Page 32 - 1953-05

Pag. 4-a DRUMUL SOCIALISMULUI

DECADA R. S. S. MOLDOVENEŞTI

28 IU MIE POPULARIZAREA LUCRĂRII LUI I. V. STALIN
„Problemele economice ale socialismului în
— B ISTRU -
Multe fi'e are calendarul ; Trage-al libertăţii aer pieptul, U. R. S. §." $i a materialelor Congresului
.1 rece-o zi, şi alta ti ia locul. Truditorul, mângâie pământul. al XlX-lea al P. C. U. S.
Dar In anii scurşi pe-a vremii scară Ale Iul sunt :
Zi de Iunie, tu arzi ca focul şi câmpii şi drepturi, La seminarul organizai fn Rezina şi la mului în U.R.S.S.”. La bibliotecă se ţin zaN
E a lui lumina care au luat parte 100 de propagandişti nlc conferinţe, au loc discuţii teoretice
,Te-au adus din zări cu steaguri roşii şl-al Iui cântul. s’au citit conferinţe cu titlul: „I. V. Stalln S'a alcătuit un grup de lectori din 20
Escadrile cu sclipiri de soare — despre producţia de mărfuri şi despre legea persoane Membrii grupului de lectori —
Zi măreaţă, te visau strămoşii Cine-a fost iobag, 6lăpân e astăzi valorii !n socialism''. ..Ridicarea nivelului tovarăşul Poiolchin. directorul gospodăriei
In robia neagră şi amară Pe ogorul care argăţise. material al oamenilor muncii In cel de al forestiere, tovarăşul Burulev, directorul şcolii
Cine parte n’a avut de viată. 5-lea cincinal’. de mecanizare şi alţii — elaborează temele
Când in zori ostaşi cu stea în Irunte Să se bucure acum de dânsa. In raionul Rezina se popularizează pe conferinţelor cu privire la lucrarea clasică
Nistrului trecutu-i-au dumbrava, Cine-a sulerft In anii crânceni, scară largă lucrarea şi materialele Congre­ a Iul I V. Stalin.
S'au plecat pădurile cărunte sului al XlX-lea al Partidului Comunist. In raion nu există întreprindere, colboz,
Cine n’a avut nicio zi bună,
Să-t» însemne’n letopiseţ slava. Pe lăngă biblioteca comitetului raional de instituţie în care să nu se lină conferinţe tn
Cine şi-a scăldat ogoru’n sânge, partid s’a organizat un seminar permanent legătură cu materialele Congresului aJ XIX-
Au scăpat de jug Basarabcnii; Fericit va fi pe totdeauna I pentru activul sovietelor şi al organizaţii­ Ica al Partidului şi cu lucrarea lui I V.<
Iată, mâna'ntinsă trânge mâna, Multe file are "calendarul: lor de partid care studiază lucrarea lui Stalin. „Problemole economice ale socialis­
Lacrimi calde picură din gene Treoe-o zi, şl alta îi ia locul. I. V Stalin „Problemele economice ale so­ mului în U.R.S.S.". Dela editarea genialei
Lacrimile fericirii pline. Dar In anii scurşi pc-a vremii scară. cialismului în U.R.S.S." şi materialele Con­ lucrări staliniste şi a hotărîrilor Congresu­
Zi de Iunie, tu arzi ca focul gresului al XlX-lea al Partidului Comunist. lui, mombrli grupului de lectori şi al filia­
Moldovenii mâna-şi strâng pe maluri —
Pe lingă biblioteca comitetului raional de lei raionale a Asociaţiei pentru răspândirea
ToH tntr’o familie frăţească. Pentru-a ta lumină lucitoare partid s’a organizat un seminar permanent cunoştinţelor politice şl ştiinţifice au Itnut
Mulţumim tovarăşului Stalin S’a luptat Kotovsdii cu brigada, pentru activul sovietelor şi al organizaţiilor aproximativ 250 de conferinţe pe aceste
Făurar al fericirii noastre I Pentru tlne-a fost Tatarbunaru de partid care studiază lucrarea lui I V. teme, care au fost ascullate de peste 45 000
Şi cătuşele însângerate:
Zi de Iunie strălucitoare I Stalin, „Problemele economice -ilc socialis­ muncitori, colhoznici si funcţionari.
