Page 11 - 1953-06

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

NE S C R I U
Consfătuirea pe ţară a C O R E S P O N D E N Ţ I I

In ziua dc 10 Iunie a. c In palatul ad­ Am discutat apoi aceslc probleme şi cu Pentru a se scoale în evidenţă felul cum ★ ★
ministrativ al C.S. „Gh. Gheorghiu-Dej” tovarăşii din celelalte schimburi dela cup­ conducerea tehnico-adminislrativă a com­
din Hunedoara, s’a desfăşurat consfătuirea torul meu şi lc-am propus să înălţăm ca­ binatului şi comitetul de întreprindere s’a Cetăţenii comunei Bunila
pe (ară a otelarilor, organizată de Comite­ petele cuptorului şi să utilizăm pragurile îngrijit dc crearea condiţiilor tehmeo-organi îşi înfrumuseţează comuna
tul Central al Sindicalului Muncitorilor din false de dolomită în aşa fel încât odată zatorice necesare pentru aplicarea acestei
Industria Metalurgică, Eleotricâ, mine fîe- cu mărirea capacităţii băii să crească şi iniţiative; dc popularizarea şi extinderea Cetăţenii comunei Butiila răspund prin
roasc şi neferoase în colaborare cu Minis­ capacitatea cuptorului. ei în cadrul combinatului, s’au prezentat fapte dc înalt patriotism acţiunilor între­
terul Industriei Metalurgice Ca să putem da mai mult oţel, am cău­ referate dc către inginerul Niţă loan, şe­ prinse de sfatul popular sub conducerea
La consfătuire au participat tovarăşii tat să folosim cât mai raţional timpul de ful sectorului oţelărie şi tovarăşul Farkas organizaţiei de bază. Anul trecut au cons­
lancu Traian, ministru adjunct, Maurîcîu lucru şi să scurtăm durata de elaborare Alexe preşedintele comitetului dc întreprin­ truit un local pentru miliţie iar în sutele
Vasile din partea C.C. al Sindicalului Me­ a şarjelor. Aceasta depinde în primul rând dere. aparţinătoare au construit localuri dc şcoli.
talurgic, Boureanu Ştefan primsecrctar al dc reducerea timpului dc reparaţie la cald, Din aceste roferate a recşit că pe lân­ Anul acesta, în adunările populare au
comitetului raional de partid Hunedoara, dc felul aprovizionării şî dc modul de or­ gă tehnicienii care au îmbrăţişat cu căl­ hotărît construirea unul locaJ pentru sfa­
Bontca Ştefan, director genera) al combi­ ganizare a muncii în echipe dură preţioasa iniţiativă, şi au sprijinit-o, tul popular comunal prin auloimpuncrc.
natului, precum şi numeroşi oţelarî staha- O rezervă internă pe care am folosit-o au fost şi unii care au căutat să o frâ­ La lucrările care au început peste 100
ncrviş-li, ingineri şi tehnicieni dela „Sovrom- este scurtarea perioadei de descarburare n neze ca Timişan Lazăr, Hărău Petru, O- cetăţeni, au răspuns chemării la muncă vo­
metal” Reşiţa, uzinele „23 August” Bucu­ şarjelor prin oxîdarea băii cu ajutorul ac­ ţclaru Alexandru şl alţii. luntară, realizând un total dc aproape
reşti, „Steagul Roşu” Oraşul Stnljn, „In­ rului comprimat, care pe lângă faptul că Deasemcni referatele au scos în eviden­ 200 ore. Plus de munca cu braţele s’.iu
dustria Sârmii” Câmpia Turzii, „Progresul" ne dă posibilitatea să realizăm însemnate ţă şi faptul că direcţia tehnică (director transportat J50 m. c. piatră, 75 m. c. nisip,
Brăila şi dela alte întreprinderi metalur­ economii, nc ajută în acclaş timp la scur­ irig Miclen Romulus) şi direcţia aprovi­ 20 m. c piatră dc var şi altoie.
gice din ţară. tarea duratei de elaborare a şarjei Astfel zionării (director Stoica losif), nu s’au în Contribuţia ţăranilor muncitori, la în­
Scopuil acestei consfătuiri a fost dc a a- echipa mcva a reuşit ca In prima lună a grijii pentru aplicarea măsurilor tehnico- frumuseţarea comunei lor, este o dovadă
maliza amănunţit în ce constă esenţa ini­ acestui an să depăşească indicii de utili­ organizatorîee necesare şi de aproviziona­ vie a dragostei lor faţă dc patrie, a dorin-
ţiativei oţelarului stahanovist Costache Va­ zare cu 16 la sută, îar în luna Mai am rea cu var, minereuri şî aMc materiale ta 1 ţei lor dc a munci şi construi pentru o
sile dela C.S „Gh. Gheorghiu-Dej”; în ce obţinut o depăşire a normei de producţie timp, îar comitetul sindical nu a populari­ viată mai bună.
