Page 2 - 1953-06

pag. 2-a> DRUMUL SOCIALISMULUI

FOILETON
Compoziţii şi creaţii literare
Un lănţişor de ... gurâ-cască
în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului
„Si întărim vigilenţa..." este una din lo­ vrei, sau pe toate — şi până la paza între­
zincile pe care le întâlneşti şi la moara Ni* prinderii. Cu prilejul sărbătorii ce va auea loc mai lui Kopetin Multe erau locurile de
coiae Bălcescu” din Alba-lulia. Frumoasă Lanţul de gură cască nu se sfârşeşte însă anul acesta la Bucureşti, încercările de expediţie: Muncitorii dela uzinele „23
lozincă I Ce zici tovarăşe director Dirnvn- la poarta întreprinderii condusă de dum­
a creta lucrări literare sau compoziţii, au August" — Bucureşti: pionieri din Oraşul
ştein ? Frumoasă i tovarăşe I Cum nu... Şi neata tovarăşe Dimenştcin, nu, el se conti­ luat un avânt şi în regiunea noastră. Ti­ Stalin; Colectivişti dela Mădăraş Bihor
nu i singura... Ei dar numai cu Io- nuă şi la cooperativa de aprovizionare şi
neri şi vârstnici, din diferite romuri de etc Toţi ti scriu stahanovistului Kăpetin.
linei, oricât ar li ele de multe şi de iru- desfacere „30 Decembrie" tot din Alba lulia. producţie, întâmpină Festivalul cu dra­
moase n’o să puteţi întări vigilenţa, parcă Aci la această cooperativă sunt două ve­ Calitatea autorului constă in fapţul
goste deosebită Deşi. poate nu toţi au că reuşeşte su contureze în mod clor prin
numai cu lozinci poţi face ceva ? Cc spui ? rigi ale lanţului de gură cască. Una din unele părţi izbutite ale lucrării — figura
însuşirea mânuirii condeiului, totuşi, dra­
Taci? Păi vezi astai, aşa i când la dum­ aceste verigi o formează însuşi tovarăşul gostea fierbinte pentru pace este atât de lui Kopetin Gheza, omul nou, avântul
neavoastră vigilenţa i „întărită" doar nu preşedinte al cooperativei Şuştcr losif.
mare. încât greutatea scrisului dispare. creator, plin de însufleţire a clasei mun­
mai prin lozinci. — Cuum ?I Eu?! gurăăă... Da, da dum­
In schiţele intitulate: „In 4 secunde şi citoare din Patria noastră care-şi sporeş­
Ce înseamnă să fi vigilent ? Nu şti, aşa i? neata, şi a doua verigă o formează şeful jumătate“ şi „Iar ne-au sosit ortaci din te şi mai mult forţele creatoare in cins­
Să fi vigilent înseamnă să nu uiţi iiicio serviciului comercial Racz N. — Cuum şi întreaga ţară” scrise de tovarăşul Hal- tea Festivalului Mondial ol Tineretului,
clipă de existenţa duşmanului de clasă — eu.. — da şi dumneata, ce vă prinde mira­ moş Ştefan, este îmbrăcată artiste ideia centru întărirea Păcii
a rămăşiţelor claselor exploatatoare răstur­ rea ? La cine stau oare pe birou anumite păcii.
In schiţa „Poarta Nr. 10". tovarăşul
nate dela putere — a spinilor, sabotorilor, instrucţiuni şi documente importante pe In prima schiţă autorul redă dragostea Curanfil Mihai redă un ospect din vtit(a
diversioniştjlor. carc şi le poate însuşi oricine ? — Păi..., tineretului din patria noastră pentru ti­ unui şantier de tinerel .
Acum să vedem ce înseamnă şt faptul că — păi vezi că am dreptate neretul lumii, ce vu participa ia Festival !yiieş, n are mai mult de IC am, cu
Intr’o întreprindere, cum este de exemplu Oare dela cine poţi lua nestingherii orice Acest lucru, este ilustrul prut persona­ toate acestea el este dulgher bun dar...
