Page 14 - 1953-06
P. 14
pag. 2-a' DRUMUL SOCIALISMULUI
O sărbătorească întrecere în cinstea Festivalului Tof mai multe realizări
•n cinstea Festivalului
Faza regională a concursului de solişti populari amatori
ii
Festivalul Mondial a-1 Tineretului şi Stu câţi în pieptare frumos cusute — cu câtă însă, prin dinamismul lor neîntrecut, prin
denţilor penlru Pace şi Prietenie ce se va mode^ie, dar cu că! foc, doinesc — din flu optimismul, voioşia şi interpretarea fără de Concurs de creaţie
ţine lo Bucureşti între 2—16 August a. c ier i lo lungi şî inelate dela un capăt până la reproş, aceşti trei ţăran? muncitori au dat organizat în cinstea
sc apropie. Pe măsură ce se apropie, creşte celălalt — doina dragostei, a frăţei între dovndâ de o înaltă mâestrie artistică ; au
bucuria oamenilor muncii din lumea întreagă popoore, a libertăţii. Feţele lor crispate, scos la iveală cu un accent dooscbit înal Festivalului
şi în special a tinerelului care îşi va ma- brăzdate şî pe frunte cu adânci cute, ffi tele calităţi artistice ale poporului nostru. Casa dc cultură raională din oraşul O.ăş-
milesta cu acest prilej puternic — mai pu aduc în minte imaginea trecutei robii şi-a „Jocul de bâtă ca la Cui", executat dc fic a organizat in cinstea Festivalului Mon
ternic ca oricând — dorinla nestăvilită, dc cruntei exploatări. Dc data aceasta ţăranii ţăranii muncitori Haţegan loan, Dogari dial al Tinerelului şi Studenţilor pentru Pace
a trăi în pace, libertate, frăţie şi progres. muncitori Nasta Pelru şi Nasta Nicolae în Gheorglic şi Dă ian loan, din comuna Cui şi Prietenie un concurs de creaţie la care
Nu este om al muncii libere din patria frăţiţi în cântec dc fluier au fost din plin raionul Sebeş, au impresionat adânc publi se pot prezenta lucrări literare cum ar fi:
noastră care sâ nu simtă bucuri acestei răsplătiţi cu aplauze, acordându li se pentru cul speciator. poezii, schite, nuvele, ctc.
mari sărbători, a acestui mare eveniment; cântecele executate premiul I. „Sunt greu bătrânii de pornit, dar de-i
sâ nu aibe în sine Iwlărîrea fermă de al în In Republica noastră populară — înfăp porneşti simt greu de-oprit” — spune po Participanţii la concurs vor putea alege
tâmpina cu realizări noi, cu noi progrese in tuire obţinută dc partidul nostru cu ajuto etul nostru Gh Coşbuc în poezia „Nunta ca teme: popularizarea Festivalului, lupta
pentru pace şi prietenie intre popoare, tran
toate sectoarele de activitate rul clasei muncitoare în alianţă cu ţărăni Zamfirii” Cât adevăr ascund aceste cuvinte,
De câteva luni. tn regiunea noastră, zeci mea muncitoare — minorităţile naţionale îşi cât de realist a lost Gh Coşbuc în versu sformarea socialistă a agriculturii, populari
şi sule de oameni ai muncii din fabrici ori rile sale, cât de bine a cunoscut viaţa Ade zarea fruntaşilor în munca artistică 51 cul
dcsvoltă liber cultura şi arta în limba lor turală, ele
dc pe ogoare, din mine, institut ii ori şan vărul acesta exprimat dc Gh Coşbuc în ver
tiere, se pregătesc în grupuri, individual sau maternă lalâ pe muncitoarea Noszck Edita surile sale s'a dovedit de mult si dc multe Lucrările se primesc până in ziua de 25
pc formaţiuni, pentru n întâmpina Festivalul sau pc muncitorul Balog Alexandru — cum îşi ori. Să ti văzut pc ţăranul muncitor H.v Iulie a. c., la casa de cultură raională din
tinereţii — alături de realizările lor în manileslă în plină libertate talentele lor ar ţegan loan — cu mull mai In vârstă decât Orâştie tn trei exemplare Pentru lucrările
munca profesională — cu succese deosebite tistice, cum suni dc puternic aplaudaţi de ceilalţi doi — ce greu s‘a pornit la „jocul reuşite se vor acorda premii în bani şi cărţi,-
cucerite pe tărâmul arici către publicul spectatori de bâtă”, dar şi ce greu s'a oprit — îti a-
l-nlrecerea dintre artiştii noştri populari a- Cine auzindu I pe clarinetistul Tar|a Pe duceai aminte cu siguranţă de versurile lui La munca voluntara
ma4ori — solişti instrumentişti, solişti vo lru din comuna Buruiene nu şi-ar închipui Coşbuc. în cinstea Festivalului
cali şi dansatori — desfăşurată Sâmbătă că acesta c un artist prolcsionist. dacă bun lată că apare pe scenă ţăranul muncilor
13 şi Duminică 14 Iunie a. c. la Deva, în în|eles nu Tar grăia hainele lui ţărăneşti. Dragomir Nicolae, din Ohaba, raionul Se In comuna Daia Română, raionul Sebeş,
sala Clubului „23 August” — care a deve Taţa-i arsă dc soare şi vânt ? Cu alâta pa beş, cu „joc dc bâtă de pe Târnave" In un număr de 38 tineri şi utemişli, au orga
nit neîncăpătoare — a oglindit pe deplin siune cântă acest ţăran muncitor, încât su- strigăturile lui ţăranul muncitor Dragomir nizat o ieşire la muncă voluntară pentru
cîortul pe care concurenţii participanţi I au lletul său pare câ s’a unit complect cu su Nicolae a adus cu el — ca şi tinerii din prăşitul porumbului.
