Page 6 - 1953-05

Pag. 6-a DRUMUL SOCIALISMULUI

1 Mai 1953 — zi de trecere în revistă ŞOIMII PAT IU ti

a forţelor păcii şi socialismului
La punctul dc zbor comandantul repetă condus numai după aparalele de bord. ce-
(Urmare din pag. l-a) Insământirile din primăvara anului a- fncă odată echipajelor exerciţiul cc-t aveau oacc ceruse pilotului loncscu un eSort du­
gada minerului stahnnovist Kopelin Geza, ccsLa, au prilejuit o puternică bătălie tn dc executai. Acest exerciţiu se deosebea blu.
muncind eroic după metodele de munca oare n fost angrenată ţărănimea munci­ de celelalte Buletinul meteorologic arăta In aceiaşi formaţie, cu fetele pline de
cele mai avan sale, metodele dc munca so­ toare Până tn ziua de 29 Aprilie în în­ că prin câteva zone pe unde urma să bucurie, piloţii îşi îndreptară avioanele spre
vietice, a îndeplinit la 16 Aprilie sarcinile treagă regiune a fost însămânţat peste 92 bază. Ofiţerul loncscu era fericii că şt-a
freacă formaţia era o puternică învăluire
cc-i reveneau pe întregul cincinal. Echi- la sută din totalul planificat, fruntaşe fiind de nori putut îndeplini angajamentul luat în cins­
|>ole şi brigăzile minerilor. Haidu luliu. Mi- raioanele !Ii-a şi Alba. tea zilei de I Mai.
hai Ştefan, Gninvschi loan şi a ailor zeci Creşte nivelul de Irai şi cultural al oa­ După ultimele pregătiri, piloţii se în­ In cască se auz.i deodată ordinul capu­
dc mineri lucrează în contul anilor 1954 — menilor muncii La recentul concurs al e- dreptară spre aparate. Peste puţin timp, lui de formaţie, care ordonă un nou vi­
1955. apropiindu-re cu paşi repezi dc sfâr chipelor cui turn Io sindicale au participat cântecul motoarelor suarse liniştea văzdu­ raj. Pe rând. avioanele vor lua pantă şi
şilul cincinalului. 4442 dc sindicalişti. amatori tic arlă. hului, vor ateriza. Acum e rândul ofiţerului lo­
In schimburile de onoare oc au avut loc Aproape nu mai ?xislă sal fără cămin O rachetă.. şi pe pista aerodromului nescu să aterizeze. Se înscrie în turul re­
în preajma zilei de 1 Mai, siderurgiştii hu- cultural şî fără echipă culturală şi biblio­ prinseră a alerga ca nişte năluci păsările de glementar. ajuns la jumătatea turului, pi­
incdoreni. au obţinui frumoase rezultate. tecă Cultura fizică şi sportul, dintr’un pri­ n|cl careşi luau zborul spre văzduhul pa­ lotul acţionează asupra manetei, pentru a
Astfel, furnatişlii şi au depăşit sarcina de vilegiu al celor avuţi a devenit un bun triei. scoate trenul de aterizare. Observă însă
plan cu 19.95 la sută, iar oţolarii cu 18.01 real at celor mai largi masse După tradiţionalul tur de pista, ofiţerul că roata dela planul stâng nu ieşise Ac­
la sută Echipele conduse de stahanovistul Ca urmare a creşterii puterii economice loncscu puse aparatul pe direcţie Primul ţiona din nou asupra manetei Zadarnic,
Hăulicâ loan. dela furnalul 6, primtopito- a patriei noastre şi a sporirii cantităţii de reper apăru la orizont arătând pilotului roata nu ceda. Raportă imediat conducăto­
rul Farcnş Vilmoş Şi cele a otetarilor Cos* bunuri materiale, sau adus reale îmbunătă­ că se găseşte pe traiect rului zborului, după care luă din nou