cca pe care o conduceţi dumneavoastră — documente cum ar fi de exemplu : delegnţii, gii veridice, alese din rândurile tinerelu­ su nu îndrăznească cineva să i spună
se poate Intra, aşa, fără nicio formalitate? ştampilă, etc., etc. ? Acestea se găsesc j>e că el nu-şi cunoaşte meseria bine. sau
— Noi nu suntem birocraţi — nu, sunteţi mesele şi pe birourile serviciului comermaJ lui C.F.R.-ist din staţia Curtici. lată fra­ măcar că... în cutare loc n'a bătut cuiul
nişte gură gaşcă... Şi cum spuneam fără ni­ al cărui şef eşti dumneata tovarăşe za care ilustrează oarecum gândurile de până la floare"
cio formalitate, Iară să te întrebe nimeni Racz Nu i aşa? Ei vezi, asta -i atitudine de dragoste ale tineretului: „L’arn rugat să
cine eşti, de unde eşti şi pentru ce anume gură-cască nu meargă cu DO. ci numai ou 60. că La fel, in poezia „Cărbunele trenului
ai venit, le poţi plimba prin birouri ca la Atitudinea de gură-cascâ dă posibilitate altfel nu vom putea arunca buchetele cu oaspeţi", tovarăşul Caranfil reuşeşte
tine acasă. duşmanului de clasă să-şi însuşească anu­ Esie vorba, de încercările tinerilor să prindă in chip plastic, lupta tinerilor
Aşa-i. nici asta nu şti cum se cheamă ? mite documente importante şi să facă mult C F R.-işti din staţie, de a convinge pe mineri din Valea Jiului, pentru a da cât
mai mult cărbune patriei, trenurilor ce
Acest fapt se cheamă lipsă de vigilenţă, rău clasei muncitoare. mecanicul locomotivei ce aduce trenul cu vor aduce delegaţii la Festivul:
atitudine de gură-cascâ, etc., etc.: Este timpul să se pună capăt atitudinii oaspeţi de peste frontieră, sâ încetineas­
Dumneata Însăşi tovarăşe director eşti un de gură cască ce se manifestă la conducerea că viteza trenului pentru a fi timp să ...Ei abea aşteaptă să ne vină ;
1
mare gură-cascâ — cee... cumm I Euu I morii „Nicolae Bă-lcescu" şi cooperativa se arunce buchete cu flori tinerilor deta fara noastră cum îi mai aşteaptă
— da, da dumneata, ce parcă nu dumneata „30 Decembrie" din Alba-lulia, prin intă geamuri Coborând eu astăzi jos in mină.
eşti acela care laşi corespondenţa şi uite rirea răspunderii personale în muncă, prin In schiţa următoare, autorul redă nc- Calea vreau să le-o deschid mai dreaptă.
tlocumcnle importante pe birou? Nu dum­ lichidarea aşa ziselor „neglijenţe", prin păs­ mărginla dragoste a poporului nostru Tot în cinstea Festivalului, compozito­
neata eşti acela care nu controlezi felul trarea cu grijă şi sub cheie a documentelor, pentru eroii muncit, reprezentaţi prin rul Fleischer Wiliam a compus şi aranjat
cum este asigurată paza întreprinderii, cum prin întărirea vigilenţei revoluţionare, nu persoana vestitului miner Kopetin Gheza, pentru famforă „Marşul Festivalului" ra
suni păstrate documentele la celelalte sec­ prin lozinci şi fraze goale, ci prin fapte — Care in anul 1953 şi-a îndeplinit 2 pla­ în felul acesta să ajute ta întărirea pă­
ţii ? Ei vezi, n’a.i oe zice. Apoi lanţul de fapte care aici nu confirmă deocamdată de­ nuri anuale, terminând Planul Cincinal cii şi prieteniei intre tineretul din lumea
gură cască o ia deta dumneata în jos în cât contrariu. in numai 2 ani, 3 luni şi 15 zile întreagă, şi să-şi spună cu mândrie•• şi
mod erarhic, la secţia de planificare — de Ce ziceţi tovarăşi ? Nu sunteţi de aceiaşi „ S'q apropiat de masă şi u început eu sunt soldai In oastea păcii
unde fie vorba între noi poţi lua orice plan părere ? să ia una câte una scrisorile... Festivalul Mondial al Tineretului şi
...Stahanovistului Kopetin Gheza — ci­ Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, este
Cărfi penlru tineret şi copii tea cl pe una, — Celui mai bun m ner al întâmpinat cu nerăbdare Tinerii şi vârst­
Văii Jiului — citea el pe alta, — Curafio- nicii din toate colturile regiunii, cu fie­
Să întâmpinăm cu noi succese cel de a! Cum muncim noi pentru înflorirea Patriei.
sutut luptător al adâncului, Kopetin Ghe­ care zi de muncă, cu fiecare pos realizat
III lea Congres şi al IV-lea Festival Mon­ Lupta tineretului coreean pentru libertatea
za. etc" în încercările lor literare, aduc un pu­
dial al Tineretului şi Studenţilor pentru şi independenţa Patriei.
