Page 15 - 1953-06

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

VIAŢA DE PARTID
Slaf agricol
Toafe eforturile pentru asigurarea unui cât mai Toată atenţia alegerii

înaSt nivel al seminariilor de sfârşit de an ioturilor seminţiere

S’au încheiat seinînariile dc sfârşit de an seriozitate problemele pc care le ridica pre­ asigurarea cunoaşterii dc către comitetele Asigurarea cu seminţe de bună calitate,
la cercurile şi cursurile dc partid dela sate. gătirea temeinică a încheierii anului şcolar raionale dc partid a rezultatelor cât inaî con- necesare realizării planului dc cultură pc
Mai sunt câteva zile până la începerea desfă­ adoptai măsurile necesare crete ale învăţământului de partid din anul anul 1953 — 54, Irebue să conslilue o preo­
şurării seminariilor dc sfârşit de an la cer­ Toluşi, în uncie raioane, comitetele de şcolar care se încheie. cupare dc bază pentru tehnicienii secţiilor
curile şi cursurile dc partid dela oraşe. In partid s’au mulţumit numai cu adoptarea dc Organizaţiile de porlid au sarcina dc a agricole şi ocî dela gospodăriile agricole de
această perioadă, efortul principal al or­ măsuri, fără organizarea unui control rigu­ analiza cu atenţie cum au muncit pro|xa- slat
ganizaţiilor de partid şi al propagandiştilor ros asupra felului In care aceste măsuri sunt gandiştii, care este pregătirea lor politică, Hotărîrea Consiliului de Miniştri Şl a
Ircbue să fie îndreptat spre ajutorarea to­ aplicate, dovedind prin aceasta formalism în ideologică, cât şi cunoştinţele lor pedago­ C.C al P.M.R. dîn 9 Mai a. c., cu privire la
varăşilor din cercuri şi cursuri în vederea munca de conduoerc a învăţământului de gice. pentru a se putea orienta cât mai just campania agricolă de vară, acordă o im­
însuşirii cât mai temeinic a istoricelor do­ partid In timpul care a mai rămas, trebue tn problema selecţionării propagandiştilor portanţă deosebită crecrii fondului dc stat
cumente ale Congresului al XlX-lca al curmată această practică dăunătoare'.' Acli- In viitorul an şcolar. al seminţelor de soi, şî trasează ca sarcină
P C.U.S, precum şi a holârîrilor şi docu­ vist -re au primit răspunderea în privinţa Birourile organizaţiilor dc bază. împreună gospodăriilor agricole de stat şi gospodări­
:
mentelor partidului nostru privind principa­ controlului şi a ajutorului organizaţiilor de cu propagandiştii trebue să cunoască cum a ilor anexe să-şi asigure seminţa necesară
lele probleme ale construcţiei socialismului. partid, cât şi aceea de a da consultaţii pro­ învăţat fiecare cursant, nivelul de cunoştinţe realizării planului, din producţia proprie
Un loc important în pregătirea celor care pagandiştilor şi color ce învaţă în cercuri şi al celor ce studiază în cercuri şi cursuri. Nu­ Prin Hotărîrc deasemenea se recomandă
studiază în cercuri şi cursuri trebue să-l cursuri, Irebue să fie mobilizaţi şi comlrolaţi mai prin cunoaşterea minuţioosă a rezul­ gospodăriilor colective, întovărăşirilor agri­
ocupe aprofundarea ideilor cuprinse în cu­ de organele dc partid, să-şi facă pe deplin tatelor obţinute de către cei care studiază cole şi gospodăriilor agricole individuale
vântarea tovarăşului Gh. Ghcorghiu-Dej la datoria. în învăţământul de partid, organizaţiile de să-şi rezerve porţiuni dc lanuri pe caic să
Congresul fruntaşilor din gospodăriile agri­ Având ca scop aprofundarea problemelor bază vor pulea să se orienteze just In for­ le îngrijească în mod deosebit în vederea
cole colective. studiate, clarificarea ideilor greşit înţelese, marea cercurilor şi cursurilor pentru viitorul asigurării unui fond propriu dc seminţe de
In acest soop, comitetele de partid vor însuşirea tezelor marxist-lenîniste în strânsă an şcolar şi vor putea să lichideze practica bună calitate. Deaceia, principalele sarcini
trebui să organizeze pe scară largă consul­ legat ură cu activitatea practică, seminariilc dăunătoare, ad;ninî$trativ-birocratică, care s’a ce stau în faţa gospodăriilor dc stat, gos­