tachc Vasile. Olah Ştefan, For|u Petru, ţiri în nivelul de trai al oamenilor muncii. Cu atenţia încordată la aparate, ofiţe­ înălţime !n aer execută mai multe figuri
Drangă Alexandru şi Bcdcr Ghcorghe nu Partidul nostru ne cheamă ia luptă pon rul lonescu se gândi că este lntr“una din­ acrobatice. încercând să scoată forŢat tre­
obţinui succese deosebite, renlizândn-şî sar­ tru a îndeplini noi şi măreţe sarcini pen­ tre cefe ma* Importante misiuni pe care nul dc aterizare. Şi această tentativă se
cinile de plan între 9—45 la sulă. tru fericirea poporului nostru muncilor, le-n avut până acum Cântecul atât de dovedi a îi zada.rnică Fct de fel de gân­
O muncă eroică desfăşoară tinerii pe şan­ pentru construirea socialismului şî apărarea cunoscut şi dc drag al motorului carc-l duri îi frământau mintea Pe ţaţă îi apă­
tierele Hunedoarei şi ale Văii Jiului, pre­ păcii. Pc întreg cuprinsul patrîci în adân purta pe drumul văzduhului îi dădea în­ rură broboane de Midoare. Intră din nou
cum şi în celelalte localităţi, la construcţia cui minelor, pe schelele construcţiilor cu credere că va îndeplini misiunea în legătură cu staţia.
uzinei cocso-chimicc. şi a termocentralei. care este împânzită întreaga tară. în uzine Aparatul său zbura în formaţie. Işl — Orice încercare de a scoate trenul c
Pe ceferiştii simerieni, ziua de l Mai îi şî laboratoare, pe ogoarele întinse ale gos­ aruncă pentru puţin timp privirea în Jos, fără rezultat..
găseşte cu angajamentele îndeplinite şi de­ podăriilor colective. în satele noastre, che­ unde parcă defilau satele şi oraşele, pline Conducătorul zborului era neliniştit. Avea
păşite Astfel, până în ziua de 27 Apri­ mările de 1 Mai ale partidului nostru au de viaţă, câmpiile şi ogoarele mănoase. însă mare încredore în forţele ofiţerului
lie, planul de producţie a fost Îndeplinit găsit un puternic răsunet. Se apropia dc liniă lonescu. II cunoştea ca pe un pilot stă­
la depou cu 1.14 la sulă şi s'au realizat Toţi oamenii cinstiţi au răspuns cu în- (nîma îi bălea cu mai multă putere. pân pe aparatul său. Deaceea îi comu­
economii în valoare de 56000 lei, cefe­ suflet ire acestor chemări sporinduşi efor Va putea oare să-şi îndeplinească misiu­ nică :
riştii. mecanicii stahanovişti Călugăr Teo- turilc în muncă nea ? „Am aparat minunat, Ircbue să iz­ — Vino normal la aterizare... Fii calm
fil, Csibi Ludovic sau stahanoviştii Danciu Datoria noastră sfântă este să înfăp­ butesc" îşi spuse el. In aceste clipe încor­ şi lucrează atent.
Petru. Groza Valentin, Cisniaş Paul şi alţii tuim aceste chemări, să desfăşurăm şi m:iî date. îşi aduse aminte dc şedinţa organi­ Această încercare era grea şi riscanta.
zeci şi sute dau viata învăţăturilor tova­ larg steagul întrecerii socialiste pentru tn zaţiei utemiste. care se ţinuse ai câteva Pilotul îşi conduse cu îndemânare apara­
răşului Ghcorghe Glieorgliiu-Dej. IudIoiuI deplinirea planului cincinal în patru ani zile fn urmă !şî aduse aminte de anga tul. intrând în panta dc aterizare îşi în­
pentru ridicarea transporturilor la nivelul jamenlul pe care şi l-a luat în cinstea corda atenţia, menţinându-se pc direcţie.
