Page 10 - 1953-06
P. 10

pae- 2-a’                                               drumul socialismului

                                                                                            Pentru îndeplinirea planului pe Semestrul I.
                      250 ani dela răscoala lui Râkoczi
                                                                                                                      în industrie
                Anul  acesta  poporul  frate  maghiar  săr­ potriva cotropitorilor.  „Scopul  tuturor  fap­
              bătoreşte  cea  de  a  250-a  aniversare  a  răs­  telor  mele  —  scria  el  —  era  numai  dra­  (Urmare din pag. l-a)  socialistă,  răspânditul  metodele  înaintate  de
              coalei  lui  Râkoczi,  unul  dintre  ce}  mai  gostea  de  libertate  şl  dorinţa  de  a  elibera   şoare  o  concretă  şi  elicace  muncă  politică   muncă  ale  stahanoviştilor  sovietici  şi  ale
              mari  revoluţionari  aî  Ungariei.  La  12  Mal  patria  de  sub  jugul  străin...  Dorinţa  de  a   de  massă  pentru  mobilizarea  tuturor  mun­  celor din ţara noastră.
              1703,  el  a  lansat  dîn  cetatea  Brczân  ves­ fi  demn  de  încrederea  şl  dragostea  popo­  citorilor,   inginerilor   şi   tehnicienilor   tn   Ţinând  scamă  de  accsle  sarcini,  orgnni*
              tita  sa  chemare  către  poporul  maghiar  ehe-  rului  ml-n  dat  curaj  şi  forţe".  Iată  cuvin­  lupta pentru înlăturarea acestor deficienţe.  zaţiile  de  partid  Lrebue  să  mobilizeze  sin*
              mându-i  la  luptă  armată  împotriva  cotro­  tele  simple  şi  pline  de  îmbărbătare  prin   Pc baza Motărîrii C C al P.M.R. cu privire la   dicatele,  organizaţiile  de  U  T.M.  în  munca’
              pitorilor  habsburgi  şi  a  proprie}  nobiliml  care  el  a  mobilizat  poporul  la  luptă  drea­               de  lămurire  şi  antrenare  a  întregii  mnsso.
                                                                                         măsurile  de  îmbunătăţirea  agitaţiei  polilice
              cnre-şi  vânduseră  |ara.  In  chemarea  sa  is­ ptă pentru eliberarea patriei.                                  de   muncitori   în   întrecerea   socialistă,
              torică,  Râkoczi  a  demascat  cu  tărie  lără-   Râkoczi,  şi-a  dat  pc  deplin  seama  de  im­  în   rândurile   oamenilor   muncii,   organi­
                                                                                         zaţiile  de  partid  sunt  obligate:  „Să  desfă­  aplicarea   metodelor   înaintate   de   muncă,
              delegilc  săvârşite  de  ocupanţii  habsburgi  portanţa   politică   a   unităţii   naţiunilor   în              popularizând   larg   succesele   dobândite   îrt
              a  arătat  poporului  cum  aceştia  jefuesc  bo­  lupta  contra  asupritorilor.  El  a  arătat  ro­  şoare  agitaţia  politică  dc  massă  în  vederea   întrecere  şi  mciodele  noi  de  muncă.  9ă!
              găţiile  ţării,  îşt  bat  joc  de  legile  ei  şi  storc  mânilor,  saşilor,  croaţilor,  ctc.,  fărădelegile   îndeplinirii  planului  cincinal  în  patru  an?,
                                                                                         îndeplinirii  planului  de  electrificare  Şi  ri­  lupte  pentru  întărirea  disciplinei  în  muncă',
              biruri  grele  de  pe  spinarea  poporului  mun­ săvârşite  de  cotropitori,  Ic-a  explicat  pc                 a  răspunderii  personale  şî  să  ia  asemenea!