taţii asupra principalelor probleme dîn docu­ de sfârşit de an trebue să fie conduse dc manifestat până acum la unele organizaţii podăriilor colective, întovărăşirilor agricole
mentele Congresului al XIX lea al PC U S. propagandiştii cei mai bine pregătiţi care au de partid, de a înscrie din birou şi fără dis­ şi în faţa ţăranilor muncitori cu gospodării
şi din programele de studiu, antrenând în priceperea de a stimula discuţiile şi a Ic ori­ cernământ pe cei care urmează să Înveţe în individuale sunt do a trece de Îndată la de­
ţinerea consultaţiilor pe cei mai pregătiţi enta către analiza ideilor principale. Trebue cercuri şi cursuri. limitarea în câmp a loturilor seminţiere din
.activişti dîn raioane Dcasemeni, trebue orga. generalizată iniţiativa unor comitete dc partid Instructorii comitetelor raionale şi orăşe­ lanurile cele mai frumoase de grâu. orz,
mizată cu grijă ajutorarea individuală, de care au repartizat pentru conducerea discu­ neşti au datoria să ajulc în această privinţă ovas, secară şi alte culturi, lăsând pcnlru
către propagandişti, a cursanţilor. ţiilor în seminariilc de sfârşit de an la eer- pe secretarii organizaţiilor dc bază şî pc pro­ sămânţă cele mai desvollale plante, fără bu­
In această privinţă, trebue arătat că au •curi şi cursuri pe cei mai pregătiţi activişti pagandişti. . . ruieni. nealacatc de mălură şi tăciune, plante
procedat bine acole organe de partid care au de partid. Participarea, activiştilor de partid Să acordăm cea mai marc atenţie somma- a căror seminţe să asigure o producţie spo­
convocat adunări, In care activişti ai co­ la conducerea concretă a seminariilor de riilor de sfârşit de an, încredinţând munca rita la ha. Aceste plante vor trebui sâ fie
mitetelor dc partid, scerotnrî a' organizaţi­ sfârşit de an va ajuta în foarte mare mă­ de conducere a acestor seminariî celor mai dc un soi bun. potrivit specificului regiunii,
ilor de bază şi propagandiştii au analizat cu sură la ridicarea nivelului seminariilor şi la pregătiţi activişti şi propagandişti. sâ nu fie plante corcite, sâ nu aibe boabe
de aHă culoare (xenii) de cât cea a soiu­
Raionul Ilia fruntaş pe regiune în campania de primăvară lui dc bază, să fie complect sănătoase. La fi­
xarea loturilor seminccrc trebue să se ţină
Învăţând din Motărîrea Consiliului de stabilite prin llolărîre, raionul Ilia este nale şi comunale, tehnicienii agronomi dela eoni dc următoarele criterii: o gospodărie
Miniştri şi a CC, al P.M.R. cu privire la raion fruntaş pe regiune în campania în- regiune şî raioane, activişti ai comitetului colectivă care are de însămânţat în anul ur-
executarea însămânţârilor din primăvara a- sămânţârilor de primăvară, fapt pentru raional de partid Ilia, şi ţărani muncitori mător suprafaţa de 20 ha. ovăz, penlru în-
ceasla, comitetul executiv sl sfatului popu­ care în ziua dc 15 Aprilie a c., i s’a în­ fruntaşi în muncile agrioole de primăvară sămânţarea căreia, este necesară cantitatea
lar raional Ilia, a luat din timp toate mă­ mânai drapelul dc raion fruntaş pe regiune de 2600 kg sămânţă, (socotind 130 kg. ţa
din gospodăriile colective. întovărăşiri şi cej
surile de pregătire în vederea bunei reuşite In muncile agricole de primăvară. La pri­ ha.), dacă se apreciază producţia la ha. dc
a acestei campanii. mirea drapelului core a avut loc într’un ca­ cu gospodării individuale. 1300 kg., va trebui deci ca lotul semîncier
Ca rezultat al muncii bine organizate şi dru festiv au participat preşedinţii comite- OLARIU ALEXANDRU şă fie în suprafaţă de 2 ha. ,
respectării întocmai a olanului oe epocile felor executive ale sfaturilor populare raio­ corespondent voluntar Toi la fel se va proceda la oprirea loturi­
lor semincicrc penlru celelalte culturi, ţt-
de tineri pai'fieipauli Ul Q-eifina/ nând cont de recomandările prevăzute în a-
grominim şi dc specificul locului.