Cântă grânele cu spicul g>alben. Pentru iine-atâtea vieţi In temnti
! Au fugit boierii şt jandarmii, S’au sfârşit, prea scumpă libertate t Electrificarea colhozurilor
Nistrul, liber, ne zâmbeşle’n albii. Pentru tine a căzut Tcaoenoc\ în R. S. S. Moldovenească
Pentru tîne'n luptă-au stat noroade.
In câlunu-aoesta plin de pietre In raionul Atachl s’a desfăşurat pe scară ■ lectrice sunt puse în funcţiune gaterul şl
Un bătrân cu plete de ninsoare Zi de fericire aşteptată largă construirea de uzine electrice tn ool- alte instalaţii, iar toate muncile care nece­
A ieşit să’ntâmpine ostaşii Cântec se înalţă din câmpie — hozuri. Astlel, membrii ariciului agricol sită un mare volum de muncă, dela ferme­
Libertăţii cu pâine şi sare. Moscova noi o slăvim tn veacuri, „Stalin”, care este un colhoz milionar, în­ le de vite, vor fi mecanizale. Anul acesta,
Şi slăvim popoarele Rusiei. deplinind hotărîrile istorice ale Congresului în oolh02 s’a terminat construirea nodului
Fa(a lui de brazde i adâncită, al XlX-iea al PC.U.S., au terminal anul de radioficare
Bucuria noastră să răsune. acesta construirea uzinelor electrice colhoz­ A fost terminată construirea uzinelor «-
Arsă de viforniţă amară.
Răzbătând din văile nistrene I nice Icctrice şi în colhozurile milionare „Bătu-
Mâna lui de munci bătătorită,
Vîa|ă mare, liberă şi bună. Lumina electrică s’a aprins tn casele col­ tin" şi „Voroşilov”. Au fost dcasemenea e-
Numa ochit ti ardeau, de pară... Îşi croiesc în lume Moldovenii. hoznicilor, în cele două şooli din sat, tn leclrificate artelurile agrioole „Geapaev",
clădirea unde funcţionează administraţia col­ „Kotovschi”, „Pobeda” şl altele In prezent,
Comandantul, cu obrajii rumeni, Mergi, Moldovă 1 hozului, In clubul satului, la fermele zoo­ flecare al treilea colhoz din raion este e-
l-a Întins frăţeşte braţul tânăr. Calea ţi-i deschisă. tehnice. pe slrăzî Cu ajutorul energiei e- lectrificat
Zilele t'*s mari şi minunate
— Am văzut cu ochii mei minunea I
Mergi, Moldovă’nfăptueşte-ti visul l
Şi i a strâns la piept bătrânul mâna. O universitate pentru părinţi
Fericlrea'n lupte-ai meritat-o t
Organizaţia de bază a partidului şi di cu părinţii, aici funcţionează o universitate
Se uita la fata-i comandantul :
Mergi, republică. Şl înfloreşte, rectia şcolii medii Nr 2 de fete din oraşul pentru părinţi, al cărei rol este de a ajuta
— Spune ne, de vreme e brăzdată ? Ca în soarele de Mai, grădina ; Tiraspol, desfăşoară o muncă Importanlâ cu la educarea copiilor în ofara şcolii
— De robie neagră. — Şi bătrânul Soarta falnică ţi-o strâjueşte, părinţii şcolarilor, antrenându-i la educarea Zilele trecute au început cursurile la a-
Ii mai strânge mâna înc’odată... Luminând din stele vii, Cremlînul I copiilor. In afară de adunările care se fin ceasta universitate (Agerprcs)
şapte ani, există o universitate, şapte Ins­ lângă fabrica de zahăr din Bălti şi combî*
Triumful muncii libere titute, zeci de şcoli tehnice şi aproximativ natul de zahăr din Rîbniţa, recent intrate în
2.000 de şcoli. S’a creat şi o filială a Aca­ funcţiune, vor fl constituite fabrici de zahăr