                                                                                         dicării  nivelului  de  trai,  material  şl  cultu­
              citor.  „Stăpânii  care  ne  subjugă,  —  se  înţelesul  lor  scopul  revoluţiei  şi  i*a  îndem­                măsuri  politice  şi  organizatorice  care  să;
                                                                                         ral  al  oamenilor  muncii  prin  sporirea  con­
              spunea  în  chemare  —  ne  amendează,  ne  nat  sâ  pună  mâinile  pe  arme  şi  să  lupte                      asigure  nu  numai  îndeplinirea  dar  -$i  de­
                                                                                         tinuă  a  producţiei  şi  productivităţii  muncii,
              pune  în  spinare  biruri  de  neindurat,  lo­ alătur)  de  poporul  maghiar  împotriva  asu­                    păşirea cu mult a sarcinilor de plan.
                                                                                         prin  îmbunătăţirea  calităţii  producţiei,  scă­
              veşte  în  libertatea  drepturilor  noastre,  dis-  pritorilor  comuni.  Sunt  o  serie  de  docu­
                                                                                         derea  preţului  de  cost  al  produselor,  rea­  Printr’o  muncă  perseverentă  de  zi  cu  zi
              preţuind  adevăratele  noastre  legi,  luând  în  mente,  care  dovedesc  că  Râkoczi  a  reuşit
                                                                                         lizarea  unul  regim  sever  de  economii  şl   desfăşurată  la  nivelul  sarcinilor  puse  de
              stăpânire  vitele  noastre,  călcând  in  picioa­ să  unească  ca  nimeni  altul  de  pe  vremea
                                                                                         folosirea  tuturor  rezervelor  interne  ale  în­  parlid  şi  guvern  sc  va  reuşi  ca  din  aceste
              re  cinstea  noastră,  luându-ne  pâinea  şi  sa­ aceia  într’o  singură  tabără  cele  mai  multe
              rea, stăpânind viaţa noastră’ .     popoare,  mobilizându-le  la  luptă  pentru  e-   treprinderilor  ;  să  atragă  masse  tot  mal   întreprinderi  în  prezent  codaşe  să  sc  facă
                                  1
                Mizeria  şi  sărăcia  era  de  ncsuportat.  Ele  liberarea  ţării.  Luptei  de  eliberare  conduse   fargi de oameni ai muncii în întrecerea  întreprinderi fruntaşe.
              apăsau  greu  pe  spinarea  Iobagilor  ma­ de  Râkoczi,  i  s’au  alăturat  iobagi  români,
              ghiari  şi  celorlalte  naţionalităţi  care  erau  ucrainfeni. subcarpatici, slovaci şi alţi».
              jefuiţi  şi  asupriţi  nu  numai  de  ocupanţi  cl   Meritele  sale  deosebite  în  lupta  pentru   Tineri, înscrieţi-vă în Institutele de învăţământ Superiori
              şi  de  boierii  maghiari.  Starea  de  mizerie  scuturarea  jugului  habsburgitor  l-au  făcut
              hărăzită   poporului   de   către   cotropitorii  pe  Râkoczi  să  fie  iubit  şl  stimat  de  între­  Institutul  de  Ştiinţe  Economice  şi  Planifi­  nul  dc  admitere  absolvenţii  liceelor,  şcoli-:
              habsburgi  şi  de  către  boerimea  băştinaşă,  gul  popor,  de  toate  naţionalităţile  conlo­  care  „V.  |.  Lenin",  Bucureşti,  primeşte  în­  lor medii tehnice şî pedagogice.