In perioada de vegetaţie. cultu­
Utemistul Mihai Ştefan — stahanovist crescut şi educat de Comunişti rile de pe loturile semincicrc tre­
bue să fie puse sub supraveghere nplîcându-
Anii copilăriei lui Mihaî Ştefan au fost ani tici, să învăţ dela ei, să aplicăm şi noi me­ mai mare dragul să vezi acest mănunchi dc li-sc plivilul de buruieni şi de alte plante de
dc lipsuri şî nevoi, copilărie asemănătoare todele lor de muncă. Sunt cam îngrijorat... -tineri înfrăţiţi în muncă. Toţi sunt harnici
acest fel dar care nu corespund soiului res­
cu a multor copii oropsiţi ca el Ce-ai zice, dacă ţi-aş încredinţa î!e oondu- şi îşi cunosc bine meseria. La baza succese­ pectiv. Plivilut loturilor semînccre se face
Dela vârsta de 12 ani a fost nevoit să se cerea brigăzii ? Avem acum o depăşire de lor obţinute de această brigadă, stă apli­ atunci când plantele străine se disting bine
spetească muncind pe la bogătaşi. Sătul de 65 la sută. Cred că nu ai sâ mă faci de carea înaintatei metode sovietice a graficu­ din cele destinate pentru sămânţă; plivitu!
viaţa dc rob, luminat de comuniştii şi ute- ruşine". lui cîciic. In fiecare lună brigada realizează secarei din grâu se face atunci când secara
miştîi din comuna Valea Crişului — o co­ Ca şi cum de mult s’ar fi aşteptat la o 5—10 cicluri peste ciclurile planificate. In a înspicat complect dar nu a înflorit încă,
mună dîn regiunea Autonomă Maghiară — asemenea sarcină, utemistul Mihaî Ştefan luna Aprilie maî cu seamă, ortacii slahano- plivitul orzului din griu şi ovăz, se face
tânărul Mihai Ştefan şi-a îndreptat paşii răspunse cu curaj: vistului Mihai Ştefan au realizat 19 cicluri după înspicarca lui tolală, iar plivitul ovă­
spre Valea Jiului, cu gândul de a deveni — „Ghyula baci, <Ju*te sănătos şi li făiă şi jumătate în plus faţă de programul lu­ zului se faoc la maturitate (în lapte), dea­
miner. A venit la Petrila, una din exploa­ grijă Mai sus dc 65 Ia sulă depăşire ne nar. Dar au şi fost răsplătiţi pentru strădu­ semenea plivitul mazărei sălbatice din ma­
tările minere din apropierea oraşului Petro­ vom urca. dar mai jos, nici cu jumătate de inţa lor Ei se bucură dc stimă şi sunt iubiţi; zăre şi lintoiut din linie se face când planta
şani Aici. a fost primit să muncească In procenl. Ai să vezi fiecare membru al acestei brigăzi a primit e în floare Mazărea sălbatecă se deose­
câte un premiu de 1400 lei peste câştigul
brigada condusă de Haidu 7uliu. miner sta- Şi într'adcvăf, brigada a avut cu ce se beşte foarte uşor prin culoarea roş-vîoletă a
realizai.
hanovist. a cărui brigadă complexă formată mândri, Când s’a întors tovarăşul Haidu din florilor, iar lintoiul prin culoarea violetă o
din tineri, lucrează acum în contul ultimu­ ţara unde se construieşte comunismul, a a- ★ florii.
lui an al cincinalului flat că ortacii sâ-i nu l făcuseră de ruşine şi Recoltarea loturilor semincicrc se face la
Nu este departe timpul când Bucureşliul
Utemistul Mihai Ştefan s’a împrietenit în au păstrat cu cinste faima brigăzii. Depă­ maturitatea deplină a plantelor respective,
scurt timp cu Ghyula-baci (aşa-i zic tinerii şirile au fost între 71—96 la sută va găzdui cel de al IV-lca Festival al Tine­ tn termenul cel maî scurt. cel mult 1—2 zile,
retului şi Studenţilor
tovarăşului Haidu luliu). De fapt. toţi ti­ (icntru a se evita pierderile prin scuturare.
★ Brigada minerului stahanovist Mihai Şte­
nerii care au lucrat şî lucrează în brigada Recoltarea se face în mod obligatoriu, se­
fan şi-a luat un angajament mare: la 15
încercatului miner stahanovist Haidu luliu, Tânărul miner Mihai Ştefan a ajuns în parat de cultura mare
s’au împrietenit repede cu dânsul scurt timp miner stahanovist, dovedind prin Iulie să termine sarcinile celui de al IV-lea Rccolta de pc loturile seminciere se va
an ai cincinalului.