măsură această iniţiativă a fost aplicată de 31,01 la sută. zat această iniţiativă şi timp dc 6 luni NAR1ŢA ÎOAN
până în prezent, precum şi posibilităţile de Obţinerea acestor rezultate se datoresc nu a analizat felul cum este aplicată şi corespondent voluntar
a o extinde în toate întreprinderile me­ faptului că am aplicat în mod ştiinţific cele extinsă în combinat.
talurgice din ţară. două metode — Matulineţ şi Macar-Mazai La discuţiile pe marginea referatelor au
Stahanovistul Costache Vasile a prezen­ — cât şi planificării muncii în aşa fel luat cuvântul numeroşi participanţi Ia con­ Mai multă atenţie în
tat referatul cu privire la „folosirea maxi­ ca fiecare din cei patru tovarăşi din c- sfătuire printre care tovarăşii Pago Du­
mală a capacităţii cuptoarelor Sicmcns- chipă să aibe o sarcină concretă mitru („Oţelul Roşu”). Preda Nicolac („Pro- aprovizionarea cooperativelor
Martin”. Un tovarăş din echipă împreună cu mine giesul” Brăila), Stanciu Ştefan („Sovrom-
încă din anul 1951. întreprinderea Car­
★ răspundem de conducerea focului în cup­ metal” Reşiţa), Forţu Petru (Hunedoara), boniferă Ţcbea, cu ajutorul muncitorilor,
In referatul său, stahanovistul Costache tor, altul pregăteşte în spatele cuptorului etc a amenajat un local potrivit pentru func­
Vasile a arătat că: „Metodele înaintate de material dc înfundat, var pentru oală, cocs Participanţii la discuţii au arătat că ini­ ţionarea în bune condiţiuni a unei coope­
muncă ale stahanovîşilor sovietici cons- pentru dop, iar un alt tovarăş pregăteşte ţiativa oţelarului Costache Vasile, prin care rative Această cooperativă s’a amenajat
titue pentru oţelari ca şi pentru toţi oa­ în faţa cupdorului materiale ca : var, fexo- s’a realizat cca mai mare producţie de oţel cu scopul de a veni în ajutorul muncito­
menii muncii un imbold puternic în muncă, mangnn, ctc din ţara noastră până în prezent, este rilor mineri din Ţebca, pentru a nu mai
penlrucă ele ne ajută să obţinem zi de zi Macaragiul deserveşte şi cl cuptorul a- îmbrăţişată cu căldură de ei, nngajându-se fi nevoiţi să se deplaseze 4 km. până In
succese tot nj«î marţ în lupta pentru rea­ sigurând încărcarea în bune conditiuni. lu­ co să o extindă în întreprinderile din care Baia dc Criş pentru a-şi ridica alimen­
lizarea planului de producţie. crând după indicaţiile dale dc mine fac parte tele raţionalizate.
Datorită intensificării întrecerii socialis­ Pentru aplicarea cu succes a acestei ini­ In închecrea consfătuirii, tovarăşul Mi­ In momentul de faţă cooperativa din
te şi aplicării metodelor oţelarului sovie­ ţiative— a arătat în continuare vorbitorul nistru adjunct lancu Traian. tovarăşul Ţebca este slab aprovizionată. Conduce­
tic Matulineţ — de elaborare a şarjelor ra­ —- sunt necesare un complex de măsuri Mauriciu Vasile şî tovarăşul Boureanu rea raională a cooperativelor de consum
pide — şi adtelc, echipa mea a dat peste telinico-organizatoriee, ca organizarea mun­ Ştefan, au arătat că consfătuirea otelarilor. din Brad trebue să lichideze cu nepăsarea
plan anul trecut 600 tone de oţel. cii după grafic între oţelărie şi celelalte inginerilor şi tehnicienilor a constituit un faţă dc buna aprovizionare a minerilor,
Preocupaţi de gândul de a găsi mijloa­ cuploare în aşa fel, îtncât pc baza unei munci minunat prilej de îmbogăţire a cunoştin­ trecând de îndată la transportul pâinii şi
cele prin care să facem să crească in­ ritmice să se înlăture pierderile fondului ţelor şi au indicat concret sarcinile ce re­ a celorlalte alimente la cooperativa din Ţe-
dicii de utilizare a capacităţii cuptoarelor dc timp de lucru şi să se asigure un ni­ vin stahanoviştilor, inginerilor şi tehnicie­ bea.