              a  tăcut  să  izbucnească  răscoale  ţărăneşti  cuitoare.  E?  a  fost  un  adevărat  erou  al   scrieri Ia următoarele facultăţi şi secţii:  Institutul  dc  Arte  Plastice  „Ion  Andrea
              răzleţe,  răscoale  care  dovedeau  eroismul  şl  poporului  maghiar  pe  care  nici  un  sacrifi­  Facultatea  de  Ştiinţe  Economice  cu  durata   eseu"  din  Cluj,  pregăteşte  cadre  superioare
              curajul  cu  care  poporul  asuprit  era  hotă-  ciu  nu  l-a  putut  opri  din  lupta  dusă  pen­  de învăţământ de 5 ani  pentru  Arlele  Plastice  în  domeniul  creaţiei
              rît  să  lupte  pentru  independenţă  şl  drep­ tru fericirea poporului din care făcea parte.  Facultatea  de  Planificare  cu  durata  de  în­  şi  al  pedagogici.  In  această  unitate  dc  în*:
              turi depline.                         Cauza  pentru  care  a  luplat  Râkoczi  a   văţământ  de  4  ani  cuprinzând  următoarele   văţământ  superior  se  predau  următoarele
                Mişcarea  ţărănească  creştea  din  zi  in  zl.   triumfat  deabla  in  zilele  noastre,  când  po­  secţii: a) Economia industriei socialiste;  specialităţi: pictură, sculptură, graficâ-gra*
              Pentru  ca  să  dea  rezultatele  dorite,  ea                              b)   Economia  agriculturii  socialiste;  c)  Eco­  vură,  imprimeuri-textile  şi  pedagogice.  Prn
                                                  porul  frate  maghiar  ca  şi  poporul  român
              trebuia   transformată   însă   într’o   revoluţie   a  fosf  eliberat  din  ghiarele  exploatării  de   nomia aprovizionării tchnioo-materialc.  mele  trei  specialităţi  au  o  durată  dc  studii
              organizată,  bazată  pe  unirea  tuturor  forţe­                             Facultatea  de  Finanţe  cu  durata  de  în­  dc  5  ani.  la  care  se  adaugă  anul  al  Vl-lca’
                                                  către  glorioasa  armată  sovietică,  câştigân-
              lor  care  doreau  s&  lupte  împotriva  stăpâ­  du-şi   pe   deplin   independenţa   naţională.   văţământ  de  4  ani,  cuprinzând  următoa­  de diplomă.   *
              nirii  habsburgite.  Râkoczi  Ferencz  deşi  era                           rele  secţii:  a)  Finanţe;  b)  Monedă  şi  cre­
                                                  Astăzi  Ungaria  Iul  Râkoczi  şi  Kossuth,  a                                 Studenţii  merituoşi  beneficiază  dc  bursă
              cel  mai  mare  latifundiar  al  Ungariei  a  f  ă­                        dit ; c) Evidenţă contabilă.
                                                  revoluţionarilor  din  1919.  este  o  ţară  liberă                          de întreţinere   (180, 150,  100   lei lunar plus
              cui  pentru  poporul  maghiar  ceeace  nu  a                                 Facultatea  de  Comerţ  şi  Cooperaţie  cu  du­
                                                  şl  independentă  aşa  cum  ei  au  dorit-o,  este                           majorări pe an de studîi şi învăţătură).
              făcut  nici  înainte  nici  după  el  un  alt  no­                         rata  dc  învăţământ  de  4  ani  cuprinzând  ur­  Candidaţii  trebuc să   fie   absolvenţi ai
              bil  ungur.  El  s’a  pus  in  fruntea  ţărănimii   o  ţară  a  muncitorilor  şi  ţăranilor  înfrăţiţi   mătoarele  secţii:  a)  Economia  comerţului   unei  şcoli  medii  şi  să  nu  depăşească  vârstă
              răsculate şi a pornit glorioasa revoluţie lm-  în luptă pentru construirea socialismului.  socialist; b) Evidenţa contabilă In comerţ;  de  30  de  ani.  Deasemeni  ei  trebuc  să  sus­
                                                                                         c)  Mcrceologie.                      ţină  un  examen  de  admitere  care  va  consta
              Biblioteca raională din Orăştie — fruntaşă pe regiune                        Facultatea  de  Ştiinţe  Economice  pregă­  din:  a)  o  probă  de  desen,  una  dc  compo­
                                                                                         teşte  economişti  pentru  organe  economice   ziţie  (ambele  executate  în  creion)  şi  o  probă
                                                                                                                                                                  1
               In  cadru)  etapei  a  treia  a  concursului   bume  cu  decupări,  dări  de  seamă  în  lato   centrale,  cadre  didactice  pentru  predarea   de  natură  moarlă  (aquarelă)  ;  b)  o  probă
             dintre  bibliotecile  centrale  regionale,  raio­  cititorilor,  liste  de  recomandare,  ele.,  au   economici  politice,  cadre  pentru  cercetarea   din  literatura  română  (scris  şi  oral)  ;  c)  o
             nale  şi  săteşti,  care  s’a  încheiat  de  curând,   reuşit  să  mărească  numărul  cititorilor  noi   ştiinţifică  pe  tărâmul  economici,  etc.  Cole-   probă  din  Constituţia  R.P.R  (oral)  ;  d)  o
             biblioteca  raională  din  Orâştie  a  oblinut   înscrişi,  dota  660  cât  a  fost  la  sfârşitul   lalte  facultăţi  pregătesc  cadre  de  economişti   probă  dîn  istoria  R.P.R.  (oral)  ;  e)  o  probă
             apreciabile realizări.                etapei a doua, la 1052.               dc  înaltă  calificare,  specializare  în  diferite   din  literaturo  maghiară  (numai  penlru  can­
               In  şedinţa  de  analiză  a  activităţii  biblio­  Deascmeni  numărul  cărţilor  citite  a  cres­  ramuri ale economiei şi finanţelor.  didaţii maghiari) scris şi orat.