Cu o dragoste şî o căldură prietenească, munca sa, dragostea ce o are faţă de oa­ trccra în primul rând. avându-se grijă ca
proprie comuniştilor, tovarăşul Haidu a ca­ menii muncii. Astăzi el conduce brigada sta- Ce bătălie se duce acum la sectorul I unde batozele să fie bine curăţite de resturi de
hanovistă Nr. 108 dela sectorul I al minei lucrează brigada stahanovistâ condusă de seminţe; loba va trebui să fie bine fixată
lificat la locul de muncă după minunata me­ utemistul Mihai Ştefan ! Tinerii aceslei bri­
Petrila, Până acum a câştigat de 6 ori ti­ pentru a se înlătura spargerea seminţelor.
todă Cotlear, 45 de tineri, dintre care azi găzi sfredelesc muntele Ia al IX-lea strat
tlul şî insigna de miner fruntaş, a primit Produsele obţinute la treer se vor con­
35 poartă cu mândrie titlul de miner sta­ medalia „A Va Aniversare a R.P.R " şi di­ în şuilor la orizontul XI diţiona imediat prin trioare sau selectoare
hanovist. In cinstea celui de al IV-lea Fes­ ploma de onoare din partea CC al U T M. pentru îndepărtarea corpurilor străine din
★
tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, In curând, va primi insigna de miner sta­ sămânţă, iar după condiţionare, seminţele
hanovist cu diplomă Tinerelul din mina Petrila o holărît să-l se vor depozita în magazii uscate, curate şi
alţi trei tineri vor deveni mineri calificaţi
Brigada Nr. 108 are 4 slahanovişti : Mi­ trimită pe utemistul miner stahanovist Mi­ desinfectate din timp
de Ghyula-baci.
hai Ştefan, şeful ei, Fulop Petru, Coslea Io- hai Şlefan ca delegat la Festival Când au Gospodăriile de slat, gospodăriile colec­
Unul dintre cei 35 de slahanovişti trecuţi auzit tovarăşii lui din brigadă dc această
sif şî Dueuleasa Gheorghe. Aceaslă brgadâ tive. întovărăşirile şi gospodăriile Indivi­
prin filiera lui Gyula-bacî este şi minerul sta­ mare cinste, ti s'a umplut inima dc bucurie.
este dc neîntrecuL In fiecare lună L,i schimbă duale care au cultură de lucerna, trifoi, bor-
hanovist Mihaî Ştefan, mândria utemiştilor „adversarul"’ cu care se îa D întrecere Şi Cu câtă mândrie patriotică va vorbi mi­ ceag, ctc., sunt obligate să rezerve pentru
dela mina Petrila. în fiecare luna tot brigada 108 este câşti­ nerul stahanovist Mihai Ştefan, tinerilor de­ producerea de seminţe cel puţin 50% din
In anul 1951, tovarăşul Haidu luliu a ple­ gătoare. legaţi la Festiva! ! Brigada noastră de ti­ suprafaţă, iar la culturile semănate pe lo­
cat împreună cu alţi mineri în Uniunea So­ Tinerii din brigada lui Mihai Ştefan se neri mineri din Valea Jiului, mina Petrila — turile zootehnice şi izlazuri se vor rezerva
vietică, pentru a învăţa din experienţa glo­ Iubesc ca nişte fraţi şi în mină şî în viaţa va spune el — a terminat în cinstea Fesli- cel puţin 30% din suprafaţă, inclusiv din
culturile de orz, ovăz, secară şi alte plante
rioşilor mineri de acolo. L-a chemat atunci particulară Împreună tinerii români Buinoiu valului, planul de producţie a celui de al furajere
pe Mihai, cel mai bun miner dîn brigada sa Gheorghe, cu tovarăşi tineri maghiari Fu­ IV-lea an al cincinalului... Gândul tinerilor Executând aceste lucrări la timp conform
şi i-a spus: lop Petru în frunte cu Pista, (aşa-1 zic din brigada pe care o conduc, sunt astăzi prevederilor agrominimului, vom asigura re-
— „Uite cei. Mihai dragă eu mă duc să ei şefului lor de brigadă), lucrează acum fapte în cinstea Festivalului. col1e bogate pentru anii viitori.
văd cum muncesc fraţii noştri mineri sovie­ In contul ultimelor luni ale anului 1954. Ţi-e 1. DIACONU Ing. SOCOL IOAN