Au trecut doar 12 am de când poporul rilor din republică au crescut cu 35 la sută, demiei de ştlinle a U.R.S.S. la Ghindeşti, Tîrnovo, Drochi, deasemenoa
moldovenesc s’a unit într’un stat unic — ele rîdicându-se la suma de un miliard şi
Oamenii muncii din R.SS. Moldovenească vor fi construite fabrici de uleiuri aromate
Republica Sovietică Socialistă Moldoveneas­ jumătate ruble. Sute de colhozuri au reali­ cilesc şi studiază cu un deosebit Interes ma­ la Sculeni, Răşcani, Goldeni, Chişinău, Bul-
că — şi a intrat în familia frăţească a po­ zat o creştere considerabilă a productivităţii terialele Congresului al XlX-lea al Parti­ boci. Leova şi Câinari, 19 fabrici de unt şi
poarelor U.R.S.S., dar câte trasformări im­ ta hectar a culturilor agricole. Astfel, de pil- dului Comunist. cazetnă mecanizate, fabrici de produse .de
portante nu s’au petrecut pe pământul R.S.S. dă, colhozul „Calinin” din raionul Edine{ a Dezvoltarea industriei a provocat o creş­ cofetărie şi alte întreprinderi. In Sudul Re-
Moldoveneşti ? Industria a crescut şi s’a în­ strâns în anul 1952 câte 48 de chintale de tere vertiginoasă a clasei muncitoare şi a publicii, în tinutul Cahul, va înoepe pregă­
tărit, agricultura se dezvoltă într’un ritm im­ grâu la hectar de pe o suprafaţă de 340 intelectualităţii tehnice. Au apărut noi pro­ tirea în vederea construcţiei unor fabrici de
petuos fiind înzestrată cu tehnica cea mai de ha. Colhozul „Pobeda" din raionul Or- fesiuni, s’au ridicat cadre noi din rându­ curăţire a bumbacului. In Bender se con-
modernă. înfloreşte cultura naţională în for­ ghoev a obţinut câte 900 de chintale dc rile populaţiei muncitoare. Foştii ţărani ex­ struesc un combinat de ţesături de mătase
mă şi socialistă în conjinut. sfeclă furajeră la hectar. Exemple asemă­ ploataţi au început nu numai să cultive cul­ şl unul de bumbac şl o fabrică. . .
Ar fi putut oare Moldova să se refacă nătoare sunt multe. turi tehnice pe care nici nu le cunoşteau Avântul fără precedent al construcţiilor
atât dc repede după război fără ajutorul In prezent, o treime din colhozurile repu­ înainte, cum ar fî sfecla dc zahăr, bumba­ capitale pune la ordinea zilei problema dez­
uriaş şt desinteresat al popoarelor Uniunii blicii sunt colhozuri milionare Există nu­ cul, plante aromatice, tutun aromatic sau voltării producţiei de materiale de construc­
Sovietice ? Nu, n’ar fi putut! Fiecare om al meroase artelijfi ale căror venituri depăşesc să crească viermi de mătase, dar au şi în­ ţie în R.S S. Moldovenească. Zăcămintele de
muncii din R.S.S. Moldovenească a văzut suma de 5000.000 de ruble. In colhozul „Mi- văţat să fabrice motoare cu combustlune in­ calcar, de Iul, pentru ceramică, de ghips şi
cu proprii lui ochi cum din primele zile ciurin” veniturile depăşesc suma de 11.000,000 ternă, maşini de plantare a pădurilor, pom­ alte materii prime vor permite dezvoltarea
care au urmat eliberării de sub cotropito­ de ruble, iar în colhozul „Biruinţa” ele de­ pe centrifuge, strunguri de şlefuit, prese acestei producţii în proporţii oricât de mari.