             tecii,  care  s’a  ţinut  Joi  II  Iunie  a.  c.,  ]a   cut  delo  4773  cui  a  fost  în  etapa  doua,  ta   Studenţii  care  urmează  Institutul  şi  sunt   Examenele  dc  admitere  se  vor  ţine  la  daţi
             Orăştie,  la  care  au  participat  activiştii  bi­  8433 volume.           lipsiţi  de  posibilitatea  de  a  se  întreţine  pri­  de  15  August  1953.  Pentru  pregălirea  can*
             bliotecii  regionale  şi  cei  ai  bibliotecilor  ra-
                                                    Pentru  activitatea  sa  deosebită,  colecti­  mesc  bursă.  Deasemenea  se  acordă  studen­  didaţilor  la  examen,  se  va  organiza  un  curs
             ionnlc.  s’a  constatat  că  biblioteca  centrală   vul  bibliotecii  raionale  din  Orăştie  i-n  fost
             raională  din  Orăştie,  în  elapa  treia,  a  de­                          ţilor  Institutului  care  se  disting  la  studii  şi   de  pregătire  ce  va  începe  la  data  dc  15  Iu*
                                                   înmânat  zilele  aoestca  drapelul  de  bibliotecă
             pus  eforturi  Însemnate  pentru  îmbunătăţirea   fruntaşă pe regiune.      un  număr  de  burse  Republicane,  dc  250  lei   lic şi va dura până la 15 August.
             muncii de bibliotecă.                                                       lunar.                                 înscrieri  pentru  cursul  de  pregătire  se  pot
                                                    Biblioteca  raională  din  Sebeş  care  a  pier­
              Datorită  folosirii  unui  număr  însemnat  de                              Pentru  a  fi  primiţi  în  Institut,  candidaţii   faoe  şi  prin  corespondenţă  între  5—15  Iu*
                                                   dut  drapelul  câştigat  în  etapa  ll-a,  arc  ţoale
             mciode  de  muncă  —  bune  şi  variate  —  ca  :
                                                   posibilităţile  —  ea  oricare  bibliotecă  de  alt­  trebuc  să  treacă  un  examen  de  admitere  la:   îie  la  secretariatul  Institutului  Str.  Roasei
             ducerea  cărţilor  la  locul  de  muncă,  colpor­
             tajul  cărţilor  în  oraş,  organizarea  de  re­  fel  —  să  câştige  din  nou  în  etapa  IV-a   Limba   română,   matematici,   geogralie   şl   vrelt Nr 8.
             cenzii. consfătuiri cu cititorii, expoziţii, al-  drapelul de bibliotecă fruntaşa.  Constituţia  R.P  R.  Pot  concura  la  exame-  Cursul de pregătire este gratuit.
