Page 5 - 1953-05
P. 5
DRUMUL SOCIALISMULUI Fag. 5-a
m e l e a g u r i l e r e g i u n i i n o a s t r e
ne constructorii primului ncshu me- *lea zilei de 1 Mai şi traducerea In laboratorul lui rea angajamentului luat dc ţăranii îaoc faţă cu cinste sarcinilor oe Ie
Irou — i-au făcut să dobândească lor *n viaţă, pionierii din Vinţuî de Farago Andrei muncitori din comuna Şoimuş vor sta în faţă.
succese însemnate în cucerirea u- .'o? au dovedit pe deplin că tun‘ Datorită eforturilor comune, depu- Viitorul tineretului din patria noa
neî cât mai perfecţionate arte. vrednici să poarte cu mândrie cra Oricând vei merge la cl, zi şi 9*. ţărami muncitori din comuna stră devine tot tnai luminos, tot
Cât de mult s’a schimbat viaţa vata. roşie noapte, eşti bine primit şi mai Şoimuş. raionul flfa, şi-au îndep
,:
copiilor din patria noastră Cât suni !r» una din adunările de undate întotdeauna îl găseşti acasă. In ca nît cu o zi înainte angajamentul mai frumos
dc preţuiţi astăzi de partid şi' guvern pion;rra Lâncrăjoan El'sabe'a a mera unde stă. modestă la infă iuat. terminând campania de însă
şi cum înfloreşte cu fiecare z! via spus : „Voi învăţa J-n a<şa fel. încât ţişare şi aranjament — ai să vez* mânţăni în ziua de 24 Aprilie. Ei In sat,
te lor. în (iiirlea zilei dc 1 Mai să nu pr< zeci de flacoane, eprubete, subs sunt mândri de succesolc muncii Io;, la căminul cultural
Copilul cu pârul bălai — Ciocan mese nicio notă sub 5”. Pionie*a A- tanţe chimice şi o marc bibliotecă sunt mândri că ziua de 1 Mai o în
Nicolae — fiul de mot a cărui via poUan Mnria, s’a angajat dease- Aci, lito-b-io-fiziologul Farago An tâmpină a’ături de muncitorii dn Căminul cultural din Dara dc
ţă in trecut cu siguranţă ar fi fost mem de a ajuta la învăţătură pe drei experimentează noi şi mari fabrici şi uzine, cu realizări Ini Criş, raionul Brad, a sfinţit de mult
sortita dela începui s’o trăiască no iiion\«t»l Slânea Joan. Roadele a- descoperiri. Pentru el preocupare apropierea unei mari sărbulo i. A
r
mad, în căutarea unui bot de mă ccsiei munci s’au văzut foarte cu- ştiinţifică c totul. Buna reuşită a moase în lupta pentru plan. pentru în Lecare seară tineri şi vârstnică
măligă, astăzi alături de alţi zeci răoo experienţelor sale îi fură zile şî pace se adunau în sala de repetiţii, pen
de copii se pregăteşte pentru a rmniera Drăgan Zîna a spus că nopţi în şir, dar nu sc dă bătut
deveni un constructor valoros «1 nn'a cea mai mică a ei să fie 4 ; Cresc noi Cadre tru a se pregăti să primească ziua
1
metroului din capitala scumpei noa şi nota patru i a fost cea mai mică Succesele sa le pe tărâmul ştiin Printre nenumăratele şcoli profe de 1 Ma în cântec şi veselie
stre patrii. no'ă în catalog. ţific, în special In ramura, plantelor Saila ile lectură a bibliotecii s’a
Pionierii au înţeles că numai tir medicinale prin mobilarea unora, i a S'onale ce au luat fiinţa pe Infacg
La casa mâ.rj calea luminoasă a lui I.cnin adus după sine decoraţia „Ordinul cuprinsul patrci noastre în a,nu4 bucurat şt ea In ultimul timp de
primului sburâtor român şi Sialin vor putea me-ge mereu Steaua Republicii Populare Române 1948. sc enumâră şi şocala piofcsio- mulţi vizitatori Expoziţia „Să în
trainic pe culmile feriri^' tâmpinăm l Mai cu ne realizări în
Din marginea drumului, pionierii nnlâ din Orâşîie.