rii fascişti. In R.S.S. Moldovenească au în­ păşesc suma de 12 000.000 -de ruble. de vin, strunguri semiautomate pe.itru fa­ In şesul râului Răut, pe pantele Cogâloi-
ceput să sosească eşaloane cu utilaj, mate­ In Moldova Sovietici s’a creat o puter­ bricarea liglei, etc. cu lui, în livezile de pc Nistru şi Prut se des­
riale de construcţie, alimente pentru popor. nică industrie de conserve. In cel de al 4-lea Proporţiile uriaşe afe viitoarelor lucrări ce făşoară în mod considerabil agricultura iri­
Patria mamă se îngrijea de poporul R.S.S. cincinal, producţia conservelor a crescut de se vor desfăşura în R S.S. Moldovenească gată Fiecare colhoz va avea un lac de acu­
Moldoveneşti. Astăzi, pe câmpiile Moldovei 14 ori In comparaţie cu anul 1054. sunt arătate de faptul că volumul tobl al mulare propriu, grădini şl vii. Programul
lucrează tractoare din Celeabinsc, Stalingrad, Industria alimentară a Republicii se dez­ investiţiilor capitale în economia naţională lucrărilor este grandios. S’ar fl putut oare
Harcov, combine autopropulsate dela uzina voltă cu repeziciune. In anii oelui de” a! va creşte de două ori în acest cincinal tn gândi la o astfel de dezvoltare a Industriei,
„Rostselmaş", autocamioane dela uzina de comparaţie cu cel de al 4-lea cincinal, in la o astfel de înflorire a agriculturii po­
4-lea cincinal, produsele de cofetărie au cres­
maşini din Gorchi. De curând, In Chişinău, următorii trei ani se prevede construirea în porul moldovenesc dacă ar Ti continuat să
cut de 17,4 ori, producţia de conserve de
capitala Republicii, a sosit un gigantic bas­ 60 de ori, producţia de ulei vegelal — de R.S.S. Moldovenească a peste 100 de uzine trăiască singur, fără ajutorul prietenesc şi
culant de 25 de tone trimis de uzina din 2.5 ori, produsele de brutărie au crescut de şi fabrici, fără a t* seama de micile în­ frăţesc al tuturor oelorlalte 15 republici ale
ne
iMlnsc. Insuşindu-şi noua tehnică, poporul aproape trei ori. In întreprinderile din R.S.S. treprinderi ale industriei locale şi coopera­ Uniunii Sovietice? Desigur că nu.
R.S.S Moldoveneşti îşi însuşeşte metodele tiste Industria vinului va lua o largă dez­ în prezent, poporul R S.S. Moldoveneşti,
Moldovenească se fabrică în prezent peste
îde muncă ale Inovatorilor din întreaga ta* 1.000 de produse industriale care înainte voltare Spre sfârşitul anului 1955 vor fi egal în drepturi cu celelalte popoare sovle.
ră. Muncitorii şl muncitoarele din R.S.S. erau importate din ţările capitaliste ale Eu­ puse în funcţiune marile fabrici de vinu-| şt tîce, cu încredere în forţele proprii, simte
Moldovenească au lnvă{at multe lucruri noi coniacuri din Tiraspol, Bălţi şi Călăraşi, fa­ permanent sprijinul puternic al tuturor re­
ropei occidentale.
'dela textiliştil Inovatori A. Ciulchîh, L. Co- bricile de vin din Chişinău. Rîbniţa, stafia publicilor unite în marea Uniune Sovietică.
Experienţa construcţiei socialiste tn repu­
rabclnlcova, L. Cononenco, ele. Cu ajutorul largara, vor creşte în mod considerabil pu­ Munceşte pentru înfăptuirea măreţului pro­
blicile frăţeşti ajută poporul din R S.S. Mol­
popoarelor frăjeştl şl In primul rând al dovenească să-şl dezvolte în ritm rapid şti­ terea fabricilor de vm din oraşele Con;r2t gram al celui de al 5-lea plan cincinal sub
marelui popor rus, Republica Moldovenească inţa şi cultura proprie. In Moldova, unde şi Bulbocl. conducerea înţeleptului partid comunlsl, mer­
însuşirea cu succes de către colhozuri şl ge înainte spre victoria comunismului
a învins distrugerea lăsată de război şl a încă în anul 1940 peste două treimi din
sovhozuri a noilor culturi tehnice a tăcut Poporul R S.S. Moldoveneşti şl-a găsit fe­
pornit pe calea înfloririi economice. populaţie era analfabetă, se înfâptueşle în necesară construcţia dc mari întreprinderi ricirea în familia popoarelor U.R.S.S
: Numai In anuf trecut, veniturile colhozu­ prezent învăţământul mediu general de pentru ramuri cu totul noi ale Industriei. Pe (Agerpres)
I Redacţia ziarului Str, fî Martie Nr 9 Telefon 6S8 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 9 Telef. 689 Taxa plătită tn numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale
P.T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. 1949 Tiparul, Întreprinderea Poligrafică DEVA. Str. Gh. ftariţiu Nr. 13