                                               „Pe cuvânt de                           “                                         Construcţii de folos obştesc
              Ziua  bună  se  arată  de  dimineaţă,  glă-   sfatului  cu  pnşi  de  uriaş  îodreplându-se   popular  raional  cu  preşedinţii  sfaturilor  popu­
             suieşle  o  vorbă  din  popor.  Secretarul  Sfa-   spre  satele  Boiuri  şl  Vica  —  erau  cam  de­  lare  comunale,  organele  de  conducere  dcla   în cinstea Festivalului
             tuhr  Popular  din  comuna  Gurasada,  raio­  parte.  Dar  nici  nu  ieşi  bine  din  curte  şi  ro-   sfatul  popular  raional,  vorbind  despre  pre­
             nul  llia,  —  Golomboş  Ludovic  —  de  data   tindu-şi  capul  se  uită  spre  sfat,  apoi  cu  un   gătirea  pentru  campania  de  vară,  repararea   In  oraşul  Deva  dtn  iniţiativa  Comitetul
            aceasta  veni  mai  devreme  la  sfatul  popular.   semn  discret  dar  dispreţuitor  făcut  cu  mâna   tractoarelor şl batozelor spuseră :  lui  Regional  de  Partid  au  început  lucră*
                                                                                                                                                         cinematografl
                                                                                                                                                   unui
                                                                                                                               rile
                                                                                                                                          constfucţia
                                                                                                                                   pentru
             Preşedintele  era  plecat  şl  de  câteva  zile   cea  dreaptă,  îşi  încetini  paşii  şi  o  luă  aşa...   —   lată  tovarăşi  o  situaţie  care  ne  duce
            toată  greutatea  muncii  apăsa  numai  pe   mai încet inel.                In  eroare,  o  situaţie  care...  şi  arătase  că  la   de  vară,  a  unui  palat  cultural  şi  a  unui
            umerii săi.                             Ziua  se  sfârşise  şi  începu  alta.  Pe  la   verificarea  făcută  pe  teren  de  că4re  tehni­  parc de cultură şi odihnă.
                                                                                                                                Palatul  va  li  prevăzut  cu  o  sală  de  spee*
              —  Nu  e  uşor  —  se  gândi  secrclnrul,  ce-şi   sfârşitul  celei  de  a  doua,  Alexe  —  agentul   cienii  secţiei  agricole  raionale,  din  cele  6   tacolc,  o  sală  de  lectură,  bibliotecă  Şî  alte
            sprijini  colul  pe  masa  biroului  şl  îşi  trânti   agricol — Intră pe uşa sfatului gâfâind.  batoze  dela  Boiuri  şl  Vica,  nu  erau  repa­  încăperi necesare.   »
            tn  cupa  palmei  capul  greu  parcă  de  greu­  —  Cum  stăm  ?  îl  întrebă  secretarul  sta­  rate  aproape  nici  una.  Preşedintele  din   La   ridicarea   acestor   construcţii   pârtiei*
            tatea  gândurilor..  Deodată  tresări  şi  cu  o   lului popular.           Gurasada  —  Vercsteu  Petru  —  care  era  şi   pă voluntar 2ccj de tineri şi vârstnici. .
            mişcare  grăbită  sooase  din  sertar  o  agendă;   —  Bine  tovarăşe  secretar...  bine!  Toate   el  la  şedinţă,  se  roşi  până’n  vârful  urechi­
                                                                                        lor, II luase pe neaşteptate            Pentru  desfăşurarea  în  bune  condiţiuni
            răsfoi  câteva  file  şi  se  opri...  cutare  va  face   cele  6  batoze  sunt  reparate,  puse  la  punct,
                                                                                          —  Păi  să  vedeţi...  pe  cuvânt  de  onoare.»   a  sportului  dc  massă,  colectivul  sportivi
            astăzi  cutare,  cutare,  cutare.,  cutaree...  cu­  merg ca... ceasul.
