Page 31 - 1953-05

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

In fiecare zi noi realizări în lupta pentru plan ! Lipsuri ce trebuesc lichidate

Brigada stahanovistă a tânărului utemist fără îrstârsiere!
Dc obicei, minerii noştri sunt transportaţi
Sta mate Emil atât la locul dc producţie cât şi la eşi- faţă de mineri trebuesc traşi la răspundere
:
cu toată aspr mca I
roa din şut, cu cărucioarele, special amena­ La mina Luponi mai dăinuc încă şi alte
Pc şantierul urinei oacso-chimioe din Hu­ fost declarat stahanov.ist şi pus în fruntea jate în acest scop
nedoara, munca este în toi. In toate păr­ brigăzii, încrcdinţându-i-se hala de prefa­ lipsuri Şeful lămpărici, Mareş Alexandru,
ţile, privirile ţi se opresc asupra impună­ bricate. loLr’una din zile, însă 40 dc mineri din vine de multe ori la sorvicju în storc <.*5
toarelor clădiri şi hate pe care asemeni unor Dacă In urmă cu câteva luni numai, vor­ schimbul II dela sectorul III al minei Lu- ebrietate, brutalizează pe muncitorii miner»
fumicJ harnice, mişinnă bravii constructori beai cu tânărul şef de brgadă. 'ţi spunea peni. au fost nevoiţi să meargă pc jos din şi nu se îngrijeşte dc buna funcţionare a
5ni vieţii noi. fericite. printre altele: „c normal că dacă cu sunt cauza tovarăşului Bofici Aron care era de lămpilor, care se sting în mâinile minerilor
înainte ca schimbul de 8 orc să sc fie ter­
lată, aici lucrează echipa st-ali.inovistului stnhanovist şi brigada mea trebue sâ de­ serviciu la cabina minei, motivând că nu minat. Urmându-i proastele exemple, lovică-
arc maşină cu ce să tragă cărucioarele. Nu
Somboti Bcni, aici lucrează cdiipa l-a din vină stahanovistă" — şi într’ndevăr aceste mult timp după ce au pornit minerii pe jos, şn din colectivul său dc muncă au şi ci ati­
brigada G voluntară, condusă de tânărul vorbe simple şi pline de înţeles au devenit o maşină a ieşit din mină şi a stat degeaba tudini nedemne faţă dc mineri. Astfel, LVră-
.Radu Nicolac. dincolo echipa a M a cu care realitate. La începutul lunii Mai a c a fost mai mult de 30 minute, timp în care ar fi ban Barbu înjură muncitori»,- când aceş­
este în î ir trecere... Peste 1ot acelaşi clan în declarată ca prima brigadă stahanovistă dc tia vin sâ i ceară lămpi în bună stare dc
muncă, aceeaşi tnsii/loţirc tineret de pe şantierul uzine cocso-chimice. putut face pc mineri să ajungă la locul dc funcţionare, tovarăşa Dnmian Victoria dă
muncă fără să parcurgă atâta distanţă pe
In mod deosobit îţi atrage atonţia o ba­ Cum a devenit brigadă stahanovistă, bri­ minerilor lămpi dcfccle, ctc.
racă laigă, spaţioasă la imfra.rea căreia stră­ gada lui, poate să ţi-o spună to* tânărul jos. De fapt nu este pentru prima dală Comitetul dc partid şi conducerea exploa­
luceşte tn culori vii indigna U.T.M., iar de- Stamatc In primul rând, — spune ct — când tov. Colici procedează asttd. El calcă tării miniere Lupeni, ore datoria să ana­
desub o lozincă marc pe cate se poate -iii: am căuta-t să luptăm încontinu împotriva în picioare chiar dispoziţiile date dc conduce­ lizeze purtarea ne Iovă roşească o unor ast­
„Cinste brigăzii stnlianovistului Stamatc metodelor învechite, ne am organizat munca rea sectorului, care i-a atras atenta că mi fel de oameni şi sâ nu Ic îngăduie şă şi
Emil, care Juptă cu avânt pentru îndeplini­ temeinic în aşa fc). încât fiecare tovarăş ©cri» lucrând după mcloda graficului v.'olic bală joc dc muncă Să fic lichidate grabnic
rea cincinalului în patru ani”! Aici este din brigadă să ştie întotdeauna şi ta timp aceste lipsuri iar cei vinovaţi să dea soco­
hala de prefabricate din beton, unde lucrează cceace are dc făcut înlăturând astfel timpii trebuesc transportaţi cu cărucioarele j\ nu teala în faţa organelor in drcpl !
primo brigadă stalianovislă dc tineret morţi, am reuşit ca turnarea în lormc să lăsaţi să facă 2 ore până la locul de mun­ ROMAN PETRU
o foc dc 3 şi chiar dc 4 ori în aceleaşi forme şi IACOB IOAN
Povestea acestei brigăzi este frumoasă. că.
