25—31 Mal a. c. voif
Ighiu,. raionul Alba, nu se observă nimic neo special în vederea unei temeinice organizări chidarea golurilor elevilor să se facă pla rula pc ecranele cinematografelor din re* j
bişnuit, nimic deosebit, agitat. Fiecare Învăţă a pregătirii elevilor pentru examene, care nuri dc muncă speciale în care să sc fi giunea noastră următoarele filme:
tor sau profesor munceşte în deplinătatea for a fost supus, discutat şi aprobat 1n consiliul xeze metodele de lichidare a acestor goluri. Cinema „FJLIMON SARBU” Deva: dcJsi
jelor sale dc muncă ca şi înainte. Grija faţă pedagogic al şcoalei. Pe baza acestui plan Deasemeni va trebui organizată o mai strân
de evitarea „asalturilor” în muncă a fost o fiecare învăţător şi profesor şi-a organizai să legătură cu părinţii elevilor prin şedinţe 25-27 Mai „Viaţa de Artist”; dela 28-311
preocupare a fiecărui învăţător sau profesor pe clase şi materii planificarea recapitulării pe clase şi şcoală, pentru ca aceştia să a- Mai „G.MA.”, „Daruri smulse naturii”, „Bo^ *
încă dela începutul anului şcolar; tocmai materiei, ajutorarea elevilor rămaşi în urmă, oorde un regim zilnic dc studiu necesar ele navul închipuit, „Revolte rebutului”
dcaccia nslâzi munca se duce cu aceeaşi mare legătura cu părinţii, etc. vilor, urmărind îndeaproape respectarea a- Cinema „VICTORIA” Alba-Iulla; delă!
însufleţire, In continuare de fiecare elev şi In momentul dc faţă toate cadrele didac ccstui regim.
profesor şi cu rezultate frumoase tice dela toate clasele şi-au terminat mate Tovarăşul profesor Teişan * Conslantin va 25—27 Mai a. c., „Lituania Sovietică" ; dela)
Datorită unei bune organizări a muncii, ria şi fac lecţii recapitulative pe baza pla trebui să-şi planifice pentru recapitulare ex 28—31 „Şcoala Calomniei”.
datorită elanului permanent cu care cadrele ntarilor întocmite special în acest scop şl perienţele cele mai importante pe care le Cinema „STEAUA ROŞIE” Brad: dol$)
didactice dela şcoala elementară dc 7 ani care în parte au fost discutate în consiliul ore dc făcut ta fizico-cliimice, să-şi revi
25—27, „Puşkin la Petcrsburg”, „Sănătatea!
din Ighiu au muncit în decursul anului, pedagogic. zuiască aparatele necesare şi să-şi termine
astăzi procentul elevilor rămaşi în urmă este Pentru ajuforarea elevilor rămaşi în urmă experienţele planificate pe ultimul pătrar. Regăsită”, „Sărituri pe ski”. „Prin regiunea)
scăzut, iar nivelul cunoştinţelor elevilor este fiecare învăţător şi profesor şi-a fixat câte In calitate de director tovarăşul Teişan Chirov” ; dela 28—31, „Pe drumul ales”.
ridicat 2 ore speciale pe săptămână pentru recapi Constantin va trebui să facă un control ri Cinema „COMUNAL” Haţeg: dela 25—27}
Profesoara ulomistă Olteanu Marin, pre tularea unor capitole mai puţin înţelese dc guros la lecţii, să dea îndrumările necesare „Ficele Chinei” ; dela 28—31, „RomarrtxQ
gătind cu temeinicie fiecare lecţie fn timpul către elevi. Dcasomeni 11 s’au dat pionieri cadrelor didactice mai ales că o parte din
anului, folosind din plin materialul didac lor eminenţi, elevi rămaşi în urmă pentru aceste cadre sunt noi, lipsite de experienţă. unei tinere căsnicii”.
Legarea teoriei de practică esfe una din
tic, organizând o recapitulare sîslcmalică o-i ajuta la însuşirea materialului studiat. Cinema „VASILE ROA1TA” Orăştie: dela)
cele mai importante probleme pe care le 25—27 „Republica Carolo Finlandeză”#-
care să contribuc la consolidarea cunoştin Pentru a da elevilor rămaşi în urmă cu
pune procesul de învăţământ în etapa ac dela 28—31, „Ultima etapă”.
ţelor, la sistematizarea,' generalizarea şi le noştinţele necesare compleclăriî golurilor tuală. Colectivul cadrelor didactice dela
garea lor de practica construirii socialis este necesar ca fiecare diriginte al clasei şi şcoa»la elementară din Ighiu ca şl toate ca Cinema „ALEXANDRU SAHIA” Petroşani
dela 26 Mai—1 Iunie, „Erkel”. { ,
mului. a reuşit să obţină rezultatele cele în special diriguiţii Herlea Iulian şl Cozma drele din regiunea noastră, vor trebui să
mai frumoase la clase. Vcturla — dela clasele a V-a A şi a V-a B ţină seamă 'de îmbinarea teoriei cu practica Cinema „1LIE P1NTIL1E” Simeria: dela]
25—27, „Zile de Neuitat",* „Moscova'-Simfeş
In momentul de faţă gândul şi preocupa — clase cu procentul cel mai mare de că construirii socialismului, ştiind că numai
ropol”, „Campionatul de Basket-ball” şt
rea de căpetenie a cadrelor didactice dela zuţi — să studieze cauzele rămânerii în atunci vom avea asigurată calitatea învăţă „Zai şi Cic”; dela 28—31, „Plecat fără .«■
şjoala elementară cu 7 clase din comuna urmă a elevilor şl în funcţie 'de acestea să mântului, vom avea asigurată .terminarea cu dresă”. (,
Ighiu, raionul Alba. este obţinerea victoriei rezolve cu ajutorul profesorilor problema sucoes a anului şcolar, obţinerea victoriei a- Cinema „PROGRESUL” Sebeş: dela 25^=»
depline în examenele de sfârşit de an. rămânerii în urmă. supra examenelor^ 27, „Dl. Habetin pleacă"; dela 28—31])
I Pătrunsă de importanţa obţinerii acestei Fiecare profesor şi învăţător va trebui > CÎOBOTA* „Via{a în citadelă".