deous în acest sens. netul, cu melodia săltăreaţă a clarinetului, Cioara — dragostea tată de partidul nostru Această frumoasă iniţiativă Iri cinstea Fes
Niciodată în istoria culturii, a artei, a vie bucurăudu se şi el de veselia cântecului. Dar iubit, faţă de conducătorul partidului nostru, tivalului Mondial al Tinerelului a adus la
ţii poporului nostru nu a fosl organizat un pe cât de vesel e când din clarinet ies note tovarăşul Gh. Ghcorghiu Dej. faţă do Repu realizarea 152 ore muncă voluntară, tă
asemenea concurs de masse in care munci vesele, pe alai de trist este când din clari blica noastră populară : „Foaie verde de pe când u se economii în valoare dc 300 Ici.
torul din uzină şi mini. (iranul muncilor de net iese melodia unei doine care-i trezeşte lin (Partidul să-l întărim) Că ne’nva|ă să In fruntea acţiunii, s’au sîiuai tinerii ute-
pc ogoare, elevul din şcoală şi intelectualul în inimă amintirea neştearsă a crudei ex muncim (Pacea să o făurim) ; sau „Foaie mişlî Pasliu loan. Duşe loan şî alţii.
cinstit şi conştient să-şi poală aduce ărâ ploatări, a vremii când argat fiind, singu verde dc măceş (trăiască Gheorghiu Dej)
deosebire şl piedici, individual aportul sau rul şi nedespărţitul său prieten de suferinţă Că ne’nvaţă sa muncim (Republica s’o tn- Veşti din Poiana
Ia îmbogăţirea artei noastre populare era doar clarinetul. Iată I pe fostul argat, ftorim) ; şi mai de-partc, strigăturile : „Foaie
Regimul de acerbă exploatare, ce veacuri pc fostul rob şi exploatat de ieri. pe ţăra- verde de secară” (mare pregâtire’n tară). Sâ In cinstea Festivalului Mondial al Tine
la rând a linul poporul noslru în întunerec nuî muncitor de astăzi, Tarta Petru, cum mergem Ia Feslivat (Tineretul Mondial); retului şi Sludcnţilor, Sfatul Popular şi Că.
a stăvilii dezvoltarea creaţiilor noastre popu Irâicşte viaţa unui adevărat artist Viată li- strigate de tinerii din Cioara — vestesc a- minul Cultural din comuna Poiana; ajutaţi
lare Câte melodii Şi talente ieşite din po -bcxâ, frumoasă şi nouă pe care o trăkşte propierea marei sărbători, exprimă dorinţa de către Comitetul cetăţenesc din localitate,
porul ce amarnic trudea nu s’au stins, nu astăzi jărânimea muncitoare în patria noa de a participa la neenslă marc demonstraţie depun ţoale eforturile pentru a termina con
s’au ofilit tocmai ca florile lipsite de lumină, stră, i a deschis şi ţăranului muncitor Tarta a tineretului pentru Pace şt Prietenie. strucţia sălii de festivităţi şi a bibliotecii din
căldură şi apă Petru drumul desvoltâri' talentului său. dru cadrul Căminului Cultural.