Pa seu Aurelia şi Văidean loan din La C. F. R. Coşlar muncă", aşezată aic-, clienta pe fie
clasa IV-a, priveau peste gard bus Aşa cum toţi oamenii muncii din care om cc intra în bibliotecă să şi
tul de bronz încremenit al primn mărească eforturile, să-şi reînoiaseă
lui nostru aviator român. Aurel taxa noastră s’au pregătit cu noi clanul creator şi fără a precupeţi
realizări în muncă in cinstea zilei
Vlaicu. Se sfătuiau, arătau cu dege de î Mai, tot aşa şî ceferiştii dela timpul, să lupte cu consecvenţă pen
îlI şi se judecau
triajul Coşlar, s’au pregătit să în tru obţinerea de noi succese la lo
Ieşiră dela şcoală şi în calea lor
spre casă sc opriseră aici. Hi au- lâmpinc această zi cu succese în cul dc muncă.
z'scră dc mult de aviatorul Aurel semnate în munca lor Satul 3 început din timp să îm
40 In sută din muncitori! aces
Vlaicu ; înainte de a învăţa la şcoa brace haină de sărbătoare, Drnpeic
lă despre el, înainte încă de a tui triaj, aplică cu succes metoda roş i fluturând, tablourile marilor
:
merge la şcoală Chipul lui îi' ede sovietică de preluarea trenului de dascăli ai omenirii, lozincile mobili
drag fiecărui pionier, şcolar sau marfă La fel productivitatea mun
tornu muncitor din satul care as cii triajului a crescut mimai oână zatoare. panourile, poate tot, totul îţi
tăzi îi poartă numele, cum îi este In 20 Aprilie a e. cu 20 7 ta sută arată bucuria unei mari sărbători.
îa I î' dc drag liecărni om al mu.v faţă de 'una Martie In fruntea în La căminul cultural din Buia de
cii din ţara noastră trecerii pentru asigurarea unui Criş bucuria sărbătorii a fost mare,
transport cât mâi rapid, se
Inlăunlru, pe coridorul casei ea a fost primită îna’nten altora.
j ion ier ii I lulduban Saveta, Bora a«îlă tovarăşii : Sărăcsâ'anu Sil
viu şi Radu Dumitru, care dato
Ana şi alţii din clasa III şi a lV-i
rifâ metodelor sovietice şi-au de Graficul s‘a urcat
veniseră pentru a nu ş1iu câta oară In loto: Unul din zecile dc Blocuri muncitoreşti din oraşul nou
păşit planul cu 9,6 la sută.
să vadă muzeul organizat prin g'i- — Hunedoara ca nicio dală
ja partidului şi guvernului în cin Succese însemnate au obţinut dc;\-
stea şi memoria primului zburător semeni şi pai tizii*.* dc manevrare Do anu'te ori colectivul fabricii
ale comunistului Medrca Vasile şi Farago Andrei munceşte neobosit in vasta clădire unde se a/lă şcoa „Ceramica” din Dani Mare. a săr
«•I ţării noastre, inginerul Aur*! pentru a întâmpina şi et cu noi la, sut-e de elevi, băieţi şi fete fii
Vlaicu — exemplu de îndrăzneală, ale tovarăşului Marcu Gligor. succese pe tărâmul ştiinţei, ziua de nuinc'tori şi ţărani muncitori au bătorit măreaţa zi de t Mai, dar
dârzenie, muncă şi luptă neobosită Ceferiştii din Coşlar ştiu că dc 1 Mai a.stăzi posibilitatea — datorită grijii nici odată ca In anul acesta,
pentru toţi piloţii şi tehnicienii for numai îmbunătăţind sistemul de co părinteşti a partidului nostru — că ciii dc a 9 a aniversare liberă a z*lei
ţelor noastre aeriene. dumicaţii feroviar, vor putea con Cu o zi înainte de devină cadre calificate atât dc nece
Aci, la casa lui Aurel Vlaicu a tribui şi ei activ la înflorirea pa clasei muncitoare şi a proletaria
proape zilnic sunt vizitatori; *1 triei noastre, şi că în felul acesta angajament sare industriei noastre sooiaî'Sle. tului internaţional, n’a găsit în în