Acţiunea de moi sus se întâmplă cu ternic salut acelora ce în luna August
Pace şi Prietenie. B. VRONSCHl : Tinereţe încătuşată
factorul poştal din Lonea. care rămâne la Bucureşti vor cere toţi intr’un singur
A GRONOV şi C VAS1LENCO: Tinere N CALMA: Copii* „Raiului de Muştar".
mirat văzând atâtea scrisori adresate nu­ glas: — PACE/
tul sovietic liber şi fericit J. GRIVA: Povestiri despre Spania.
Minerul stahanovist Alic losif (BăJoni) Sub regimul nostru dcmocrat-popular s’au
ţinea strâns în mâinile-i vânjoasc. Steagul Printre minerii dela Ghelar schimbat multe. De curând, au absolvit cursu­
Roşu de producţie decernat colectivului mi­ rile prima scrie dc maiştri mineri dela Ghe­
deln Ghelar se străduiesc să-l scoată din dru sialianovistul Alic losif (Bâloni) de lar ; 13 au fost înscrişi şi toţi 13 au reuşit.
nelor de fier dela Ghelar, de către C.C. ai adâncurile pământului. succesele brigăzii sale. Maistrul de azi, Bi-
Sindicatelor Metalo-Electricc Mine Fîeroase Muncitorii Vlad Anton. Curpenaru loan,
Până în Iunie anul trecut, metoda so­ dige loan, a fost calificat ca miner In e- Vâlceanu loa.n şi alte sute de oameni ne­
şi Nefieroase Minerului Alic, care făcea chipu sa. Stalianoviştii Cornea Nicolae şi
vietica dc exploatare a minereului aplicată căjiţi. semnau altădată mizerele slate de
parte din delegaţia gliclărcnîlor ce primi­
pentru prima oară de echipa minerului Ci- Vlad loan cu care lucrează, deasemenea, plală cu ampretele degetului. Ei ştiu astăzi
seră drapelul adus de o delegaţie a mineri­ iar sialianovistul Şandor Gheorglie azi este
bian Petru, nu era cunoscută de cât de foarte să soarbă învăţături folositoare din lumina
lor din Ruşchiţa, îi batea atunci inima cu şeful echipei Nr 25 la orizontul I. Şi mai cărţii. Numai in luna Aprilie au reuşit să ter­
putere . Avea de gând să spună şi el câ­ puţine echipe de mineri. A venit însă într’o are de ce să fie mândru minerul staliano-
teva cuvinte Cum sta pc scenă, îşi roti zi la Ghelar, vestitul miner sovietic Obo- vist Alic ; fetiţa sa Eugenia, este coiegă de mine şcoala de alfabetizare 38 de mineri,
iar după metoda sovietică Cotlear se cali­
privirea i peste adunarea din sală, peste câş­ rcnko. Vizitând orizonturile Gheţarului. în­ şcoală şi bună prietenă cu ietiţa tovarăşu­ fică în minunata mesepo de miner 39 de
tigătorii drapelului şi începu calm cu vocea cercatul miner a observat posibilitatea largă
a răspândirii minunatei metnde şi clâ'ina lui direclor al exploatării miniere Ghelar tovarăşi
lui de bas :
nemulţumit din cap. Amândouă sunt eleve fruntaşe Dar... priete­ Zilele trecute, tovarăşul Peru P-avel şclirt
— Câştigarăm drapelul tovarăşi ! Ne-ain echipei Nr. 27 dela orizontul I x adus de
luptat bine şi am învins noi, dar nu-i dca- — El le-a spus că încoputul de altfel e nele trebue să aibe şi rochiţe la fel. Şi tă­ prin părţile Năsâudului 3 tineri, printre care
juns atât. Eu cu brigada mea mă prind să bun, dar metoda trebue cunoscută bine $i ticul i a cumpărat Eugeniei o rochiţă fru şi pe fratele său Octavian să i înveţe me­
cimentăm această cinste cu minereu de bună extinsă peste tot acolo unde este posibil moaşă cum are fata tovarăşului d'rector seria de minier La minele de fier diri Ghe­
calitate şi drapelul să nu mai plece din Specialistul sovietic a dat ajutor conducerii Poloca . lar sunt constituite 20 de brigăzi dc tine­
Glie]ar. Ne prindem să-l păşirăm ori ba ? tehnice să întocmească planuri noi dc ata­ Altădată nu se pomenea una ca asta. ret, conduse de cei mai bun*, mineri a :âror
Câteva clipe, minerii din sală cumpăniră care a fronturilor dc lucru. A arătat r.poî — Eli ! — spune gândîndu-se în urmă mi­ activitate, mai ales acum în preajma Festi­
aceste cuvinte spuse dc comunistul Alic lo- minerilor, practic, cum pot să folosească nerul Alic — câtă diferenţă între trecut şi valului Mondial al Tineretului şî Studenţi­