★
Astăzi, datorită partidului noslru drag, bu mul spre adevărata artă In acest scop lemnăria necesară a aces
Concursul soliştilor populari amatori din
curia muncii libere, a cântecului, a dansu Nu e uşor lucru să scrii despre un concurs regiunea noastră au adus cu ei noi talente ar tor lucrări este transportată la cooperativa
lui. a veseliei csle un drept câştigai prin la care au participat zeci. sute de latente, tistice eşite din popor A demonstrat tuturor de mobile din Sebeş, unde se lucrează uşile,
lupte şî jerlfe. De el se bucura milioane şî deosebit de valoroase Oare ce ar spune ac cât sunt de largi posibilităţile pe care parti ferestrele şi duşumeaua
mP'onne dc oameni ai muncii din patria noa tivista căminului cultural din Bacea. raionul dul şi guvernul le-a creîat şî k-a pus la *
stră Ca mărturie a accslui fapt. a nemărgi Ilia, Negrilă Ecalerînn. sau Prodan Maria dispoziţia fiecărui om al muncii, dc a se ri Corul Căminului Cultural din.comună con
nitelor posibilităţi ce s’au deschis oamenilor $' Alton Maria activiste la căminul cultural dica, de a creşle şi a se desvolla Şî In di dus dc Gh Bogdan se pregăteşte cu grijă
muncii tn această direcţie, sunt miile de ta din Poiana, raionul Sebeş, ori Cibi Susana. recţia artei deosebită pentru „Săptămâna trecerii în re
lente ce răsar din popor, ce cresc alimentân- activistă a clubului „Sovromcărbune" din Fiecare artist amator a adus cu el la oon- vistă”
du se din seva fără de sfârşi! a vîetiî bo Lupcni. ori Suba$ Sidonîa din Tâmpa, orr cursul soliştilor populari — fie prin frunză In fiecare seară cei 84 corişti lac repe
gate a poporului nostru Doina Copândcan din Alba. ori Croitoru ca Trîf Românită din llîa, fie prin clarinet tiţii pe voci şi fn ansamblu, îşi îmbogă
lală-l pe scenă pe sudorul slahanovisf Georgeln din Sălaş raionul Haţeg, dacă nu ca Fleşcr Simion din Cut, raionul Sebeş, fie ţesc repertoriul cu noi cântece populare şi cu
Pop lutiu dela combinatul siderurgic „Gh. am aminti nimic despre cântecele lor. des prin cimpoi ca Fren| loan, fie prin fluier ea cânlecc din operete compozilorîlor noştri.
Gheorghiu Dej” Hunedoara — nascul Şi pre vocea lor caldă, melodioasă, “nealter-ală. Maniu Lîviu sau Dâian loan. fie prin cân ★
crescut parcă cu clarinetul — cu câtă abili Cu câtă vigoare au redat aceste artiste ama tec ca elevii Spânu Analolie şi Lazâr loan In ziua de 7 Iunie a c„ adunarea obş
tate execută cântecele „învârtită ca la toare în cântecele lor viata nouă. plină de dcîa Şcoala Tehnică Agricolă din Orâşlie, tească din comuna Poiana, şî-a ales comite
Orăşfie” şi doina „Pe marginea Dunării”. bucurii din patria noastră, dragostea faţă ca Barbu Lucrejia din Sânlimbru raionul tul care să conducă ŞÎ să coordoneze lucră
rile penlru întâmpinarea Festivalului în co
Da î execută bine. dar înainte de a cunoaşte de patria noastră scumpă. faţă de munca Alba, s’au prin dans ca muncitorul Igna Ti-
muna lor
clarinetul el a cunoscut aparatul de sudai; poporului nostru în lupta pentru realizarea bcrîu dela Hunedoara, ca Mărginean loan
Cu prilejul acestei adunări au fost aleşi
şl dacă acolo a reuşii să devină slahano- planului, pentru o viată mai bună. Cine a din Alba sau ca elevii Lascu Ghizcla şi ■ penlru a merge la Festival 5 dintre cei mai
vist, apoi nu se lasă nici aici mai prejos El luat parte la concurs. î$i poale da perfect Munteanu 1., dela $coata Pedagogică din buni utemîşti din comună Pentru a întâm
s’a reîntors Tn mijlocul tovarăşilor săi de de bine seama despre acest lucru. Deva — varietatea nespusă a formelor de pina cu cinste Festivalul, ulcmişlii din Poiana
munci cu o victorie cucerită pe tărâmul ar Creaţiile folclorice ale poporului nostru manifestare artistică, forţa nemărginită a ar amenajează parcul din piaţă prin muncă vo
luntară. îar mai multe utcmisle, lucrează di*‘
tei — a fosl premiat cu premiul î ieşile din bogata şi complecta i viată, stau tiştilor ^maiori, tezaurul nesecat al folklo*
ferite brodălurî pentru a le trimite cadouri
Oare când In viata lor ţăranii săraci Nasta la baza tuturor dansurilor din tara noastră. ruluî nostru, viaţa nouă şi munca creatoare
oaspeţilor veniţi de pcslc hotare.