mi *cnpă unul căruia Ion — fra sărbătorirea zilei de 1 Mai, va li Gu fiecare zi ce trecea, angaja Minunată este viaţa elevilor din treprinderea „Ceramica" graficul de
tele lui Aurel — să nu-i povesteas o zi care le va încununa cu mai mentul ţăranilor muncitori din co această şcoală Ei au aici toate cun producţie ridicat atât do sus. ca
că despre isprăvile lor. despre cer multă bucurie realizările muncii muna Şoimuş. de a termina cu 10 diţiile, pentru a-şi putea desăvârşi acum. Şi cuin care graficul ar pu
turile pe care le primeau dda ta lor zile ma-i devreme campania de însă cunoştinţele lor profesionale şi teo
tăi lor, când au început o construi mânţăm — luai în cinstea zi'îei de retice. Cele trei laboratoare de chi tea să se opună voinţei omeneşti,
.«pasărea lor măiastră”. Cu câta Casa de odihnă I Mai — se înfăptuia tot mai mult când colectivul fabricii „Ceramica"
mândrie povesteşte el despre ajuto In imediata apropiere a Mureşu Tot mai mult teren se însămâţa şi mie, înzestrate cu. aparatura oca mai hetărît cum este şi a luat angaja
rul pe care-1 acordase fratelui său. lui. într’o privelişte minunată i tot mal muilţi ţărani muncitori răs modernă, permit cele mat complica mentul ca în ziua de 30 Aprilie să
Ţăranii muncitori, pionierii şi in satului Mintia, înconjurată de un pundeau chemărilor angajamentului te experienţe pentru aplicarea în lucreze în contul zilei de 15 Mai.
telectualii cinstiţi din satul Aurel pitoresc relief, se găseşte un casîel, practică a cunoştinţelor teoret ce,
eşind la câmp cât mai devreme şî i Mai. ziua care vesteşte înce
Vlaicu. cinstesc pe vrednicul lor Aici până în inul 1945 sc lăfăia Intr'un grup activ de eleve antre
executând munci de o catitnte cât putul u-nei noi vremi a anului,
«burător prin noi şî importante sin familia contelui Horvaî Toldi Ru-
cere în muncă în cinstea zîlci de dolf. care stăpânea pe câmpurile şi ma.i bună nate în prepararea unui accid se este şi ziua care vesteşte lumii în
) Mai pădurile înconjurătoare din comuna Pentru ca ţăranii muncitori să-şi poat? remarca o tânăra a cărc-i faţă tregi primăvara unor zori noi. libe
Mintia, proprietăţi nesfârşite. poată îndeplini cu cinste angaja exprimă mare încredere asupra ex re şî fericite, zori care nu pot fi
Toi înainte
In locul acesta din grija partidu mentul luat, .organizaţia de bază perienţei în curs. Este eleva Pop aduse decât numai de clasa mun
' Pc malul Mureşului, într’un parc lui şi a guvernului s’a organizai Gabricla. una dintre cele mai bune
din comună i-a îndrumat z* de zi, citoare
b cărui tei stau strajă de ani lo o casă de odihnă pentru muncito
folosind în mod activ şi continuu eleve ale anului I A. La fol hi Câţi nu sunt dintre aceia ca to
curilor acelea, se înalţi mmestos rii slahanovişti ai Combinatului Si
1;>dreptându-şi turnurile spre soare derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din toate mijloacele dc agitaţie. Gazeta cabinetele mecanice, precum şi în a- varăşul Moldovanu Marian, ca-e şi-a
şi bătut dc a cxiilor trecere, un Hunedoara. Viaţa în acest loc de de perele nu a fost străină de an telîeml mecanic elevii pun în prac luat angajamentul ca în cinstea lui
castel. recreaţie este plăcută. In aerul cu gajamente.le luate ; ea a sprijinit tică cunoştinţele lor din studiul me 1 Mai. să şi depăşească plănui de
Aici în vremurile perindate, dc ral, oamenii muncii îşi petrec cu şi stimulat puternic pe cei fruntaşi talelor producţie cu 50 la sută Nu ia-i