                                                                                        încercă preşedintele.
            tare.  cutare...  cutare  I  şi  hi  dreptul  fiecărui   —  Dar traotoa/ele ?                                     „Spartak”  din  Deva,  sprijijnit  de  C  C.F.S<
            nurm- făcea câte un semn obişnuit... o pipă.  —  Şi  ele...  Eu  cu  urechile  mele  le-am  as­                   Regional   şi   alte   întreprinderi   şi   instituţii
                                                                                          Vezi,  aşa  se  întâmplă,  tovarăşe  preşedinte
              ..Trecuse  de  ora  7.  Fiecare  funcţionar  ştia   cultai...  pe  îiecare.  Auzi  I...  la  mare  preci­       din  oraş,  va  termina  în  cinstea  Festiva-*
                                                                                        şi  tovarăşe  secretar  dacă  mergeţi.,  pe  cu­
            dcacuiu  cc  are  de  făcut  pentru  ziua  aceia   zie.  Şi  în  timpul  acesta  în  gândul  lui  Alexe   vânt  dc  onoare.  Eu  n’am  mers  pe  cuvânt  de   lufui   Mondial   al   Tineretului,   Stadionul
            şi,  se  apucaseră  de  treabă;  numai  Alexe   se  perinda  imaginea  nucului  mare  sub  care
                                                                                        onoare,  ci  am  mers  pe  teren  şi  am  aflat   sportiv   ol   oraşului.   In   prezent   lucrările'
            lonn  —  unul  din  agenţii  agricoli  —  încă   sforăise novăceşte două zile, una după alta.  că  agentul  agricol  Marian  Alexe  cu  echipa
            nu  venise  la  serviciu.  Deabla  sosi  după  orele   —  Putem treoe pe situaţie ?                               sunt în curs de desfăşurare.
                                                                                        sa,  compleclează  tabloul  cu  privire  la  asi­
            8 (ca dc obicei)                        —  Păj  dacă-ţi  spun  1...  Cu  urechile  mele...                                          ★
                                                                                        gurarea   gospodăriilor   ţărăneşti   nu   după,
              —  Dumneata  tovarăşe  Alexe  —  se  adresă   pe  cuvânt  de  onoare...  Şl  secretarul  sfatului   măsurătoare pc teren, ci... după ochi.  Elevii  şcolii  medii  telurice  de  construcţii
            secretarul  agentului  agricol  —  vei  merge   trecu  în  situaţie  (pe  cuvânt  de  onoare)  fără   Vezi  tovarăşe  vicepreşedinte  dacă  nu  con­  civile   şl   industriale   din   Deva   în   frunte
            aslăzi  îa  Boiuri  şi  Vica  să  controlezi  cum   să  mai  controleze.  Trimise  situaţia  la  raion:   trolezi  ?  Dumneata  ai  în  situaţie  o  casă  de   cu  utemişlii,  construcsc  pentru  şcoală  .în
            stau  batozele,  tractoarele...  se  apropie  re­  reparat, aranjat, pregătit, gata sută Ia sută.  cărămidă  mal  mare  ca  aceia  pe  care  o  ai   cinstea Festivalului o baie modernă.
            coltatul şiii...                        Trecuseră  vreo  câteva  zile  în  şir.  Preşe­  de  fapt  (din  lemn),  un  grajd  deasemenea,   La  proiectul  acestei  băi  lucrază  elevii  din
              —  Se face tovarăşe secretar.. se face I  dintele  —  care  se  reîntoarse  —  muncea  şî   Iar  dacă  stăm  să  ne  luăm  întru  totul  după
            —  răspunse  scurt  şi  plin  de  liotărîre  —  ca   cl  Imiştit  ca  şî  secretarul,  cu  Inima  împă­  situaţie  ne  întrebăm:  oare  ce-o  fl  /âcuî  Mă-   anul  IV  îndrumaţi  şl  ajutaţi  de  inginerii
            totdeauna  In  vorbe  doar  —  agentul  agricol.   cată  că  totul  e  în  regulă...  batozele,  tractoa­  rian cu şura dumitnle, dar cu vaca ?  şi profesorii lor.
            Vă  aduc  o  situaţie...  la  milimetru  Şi  fără   rele.. sută la sulă.      ...Dumneata   mai   crezi   pe   cuvânt   de          BEDEA ROMAN
            să  întindă   prea  mult   vorba  ieşi  pc  uşa  Nu de mull, la o şedinţă (mută la sfatul  onoare ?..                             corespondent voluntar
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15