Prin anul 1951, la apelul organizaţiei U T.M. -îmtr’u-n schimb, tn loc dc odată cum se fă­ Oamenii cu asemenea atitudini de dispreţ corcsponjcnji voluntari
cea înainte. Dnr noi nu ne mulţumim cu
au răspuns mulţi tineri şi tinere, venind pe
$an tic .iele de construcţii ale Hunedoarei. atât ci vom căuta 6ă muncim şi mai bine
pentru a nc arăta demni de înalta preţuire Doi „responsabili
'Aici, ei s’ou <uni4 într’o brigadă, începând cu
ce ne-a acordat o partidul
clan munca. Sub îndrumarea continuă a La ţesătoria „Vulcan" din raionul Pe­ îi urinează acesta din urmă tonic sfaturile
(partidului, răspunzând organizaţiei U.7.M., Noi ştim că tot ceeacc faoe.m, tot cceace troşani. dc multă vreme nu se mai duce nici lui Cichi Adalbcrt. Dc altfel sc potrivesc
ajutaţi de către muncitorii din şantier, ti­ construim astăzi în patria noastră dragă, este un fel de activitate culturală. Echipa de dc minune : sc „ccmplcdcază” unul pe al­
nerii aceştia s’au străduit să se califice. pentru fericirea noastră a tineretului, dea- cor, care în trecut desfăşura o bogată ac­ tul, se „îndrumă” unul pe altul, îşi iau
Muncind şi învăţând mereu, cea maii mare ceia am luptat pentru a obţine titlul de br• - tivitate, s’a destrămat complect, biblioteca angajamente densemeni unul ca şi altul şi
parte din ei s’ou calificat la tocul de muncă g-adă stahanovistă, — 6pun şi gamlcsc bra­ dcasemeneo stă închisă, iar echipa dc iea- c.xact în aceiaşi măsură nu şi Ic duc la în­
după metoda Cotlear, ajungând astăzi frun­ vii oonstmetori ai brigăzii utemiste o lui tru ?... a murit şi ea ; şi toate acestea din deplinire.
taşi tn producţie, ca de exemplu tovarăşul Stamatc Emil dela hala dc prelabricnte a vine responsabilului cultural Cichi Adalbcrt Când vreun muncilor s’ar interesa la
Stamatc Emil, Cărare Constantin, Blănaru şantierului uzinei cocso chimice din Hune­ care de teama de a nu sc „obosi” la reorga­ responsabilul bibliotecii, la Vişan l!ie, des­
Sandu. Săbău Ortanşa şi alţii. Zi dc z\ îm- doara. nizarea în primul rând a corului, găseşte pre activitatea acesteia, ■ (po semne conform
bunătăţîndu-şi mereu metodele de muncă ou Cu astlcl dc tineri care servesc de exem­ să răspundă fiecărui muncitor interesat in tintoîcsului), H trimite la responsabilul cul­
reuşit să obţină înseninate succese atingând plu tuturor tinerilor constructori d*n regiu­ această problemă: „n’avem dirijor tovarăşe I tural, la Cichi . Adalbcrt, caic ştie să sc
depăşiri de normă între 120—140 ia sulă, nea noastră putem ti siguri că vom contri­ n’avem !... n’am timp acuma, lăsaţi mă ” şi descurce mai uşor şi care cu formula „dum­
dând totodată lucru de bună caJitalc. bui şi niai activ la construirea cu un oens pleacă grăbit ca şi cind ar aven cine neata n’aî nici o legătură cu activitatea
Marc a fost bucuria tinerilor, cânt în De­ ntai devreme a socialismului în ţara noastră. ştie ce mare şi urgentă treabă dc rezolvat. culturală”, socoteşte că dea cum lăviuireştc
cembrie 1952, tovarăşul Stamatc Emil a R ŞERBAN Pentru atitudinea sa dc nepăsare faţă dc pc fiecare
munca culturală, responsabilul cultural Ci­ Se pune întrebarea lircască : oare aceşti
Pentru realizarea înainte de termen chi Adalbcrt a fost etilica! de nenumărate doi „responsabili” ce tel dc muncă cultu­
ori, dar s’a dovedit un neîmpăcat cu cri rală lac ş» pentru cine o duc ?„. Am soco­
a sarcinilor tica. tit că e necesar să facă şi ci legătură cu
La sectorul oţelârie idela C. S. „Gh. Echipa lui Andruţ Ghcorghc, dela acclaş Un responsabil leit Cichi Adalbcrt, este munca culturală...