Oamenii muncii din regiunea noastră,
cerut dc dcsvoltarea crescândă a economici zilei de I Mai: ,,Imi voi perfecţiona neîn­ Cu fiecare frântură de secundă, distanţa
minerii, siderurgiştii. constructorii, tracto­
patriei noastre. riştii, ţăranii muncitori din gospodăriile co­ cetat pregătirea de luptă pentru a putea până la pământ era mai mică. O zgudu­
Creşte şi se dcsvoKâ sectorul socialist în face fată oricărei misiuni". ituri puternică Avionul atinse pista cu o
lective. din întovărăşiri şi ţăranii muncitori
agricultură. In întreaga regiune avem un din satele regiunii noastre sunt chemaţi să Se afla acum deasupra munţilor, tn roată şi vârful planului stâng
număr de 151 de gospodării agricole colec­ tr’o perdea deasă de nori Controla apa­ Ofiţerul loncscu îşi încorda alen|ia !a
lupte necontenit pentru ridicarea produc­
tive şi 68 întovărăşiri, după modelul fos­ ratele de zbor. care- indicau exact înăl­ maximum. Pentru salvarea aparatului era
ţiei şî productivităţii muncii în folosul so­
telor T O Z. - uri în Uniunea Sovietică Suc­ ţimea ordonată. Pilotul comunică înălţi­ necesară o adevărată măcslrie.
cietăţii Şi a întăririi necontenite a patriei
cesele gospodăriilor colective reuşesc în tot mea. In cască se auzi ordinul conducăto­ In timp ce toţi cei prezenţi pe aero­
noastre democrat populare.
mai mare măsură să atragă ţăranii munci­ rului dc zbor. „Ridîcati-vă mai sus î ri* drom urmăreau încordaţi aterizarea apara­
Tineretul, femeile, oamenii de ştiinţă şi
tori cu gospodării individuale pe calea intelectualii sunt chemaţi să-şi aducă apor­ dicaţi-vă mai sus!” O mânuire corectă tului, ofiţeut lonescu dădu picior dreapta
belşugului şi fericirii. Asemenea gospodă­ a manşei şi aparatul despică perdeaua groa­ şi trase de manşă. Ţinut ca de o mână
tul lor la cauza păcii şî socialismului.
rii colective sunt, gospodăria din Miercu­ să a norilor urcând lot mai sus Apoi apa­ uriaşă, avionul se ridică zdruncinat dela
rea. care numai din grâdin-a de zarzava­ Si răspundem cu dragoste şi abnegaţie ratul reînlră in mers normal, b mare pământ şî în cădere roata dela planul
turi a realizat, pe lângă cele ce a împăr­ acestor chemări, sâ dovedim prin munca înălţime deasupra noritor. stâng cedă forjat Pilotul şî avionul erau
ţit colectiviştilor, suma de peste 160.009 noastră dârzi, prin faptele noastre că sun­ După câteva minute de mers deasupra satvaţi
Ici, sau cum este gospodăria colectivă din tem luptători vrednici şi neabătut» de pe norilor, capul formaţiei ordonă un viraj Ofiţerul loncscu coborî din avion. Era
Apoldul de Şus, care are ca ferme anexe drumul păcii şî al socialismului. scurt şi avioanele coborîră pentru a zbura bucuros ci î reuşise acţiunea. Lucrase ca
peste 600 de ol, 50 de stupi, o fermă cu Trăia-scă 1 Mai. ziua solidarităţii inter­ din nou sub perdeaua fumurie a norilor... un adevărat şoim
18 vaci pentru producţia de lapte, o cres­ naţionale a oamenilor muncii, ziua (’-âtlei Obiectivul fusese atins.. Misiunea era în­ CRISTEA GHEORGHE
cătorie de porci, o livadă de pomî şt vie. muncitorilor din toate ţările! deplinită . (n tot acest timp avionul a fosf (Agerpres). .