rare doar bunicii seara mai amin prisos timpul liber. Nimic nu lip în campania însămânţărMor cum După terminarea orelor de cirs,
tesc nepoţeilor ce li se joacă pe seşte de aici pentru ca odihna mun putea număra pe toţi aoeia ca to
' genunchi, se lăfăia un cente, că citorilor să fie plăcută. Clubul sunt ţăranii muncitori : Turc Petru. elevii au la dispoziţie o bibliotecă cu varăşii Dăncişor Lascu şi Braşovcunu
ruia nu-i păsa de mizeria adâncă înzestrat cu sule de cărţi, cutii de Dubar Petru, Brânduşa Andronic şi cărţi de specialitate şi lectură, pre Ernest, care liotărîţi să înfăptuias
In care trăiau ţăranii de pe în- şah şi mese de pîng pong stau alţii ; a criticat cu asprime pe ecî cum şi cutiî cu şali şi mese de ping- că planul cincinal în numai patru
tinsele*-î moşii. Dar vremurile ace zilnic la dispoziţia oamenilor mun codaşi şî a îndrumat ştiinţific ţă. pong. ani. şi au luat angajamentul ca în
lea s‘uu dus de multă vreme. Aici, cii. Zilele petrecute în această sta rănii muncitori asupra efectuării u- Odată cu apropierea ziiloi de I cinstea lut I Mai pc luna Apri
astăzi cresc, se formează tinerele ţiune pentru stahanoviştii veniţi in Mai elevii şi-a-u luat angajamentul
vlăstare ale poporului nostru, acei concediu vor fi zile de o adâncă şi neî 'munci cât mai superioare, baza lie să-şî depăşească planul cu 40
cc .-câine vor purta m jî depart; mulţumitoare recreaţie. Pentruca tă pc ştiinţa agrotehnică dc a presta un număr do ore vo la sută
şi mai sus roşul steag al lui Lenin ei să se simtă cât mai bine, în cele In munca lor, ţăranii muncitori luntare pentru amenajarea unui parc Numaî aruncându-ţi privirea pe
“ şi Stalin. Partidul nostru condus de 12 studiouri amenajate modern, nu au fost ajutaţi şi de deputaţii co lângă atelierul mecanic, de o îmbu angajamentele bravilor muncitori şi
cet ms» iubit părinte al copiilor din locuiesc decât numai 24 dp mun munei lată-i pc deputaţii Luca loan nătăţi calitatea muncii lor. de a şi îţi vei putea da seama de puterea
patria noastră, tovarăşul Gh. Gheor- citori. şi loja Petru, care pătrunşi de IpP însuşi cât mai temeinic şi mai
gliiu Dej, s’a gândit cu «oată dra Perioada concediului petrecut (le nemărginită a clasei muncitoare, dc
gostea lui părintească pentru creşte muncitori în această casă este o siunea şi sarcinile lor, desfăşoa ă conştiincios materiile predate. întă forţa şi elanul ci mereu crescând de
rea cât mai fericită a fiilor oamenilor perioadă de acumulări de noi forţe, pe teren cu mu'ltă dragoste imVica rind în acei!aş timp disciplina şco iureşul bătăliei pentru terminarea
inunc i Şî în Vinţut de Jos pionie pentru ca atunci când vor intra de îndrumare, dc lămurire a ţă'â- Iară cincinalului în patru ani.
rii i"i sîm|i t din plin Dărînte^sca din nou în producţie, forţa lor cre- Condiţiile create în şcoală, asi Voinţa olasei muncitoare este o
nimii muncitoare asupra impoManţei
prî’.l • pattîdului. îatoare să fie mai puternică, iar însămânţărilor la timp ş în cele gură elevator posibilităţi largi de forţă care nu cunoaşte împotrivire.
1
Ei au răspuns cu cinste atei- randamentul muncii lor să crească a şi însuşi cu temeinicie vaste cti-
§ A /* / ✓> o e/\ O +4 * fi 111 f n 4 -a A.r* ci rna.î minH fi r flO’OCtf'.'l lor ft<» mnn- mai bune condiţi-uni. Mare a fost I. CIODQ7A