Ghcorghiu Dej” din Hunedoara, Întrecerea cuptor a dat in aceiaşi perioadă de l>mp şi Vişan 11ie. responsabilul bibliotecii dela BULANCEA CORNELIA
socialistă pentru realizarea înainte de termen cu 10,20 la sută mai inult ©ţel peste plan. aceeaşi ţesătorie. Cu o fidelitate servilîslâ corespondentă voluntară
a sarcinilor dc plan pe anul 1953, ia pe Succese înscmnale în întrecerea socia­
2i ce frece un tot maii mare avânt. Colec- listă a dobândit şi echipa oţelnruhvi Glii- Femeile muncitoare din raionul Hunedoara şi-au ales
Jrvul dc muncă al aoestuî seclor se stră- ţuîeseu Glvcorglx-.- dela ouptoroul Nr. 4,
dueşte să mărească neoontcnit producţia şi reuşind să dea tn perioada 1 — 18 Mai. cu delegatele pentru Congresul Naţional din 28 Mai 1953
productivitatea muncii. 6ă dea patriei noa­ 19.54 la sută mai mult oţel peste plan In In ziua dc 21 Mai. în sala cinematogra­ de partid, (aţă dc patrie, dc Uniunea So­
stre mai multe tone dc oţel dc bună cali­ aceiaşi perioadă de timp echipa de oţel ari vietică şi de oamenii muncit din lumea în­
tate dela cuptorul Nr 5 condusă de primtopi- fului „Maxim Gorchi” din Hunedoara, s’a
ţinut conferinţa raională. în cadrul căreia treagă.
Echipa oţelarului slahanovist Costache Va-, tortit Marişca Partonic, a dat cu 11,87 la s’au ales delegatele penlru Congresul Na­ După discuţiile purtate, de participantele la
sile. dela cuptorul Nr. 2 care s’a angajat sută mai mult oţel peste plan, iar cea con­ ţional al Femeilor, ce va avea loc la 28 conferinţă, au ales dm mijlocul lor dele­
ca în cursul acestei luni folosind metoda dusă de Mjhăilă Sirmon, dela cuptorul Nr. Mai a. c. gate pentru Congresul Naţional al Femei­
stahanovistului sov-'dic Malulineţ, de elabo­ I a dat cu 7,75 la sulă mai mult oţel. Cu acest prilej tovarăşa Ghorman Elena, lor, pe: turnătoarea stahanovistă Spincnnu
In perioada 1—18 Mai. au fost elaborate Maria dela uzinele „Victoria” Cătun, cave
rare' a şarjelor rapide să elaboreze 5 şar­ în cuvântarea sa, a arătat succesele obţi­
la sectorul O.S.M dela C. S „Gh Ghcor- în cinstea Congresului a depăşit planul
je rapide, a reuşit ca în perioada 1 — 18 nute în muncă de către iemeîlc muncitoare
ghiu-Dej”, 6 şarje rapide, dându-sc astfel cu 37 la sută, pe Ardean Maria, Iruntaşă
'Mai, să elaboreze 3 şarje rapide şi să dea sufe de tone de oţel peste prevederile pla­ dela Combinatul Siderurgic „Gh Gheorghiu- colectivistă dela Sântandrci, Bocşa Nooli-
69 tone oţel dc bună calitate peste plan. nului. Dej’’ Hunedoara, uzinele „Victoria" Călan, nila şeta bi igâzîi „8 Martie” dela exploa­
C.F.R Simerîa, ele., a ţărancelor muncitoare tarea electrică a combinatului siderurgic „Gh.