lcK^^><>o<>c>oo<><><><><>occK>CKX>o><x>oc>olc><K><CK^<^<^<^<^<><^<^<^<^ooc<>o<^<^CK^<>oc><^>>ooo i<>oooooo<x>oooc><>oooooock>ck><>ooc)<><>c>oo<>oo<><>ockx><>ooo<>oo<x>c><>o<>o
minte dc una din manifestările noastre cele muri. desculţi şî dcsbrăcaţi. Eram amenin­
mai de seamă : acela din anul 1917, ia ţaţi cu moartea, dar nu ne-au frânt voinţa
O poveste adevărată... I Mai. Cu multe zile înainte. tovarăşul de luptă nici cele mai crude persecuţii. In
al(i tovarăşi
Venjcl şi cu mulţi
greva din 1920, jandarmii l-au bătut pe
ne-am în­
tâlnii în locul dinainte hotârit la „Boli- Cişer losif până l-au omorît, al|i luptători
Trecuseră cinci ore dc ciad începu bă­ seama mai târziu de acest lucru, fiindcă Qolone” în pădure şl ne-am sfătuit în pri­ de ai noştri au fost trimişi la puşcărie,
trânul mmer Pnt ilfneţ toan să-mi poves­ eram prea tânăr — aveam numai 16 ani vinţa demonstraţiei de 1 Mai. A fost o dar grevele se ţineau lanţ
tească despre viaţa şî lupia minerilor din pe atunci De locuit, locuiam In condiţii demonstraţie puternică Jandarmii au încer­ începând din anii 1921—1922 manifes­
Lupcni. pe timpurile când în ţara noastră foarfe grele Lumină electrică nu se pome­ cat să ne oprească dar n'au putut. Prea tele şi broşurile răsăreau ca ciupercile după
conduceau capitalişti dc lonte soiurile: nea. în casele noastre foloseam opaiţele. era mare coloana de manifestanţi. Purtam ploaie. în duda „domnilor” care dădeau or­
englezi, Lâncezi, maghiari, români, etc. Sculele cu care lucram erau ca vaî de lu­ steagul roşu. Noaptea fuseseră răspândite din jandarmilor sâ bată şi sâ aresteze pc
Tovarăşul Paţilincl loan. arc o activitate me. iar haine de protecţie şi încălţăminte manifeste care cereau „Jos războiul”, comunişti şî pe acei care ţineau cu el.
dc 40 de ani de muncă In minele dela Lu- nu primeam. „Vrem pace. pâine şi libertate”. Nici la Mulţi dintre mineri simt şî acum bătăile
peni Cu ţoale acestea se ţine tare, merge In mină. dacă nu făceam atât cât spu­ Paroşeni, nu ne au putut opri Jandarmii. primite atunci. Comuniştii Insă nu s’au des­
drept, e roşu la obraz. dar., oieplul care neau „domnii”, bătaia era „mama" noas­ Am rupt uşor cordonul şi am trecut mai curajat şi nu s’au oprit din luptă"
a fost izbit' de palul armei unui jandarm di.i tră Erau supuşi unor chinuri groaznice a- deparlc Strângând pumnii, comunistul Paţilineţ
„mila” şi voinţa stăpânirii, amarnic îl mai cei care încercau sâ se împotrivească gus­ Ajungând la Vulcan am fost întâmpinaţi loan înfierbântat dc povestirea despre
supără : urechea stângă ii este bolnavă şi turilor pe care le aveau capitaliştii nesătui de trei cordoane do jandarmi Am început luptele eroice dela Lupcni. se ridică iarăşi
acum In ochi însâ îî străluceşte o flacăi'ă Jandarmii stăteau la dispoziţia lor. «ă strigăm la eî: „Jos armele voastre”.................. dc pe scaun Este momentul când tşi a-
pulemîcă. flacără proprie comuniştilor în­ Aşa a fost până în anul 1916. începu­ „nu Iragcti în fraţii voştri, duceţi-vă aca­ minteşte despre masacrul dela Lupcni. pe­
cercaţi. crescuţi şi călili de partid la lu­ sem sâ-mî dau scama ce e bine şl ce e rău. să" Am trecut mai departe, cântând Şl trecut în anul 1929.