Petru şi Nasta Nicolae din salul Costeştî — „Haidăul” jocul atât de mult cunoscut din ce s'a deschis oamenilor muncii din patria CHILION CONSTANTIN
Irecuti de 40 ani — au mai avut posibilitate comuna Petelca raionul Alba. este el însuşi noaslrâ. scăpaţi pentru vccîc de jug şi ex corespondent voluntar j
si participe la un asemenea concurs, tn care o crca|ic de folklor Ţăranii muncilor! Domşa ploatare
să-şi poală manifesta nestingherit înclinaţi Izidor. Domşa Teodor şî Angliei Gheorghe, La Festivalul Mondial al Tinerelului ŞÎ
ile lor muzicale. Ei au învăţat fluierul — activişlî vechi ai căminului cullurat din Pe Sludcnţilor, artiştii amatori din regiunea noa Ştiri sportive
ca şi alţi tirani săraci de prin partea locu telca — împinşi de selea arzătoare de a stră. vor duce cu ei — prin cântec şi dans
lui — pe culmile Munţilor Grădişte», unde-şi aduce pe scenă acesl joc — în ziua concursu — specificul muncii şi al vieţii noastre li Consiliul regional „Dinamo” organizează
în oraşul Deva In zilele de 20 şi 21 Iunie
doineau adesea amarul sub jugul asupririi lui nu sau ferit a face pentru aceasta peste bere şi dorinţa fierbinie de 3 (răi în pace ŞÎ
a c., o competiţie sportivă (concurs) la pa
boierilor. Astăzi, lălăi pe scenă — îmbrâ- 20 km de drum pe jos Cu toată oboseala frăjie cu ţoale popoarele lumii.
tru ramuri de spori (atletism, handbal, vo-
ley şi fotbal), la care vor participa colcc*
1
tivele sportive: „Dinamo 3” Orăştie. „Dh
întreţinerea culturilor în gospodăriile agricole colective namo 4” Sebeş. „Dinamo 4” Deva şl
„Dinamo 7" Deva.
din raionul Haţeg Desfăşurarea programului va începe cu
probe dc atletism Sâmbătă 20 Iunie a. c.<
La chemarea în întrecerea socialistă a cesteia fi urmează gospodăria agricolă co făcut ca şi lucrările de întreţinerea cultu
la orele 15 pe lerenul şcoalel pedagogice
gospodăriei colective „Pământ desţelenii” lectivă Peşteniţa care tn momentul de faţă rilor să rămână mult în urmă ; colectiviştii şi va continua Duminică 21 Iunie orele 10
din comuna Ostrov la care a răspuns gos a realizat lucrările de întreţinerea cultu
nefiind suficient mobilizaţi, nu s’a îndeplinit pc acelaş leren. cu semifinala jocurilor de
podăria agricolă colectivă din Peşteniţa rilor în proporţie de 90 la sulă. votey şi finala între oele patru colective.
s’au antrenai şi celelalte gospodării colec Nu fot aşa se prezintă situaţia la gos decât 40 la sută din praşila l-a la porumb
Sâmbătă 20 Iunie dela orele 17 se vor des-*
tive. podăria colectivă din Râul-Bărbat unde Comitetul raional P.M.R. Haţeg trebue făşura semifinalele la fotbal între cele pa
La întreţinerea culturilor, unul din prin- munca de îndrumare politică a slăbit dato sâ ia de îndată măsuri penîcu întărirea
tru colective. Iar Duminecă între orele 15
irtpalele obiective de întrecere, s'a eviden rita comodităţii tovarăşului preşedinte Adă- muncii politice la gospodăria agricolă co se va desfăşura un maîch dc handbal n-
J
ţia: gospodăria agricolă colectivă Ostrov, mescu E. Fapluî câ fovarăşul preşedinfe su lectivă Râul-Bărbat fapt care va Impulsiona tre colectivul „Dinamo” Orăştie şi •Se
care s terminal praştia l-a la porumb. A* feră cam de muff de această comoditate a ritmul muncilor de întreţinerea culturilor. lecţionata oraşului Deva”.