Siemcns-Martin. am studiat cartea „Oa­ vel cât mai înalt de utilizare al agregate­ nilor în însuşirea, aplicarea şi extinderea JULA IOAN
meni şi Oţel” de^ unde am aflat despre lor. iniţiativei oţelarului Costache Vasile, în corespondent volunlar
minunata metodă de muncă a oţelarului Ridicarea necontenită a nivelului telini- toate întreprinderile metalurgice din \arâ.
Macar-Mazai. Sfătuîndu-mă cu echipa mea co-profesional are deasemenea un rol deo­ Deasemenea au fost indicate sarcinile ce
şî având sprijinul organizaţiei de bază şi sebit de important în munca noastră: să revin organizaţiilor dc partid şi sindicale 0 gestionară
al comitetului sindical de secţie, am ajuns ne străduim ca fiecare fruntaş în muncă cât şî conducerilor lehnico-admînistrativc
la concluzia că se poate realiza o produc­ să devină stahanovist şi ca fiecare sta­ în sprijinirea şi aplicarea metodelor îna­ care nu Re face cinste
ţie mai mare de oţel pe m. p d« vatră hanovist să devină un bun tehnician”. intate de muncă
La cooperativa „7 Nocmbric” din Petrila,
este gestionară Mcsaroş Iri.na, o femeie tare
comodă Aceasta nu-şi face datoria in mod
SPICUIRI DIN GAZETELE DE PERETE conştiincios, nu se îngrijeşte de aprovizio­
narea cooperativei cu legume şi zarzava­
In urma apariţiei Hotixîrij C.C. al P M.R. a organizat şi întărit colectivul dc redacţie O muncă intensă desfăşoară colectivul de turi pentru familiile minerilor. Nici măcar
cu privire Ia îmbunătăţirea muncii agita­ a gazetei „Scânteia de Oţel”, care prin aju­ redacţie a gazetei de perete dela S.M.T. orarul de serviciu nu-l respectă Intr’una
ţiei politice de massă în rândurile oameni­ torul permanent dat de către secretarul or­ Alba-lulia. care în articolul „Pentru buna dm zilele trecute, gospodinele din Pclrila
lor muncii, majoritatea gazetelor de perete ganizaţiei de bază, tov. Toma Adam, a reu­ desfăşurare a campaniei de vară" s'a .au fost nevoite să se ducă la ea acasă
din regiunea noastră au făcut o adevărată şit să şi facă un plan de muncă concret, cu ocupat de succesele tractoriştilor, în rea­ să o „invite" să deschidă pcnlru a şi pu­
cotitură în activitatea lor, devenind pe drept sarcini pentru fiecare membru din colectiv şi lizarea planului de reparaţii. tea cumpăra cele trebuincioase. Foarte
cuvănt organe de presă la locul de muncă, pentru fiecare din cei 13 corespondenţi vo­ S’a îmbunătăţit activitatea gazetelor dc „calmă”, gestionara le-a răspuns, „că până
având conţinut bogat şi mobilizator luntari. Pe lângă multe alte sarcini, gazeta perete dota gospodăriile colective: Mier­ nu-mi termin lucrul acasă nu pot deschide"
O serie de gazete de perete, printre care dc perete a susţinut şi urmării îndeaproape curea, Ilia, Obreja, etc., care sprijină mun­ Un obicei urât dc oamenii muncii, mai
gazetele; „Să construim Hunedoara”, „1 C.S.H întrecerea socialistă, ca de pildă întrecerea ca brigăzilor antrenate în întrecere socialis­ persistă şi acum la gestionara Mcsaroş:
Hunedoara” ; „Glasul Nostru” dela labrica pornită între stahanovistul oţelar Costache tă. La fel gazelele dc perete din satele Vâ- favoritismul. In ziua de 5 Iunie a c. so­
„1 Mai” Petreşti”, „Constructorul", I.C.T. Vasile şi Marişca Partcnie, care s’au an­ lişoara şi Bxănişca, mobilizează ţăranii
Alba lulia; „Pe Drumul Păcii” Atelierele gajat să obţină o depăşire a planului dc muncitori în întrecerea palriolică şi demas­ ţiile de mineri din Potrila s'au dus la
Centrale Gura-Barza, etc., au devenit exem­ peste 2 Ia sulă, să elaboreze şarje rapide cu că cu tărie pe chiaburii din sat. cooperativă să cumpere gulii Cooperativa
ple, atât în ce priveşte ţelul In care au încărcătură normală, respectându-se strict Dacă multe colective de redacţie a ga­ mai avea însă un sloc dc mazăre stricată
/ost confecţionate, cât şi In oe priveşte felul sortimentele şi să facă însemnate economii. zetelor de perete, au fost ajutate de or­ şi aceasta tot din cauza neglijentei ges­
în care îşi scot numereJc, numere vii ce In mod hotărtt şi-au schimbat caracterul ganizaţiile de bază şi ele au putut să-şi tionarei Mcsaroş.