mina învăţăturilor atotbiruitoare, leninist N’am să -1 uît câl voi trăi pe tovarăşul strigând lozinci, până am ajuns la Live- — Au murit mulţi fraţi de ai noştri a-
slalifjjffle Ventet Calman. Eu aveam 19 ani Tinerii zenî îar jandarmii au rămas ccrtându-se în­ tuncl — continuă povestitorul cu glasul
— „Dragă tovarăşe — îmi spune el — îl iubeau mull. ToţI îl iubeau pe omul a- tre ei. scăzut —‘dar faptele lor eroice au înscris
aş putea fncă ?ă-ţi povestesc nu ore. ci cesla simplu şl curajos. Ne sfătuia să te­ Anii 1917 şi 1918 au fost ani de luptă o pagină de glorie în istoria mişcării noa­
zile întregi, iar câ» priveşte oboseala, n’a- şim să manifestăm împotriva războiului, ne dârză dusă de minerii din Lupenî şi cei stre muncitoreşti. Partidul nostru ne-a a-
vea teamă, mai am încă destulă putere. Ce vorbea despre pace şi o viată mai bună din întreaga Valea Jiului. Noî, minerii, am rătaf înlodeauna calea de luptă. Mă gân­
ţi an» povestit până acum nu am făcut-o pentru noî minerii şi pentru toţî oamenii aflat de furtuna binefăcătoare a Marii Re­ desc deseori Ia luptele de atunci. Comu­
cu scopul de a mă lăuda, cî cu scopul ne muncii. voluţii Socialiste din Octombrie şi am vrut niştii din România erau în fruntea lupte­
n arăta adevărul, sâ ştie şi alţii cum am Curiozitalea mea de tânăr m’a împins ca şi la noi să fie la fef. lor minerilor din Valea Jiului. Chemarea
trăit noi pe vremuri'" - odată sâ -1 întreb: Dumneata de unde şlil Cu toate ca armata care stătea la che­ lor pătrundea în rândurile noastre, oc dă­
•k toate astea ? Inlreabarea însă a rămas fără remul „domnilor" a căulal să ne apese şi dea curaj de luptă
Cu modeslia Criracleristică comuniştilor, răspuns... Mai târziu am aflat câ el era sâ ne persecute, noî minerii nu ne-am lă­ ..Apropierea zilei de l Mai — Ziua So­
tovarăşul Palilinet povesteşte: revoluţionar”. sat, greve şi demonstraţii tot am organizat lidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc
— Am început să lucrez ca „ziuaş” ală­ Tovarăşul Paţilineţ se opri din poves­ şi nu ne-au speriat nici gloanţele şi nici din ţoală lumea — însemna pentru noî
:
turi de alţi liner şi mineri bătrâni, care tit, probabil pentru a-şf aduce aminte de baionetele jandarmilor. minerii zile de -mari pregătiri Ne duceam
îşi rupeau oasele la minele „Victoria", oeva deosebit de important. Se sculă de Au fost zile când minerii noştri cu fa­ pe ascuns în locurile dinainte stabilite, ţi­
„Ileana**, „Carolînn” şi alte mine cu nume pe scaun, tuşi încetişor şl se aşezi din miliile lor mâncau terci (zeamă de mămă­ neam şedinţe, ne sfâtuiam cum sâ difu­
de acestea poznaşe, date de exploatatori nou ligă) doar odată pe zi: umblau oopjîi şi zăm manifestele, curn sâ organizăm ac­
după numele ibovnicelor lor Mi am dat „lată — spune el — mi-am adus a- soţiile noastre flămânzi, plângând pe dru­ ţiuni de sabotaj, cum să-l ridicăm pe toţi