Lucrează în contul anului 1954 dela gospodăria colectivă din Sântandrci, Ghcorghiu-Dej" Hunedoara şi pc Ghennan
din întovărăşiri, precum şî a femeilor In­
La filatura Lupcuii, întrecerea socialistă U.T.M ista fruntaşă Lîscka Mar:;», maşi- Elena decorată pentru merite deosebite tn
telectuale. care prin munca, lor hotărâtă au
continuă cu multă însufleţire. Munciloiii. nîstă la secţia depănat, se slrăducşle să ob­ contribuit la realizarea sarcinilor de plan, muncă. ,
muncitoarele şi tehnicienii în frun'-e cu cei ţină şi ea titlul de stahanovistă. Ea :$! de­ La sfârşitul conferinţei au mai luai cu­
asigurând îndeplinirea cincinalului în patru
18 sahanovîşti şi 200 fruntaşi în producţie păşeşte normele în mod regulai ci. 25 la ani. vântul tovarăşa Osvard, delegată din par­
dau bălălia pentru îndeplinirea şi depăşi­ sulă şt chiar mai niuiţ. tea lemeilor din regiune, tovarăşul PopV
Din mijlocul celor 80 de .delegate şî a M loan din partea Comitetului raional de
rea cincinalului tn patru ani. Depăşiri dc norme cuprinse jhUre 8- 9j invitatelor la conferinţă, au luat cuvântul
Dând dovadă de o bună o*gamzarc a la sută au obţinut şi elţî numeroşi s'.uhano- tovarăşele: Golomboş, Bozero, Covaliov şî partid şi tovarăşul Nnriţă loan, din nai tea
muncii, stahanovista Gârlea Ana depăşeş­ vişti, stahanovisle, fruntaşi şî Iruiitaşe în altele, care au arătat câ succesele obţinute sfatului popula; raional Hunedoara, care
te zilnic norma cu 25 )a sută. La lucrează producţie. Printre aceştia sc nuinj-â tova­ dc femeile dm raionul Hunedoara se da- au arătat sarcinile măreţe ce stau î©
acum în contul anului 1954. In contul telul răşii : Tomşa Vasilc, Popa Alexandru, Hu- torcsc partidului, care a creat condiţii şi faţa femeilor în viilor, de îndeplinirea că­
rora depinde în mare parte înfăptuirea cin­
dc al patrulea an al cincinalului dau pro mell Maria. Săbău Ana, Groza Ana, ctc. a dat posibilitatea ca în toate sectoarele dc cinalului în patru uni. Ei şi-au exprimat
duse dc bună calitate şi stahanovis.clc Gor­ PĂUN NICOV.AE
activitate, femeile să muncească alături dc încrederea că aceste sarcini pot ti realizate
gan Ghizela, Mircea Marin şi alte tovarăşe. corespondent voluntar toţi oamenii muncii. cu succes de care temei Sub conducerea
Delegatele la conferinţă, au ma« Mălai
1
Realizările muncitorilor dela fabrica de că deoarece în munca dusă de femei s’au partidului, femeile muncitoare vor dovedi
şi pe viilor că sunt fiice vrednice ale pa­
teracotă din Deva manifestat şi uncie lipsuri, ele vor trebui să triei
fie grabnic lichidate. prin o susţinută Confcrioţa a trimis salului lor comite­
Colectivul de muncitori şi tehnicicd dela însemnate succese în muncă a obţinut în
muncă dusă pe viilor în cadrul sfaturilor tului de pregătirea Congresului Mondhl at
■fabrica de teracotă din Deva, au îndeplinit cursul lunci Aprilie, secţia cuptoare Nr. I, populare.
Femeilor care se va ţine la Copenhaga, în
şi depăşit cu muM planul de producţie ce-i condusă de tov. Mareş Sotica, care şi-a de­ caro ele vor arăta cum în patria noastră,
revenea pc luna Aprilie a. c. păşit normele cu 67 la sută. Odată cu în­ Cele 29 de delegate, care au luat cu­
vântul în cadrul conferinţei, s’au angajat datorită partidului şi ajutoFului dat de
Astfel, planul producţiei globale a fost deplinirea şi depăşirea planului, Comitetul în numele tuturor femeilor din raionul Hu­ U.R.S.S., viaţa poporului nostru devine toi
tadeplinit in proporţie de 130,81 la sulă, pla­ dc întreprindere al Fabricii, a confirmat în nedoara, de a antrena un număr tot mai mai frumoasă, cum femeile din oraşe şi
nul valoric a fost depăşit cu 12,84 la sulă, cursul Iurtei Aprilie încă 20 de noi Irunlaşi mare dc temei în procesul de producţie, sate. alături de toţi oamenii muncii fău­
for productivitatea muncii a crescut cu 22 In producţie, prinlre care se află tov. : Ko- în munca dc creare şi consolidare a lot resc marile construcţii ale păcii, angajând
la sută. Organizându şi mai bine locul de han Nicolac, Jurca Loghin, Szcchcî Olga, mai multe gospodării colective şi întovă­ du se că se vor solidariza lot mai strâns
muncă şi muncind după metode ştiinţifice, Sebeşt-ein losif şi alţii, care în cursul lunii răşiri agricole, în muncile dc cooperaţie şi cu toate femeile democrate din luino, care
în comerţul de stat, precum şi în di’.eţitc luptă pentru pace şi cer încetarea războiu­
st aha aovistul Karşai Petru, tipăritor circular Aprilie au obţinut depăşiri de normă dc
alte instituţii. Ele s’au mai angajat de a lui din Corcea, interzicerea armei bacte­
a reuşit să lucreze dela data de 30 Aprilie 58 103 la sută, dând produse de bună ca­ educa copiii lor — tinerele vlăstare a pa­ riologice şi încheierea grabnică a pădurii
a c.. tn contul zilei de 15 Iunie 1956. litate. triei noastre, — în spiritul dragostei faţă păcii Intre cele cinci mari puteri.