cuprind articole care tratează probleme de şî conţinutul majoritatea gazotetor de pe­ întărească activitatea lor. apoi există to­ Ce s’a gândii să facă această gestionară?
producţie, cultural-educative, etc., având di­ rete din întreaga Valea Jiului, în frunte tuşi gazele dc perete care au o activitate
ferite forme: dări de seamă, note, note sa­ situându-se gazetele dela minele Pclrila, Lo- slabă — Cine vrea gulii să cum)>cre şi mazăre —
tirice, epigrame, caricaturi, etc., axate pe nen, Aninoasa şi cea dela Filatura Lupcni. Printre acestea se numără gazetele de spunea ca
problemele chcic ce stau în faţa întreprin­ care au contribuit in foante ma-re măsură la perete dela fabrica „Simion Bărnuţiu” Se­ — Dar c stricată — protestau femeile.
derii sau instituţiei respective înfăptuirea cu succes a sarcinilor dc plan. beş, C.F R. Alba-lulia, C.FU. Combinatul — Ei şi ec-i dacă-i stricată ? — le răs­
La fabrica „1 Mai” Petreşti, Ele au popularizat pe o scară largă meto­ Siderurgic „Gh Ghcorghiu-Dcj” Hunedoa­
planul a fost depăşit, lucru la care dele graficului ciclic, brigada complexă, ra, Tribunalul Deva, Sfatul Popular Re­ pundea gestionara — Vă place, luaţi dacă
gazeta dc perete şi-a adus din plin partea iniţiativa maistrului Sviştea Ghcorghe, şi gional Hunedoara, ctc, care şi astăzi mai nu, la revedere.
ei de contribuţie. Colectivul de redacţie al metodele sfaft5noviştilor Kopctin Ghczn. tratează problemele în general şi nu se Bineînţeles, gospodinele nu au cumpărat
gazetei dc perete „Constructorul” dela I.C.T. Mihnî Ştefan şi a ailor mineri dc frunte. mazărea stricată din care motive n’au fost
ocupă îndeaproape dc lupta pentru înfăp­
'Alba lulia, din propria lui iniţiativă a în­ In numărul din 2 Iunie a. c gazeta de servile cu gulii. A doua zi guliile au fost
tuirea cincinalului în patru ani
tocmii grafice, care erau publicate cu regu­ perete dela Gura Barza s’a ocupat de ca­
Pentru remedierea lipsurilor manifestele vândute „pe sprânceană” favoritelor ges­
laritate Gazeta de perete s’a ocupat în lificarea cadrelor. In articolul „Cadrele ho­
mod deosebit dc învăţământul de partid, tărăsc totul”, scris de tovarăşul Lazăr în activitatea acestor gazete de perete şî tionarei Mcsaroş.
reuşind ca la cursul seral şi istoria P.C.ILS. Marcu, s’a arătat cum în cadrul între­ în scopul asigurării bunei desfăşurări a Conducerea cooperativei „7 Nocmbric”
să ajulc In ridicarea frecvenţei dela 40 la prinderii miniere Gura-Barza, s’au recru­ întrecerii, organizaţiile dc baza. vor trebui este datoare să ia măsurile imediate pen­
80 la sută tat pentru şcolile de calificare până la 1 tru a se pune capăt acestor apucaturi dău­
să aplice întocmai prevederile Holănrii
In urma dezbaterilor pc marginea Hotă- Mai, 150 dc tineri, iar din 215 tineri, 195 nătoare comerţului nostru cooperatist.
rîrii cu privire la munca de agitaţie, orga­ s’au înscris la cursurile de cunoaştere a C C $\ P.M R. cu privire la îmbunătăţirea
nizaţia de bază O.S.M., dela Combinatul minimului-tchnîc, calificându-sc pc bază de muncii politice dc massă în rândurile oa­ BIRO ELENA
Siderurgic ,,Gh. Ghcorghiu-Dcj” Hunedoara, contract după metoda Cotlear. menilor muncii. * asesoarâ populară — Pcîxila