sil. Ca la un semn apoi, a izbucnit o fur­ noua metodă Astăzi, 102 minieri lucrează prezent ! lor. este deosebit de rodnică
tună de aplauze. Era angajamentul colec­ după metoda sovietică de exploatare a mi Dm fotografiile panoului de onoare pri­ ★
tivului de mineri dela Ghelar. de a duce nereului prin surpare, şi rezultatele lor dc vesc cu mândrie patriotică minerii. Iată bri­ Bătălia pentru câştigarea drapelului de
lupta penlru păstrarea drapelului câştigat, monstrea-ză căt de preţios a fost ajutorul gada stahanovistului Lup loachiin decorat secţie sau echipă fruntaşă a cuprins în vâr­
de a trimite furnalelor sute de tone de mi­ primit dc două ori cu „Ordinul Muncii” clasa ii La, tejul întrecerii socialiste majoritatea mine­
nereu peste plan. Dacă cineva merge în abatajul slahino- de două ori cu „Medalia Muncii", odată cu rilor dela Ghelar. In prezent echipei* de F
c
E în firea ghelărenilor să nu fie prea vîstului Alic losif ((Bălonî) o să-l vadă insigna de miner stahanovist şi alte dins- orizontul I conduse de maistrul Dobra
vorbăreţi Ei vorbesc mai mult prin lapte după câteva minute pe Şeful acestei bri­ tincţii fată-1 pe Alic losif (Bălonî) deco­ Apostol, deţin drapelul de secţie fruntaşă,
Şi ca o dovadă concludentă a acestei stări găzi, cum scoale din buzunarul salopetei rat de 3 ori cu „Medalia Muncii", odată câştigat nu de multă vreme dela exploata­
de lucruri ei au lăsat rezultatele muncii să broşura „Noua metodă de tăiere a minereu­ cu Insigna de miner stahanovist şi recent cu rea minieră Vadul Dobrîî
vorbească lui", de A Zincov şî i-o flutură bucuros pe medalia „A Cincea Aniversare a R P R ” la Mina Vadul Dobrii, undo lucrează harni­
Astfel, planul de producţie al mîneldr de dinaintea ochilor: tă-i pe stalianoviştii Oncoş Gheorghe. Vtod cii mineri ca : Micloşonî loan. Baba Patru,
fier din Ghelar a fost depăşit pe primul tri­ — Vrem să lucrăm aşa cum scrie aici în Ladislau şî pe mulţi alţii, care stau încon­ lacob loan, Golcşîu loan şi alţii, au păstrat
mestru nl acestui an cu 12,21 la sută, iar cartea asia — spune el. — Mă tot muncesc juraţi de ortacii lor — majoritatea tineri — steagul de secţie fruntaşi timp dc 7 luni
planul pe luna trecută era realizat în ziua cu gândul cum să dăm mai multe „razne" pe care îi pregătesc cu grijă părintească consecutiv şi duc în prezent o cdntvnuă luptă
de 28 Alai în proporţie de 107,76 la- sută. dc minereu peste plan şi, o să dăm. pentru a deveni mineri pricepuţi, maiştri, in­ pentru recâştigarea lui.
Văzându-I pe maistrul de schimb că se
Acordul progresiv dâ posibilitatea mineri­ gineri... E tare frumos pe înălţimile Ghelirului.
lor să câştige bine. Sunt mineri la Ghe­ apropie de abatajul său. tovarăşul Alic i se Pentru prima dală a fost înfiinţată şcoală Dealurile acoperite de păduri, ascund în sâ­
lar care nu ajuns să câştige până la 5800 adresă : de maiştri la Qhelar... Unde se pomenea pe nul lor bogăţii nebănuite, pe care muncitorii
lei lunar. Câştigul mediu pe cap dc mun­ „Tovarăşei Am nevoie de rambleu, neapă­ vremuri aşa ceva ? In trecutul pentru tot­ mineri de aici ]e scot Ia suprafaţă şi le
citor h crescut. în luna Aprilie de pildă, cu rat. Până la sfârşitul schimbului vreau să deauna apus, un muncitor pentru a ajunge trimit cu trenuţul de munte în vale la Hu­
11,8 la sută faţă de cifra planificată. Acea­ înfund aici, tot”. miner trebuia să facă stagiu de vagonetar nedoara, a cărei furnale pufăie zi Şi noapte
sta. datorită creşterii simţitoare a producţiei — Iţi vom da rambleu atât cât ai nevoie, 10—15 ani, exploatat şî batjocorit fără ni­ 6Colând ş.jvoaie dc fontă pentru cincinal...
I. DIACONU
de minereu, pentru care neobosiţii mineri fi fără teamă — îi spuse maistrul E mân­ ci o miJă.