Page 26 - 1953-06

pag. 2-ii DRUMUL SOCIALISMULUI

Făclia luminii întrun sat de munte Iniţiativa massefor — izvor al ridicării producţiei
şi productivităţii muncii
(Scrisoare din satul Loman)
Fe rest rău pneumatic
An desprins laicul slovelor Pentru „Săptămână Trecerii în
Revistă” In minele de cărbuni lemnele necesare morţi şî dc îmbunătăţirea condiţiilor dc
-
In solul Loman din raionul Sebeş — sub
pentru armare sunt lăîatc ta dimensiunile muncă ale muncitorilor mineri, tânărul lă­
îndrumarea organizaţiei de partid — că­ Echipa de fluieroşi şi de dansuri, a că­ potrivite cu fierăstrău dc mână Doi mun­ cătuş Pelrescu loan. a conceput Şi cons­
minul cultural desfăşoară o rodnică acti­ minului cultural din Loman se pregăteş­ citori taie în medie un lemn in 5 minute, truit cu ajulorul tehnicienilor dola Uzinele
vii n/e cultural educativă de nuissă te intens pentru „Săptămâna Trecerii in deci dacă doi muncitori Ircbue să laie 20 dc Utilaj Miner din Petroşani, un fierăs­
In anul şcolar (le ulfubelizore 1952-53, Revistă” a formaţiunilor artistice de ama­ de lemne eî pierd într’un şui 100 de minulo, trău pneumatic.
Acesl fierăstrău funcţionează cu aer com­
35 ' de ţărani munato'i asupra cărora re­ tori. In acest scop ambele echipe fac o- Iar pe zi în cele trei schimburi sc pierd primat, eslc portabil în abataj, taie lemne
300 de minute
gimul jegmănitor din trecui îşi pusese pu­ proape zilnic probe de pregătire. Secreta­
La un sector cu 10 abataje unde. 20 de fiind condus numai de un singur munci­
ternic pecetea înapoierii, ou desprins tâl­ rul Organizaţiei de bază P M R — Gheor­ muncitori se ocupă cu tăiatul lemnelor se lor şi economiseşte circa 75 ta sută din
1
cul slovelor, au învăţat să scrie şi su ci­ ghe I iana — se interesează îndeaproape pierd ' în cele 3 schimburi 3000 dc minute. timpul în care sc lăia un lemn dc doi mun­
tească. bucurându-se de foloasele ştiinţei de via fa şi manca artistică o tinerelului, tar Astfel un sector pierde pe zi 7 posturi, pc citori cu fierăstrău de mână
, de carte. directorul căminului cultural Stancu Va- lună 175 dc posturi şi pc an 2100 de pos- Prima probă s'n făcut la mina Pc Irita
luri. Dacă aceşti muncitori ar lucra acest dând rezultate bune După cc i se va face
In munca de alfabetizare învăţătorii Itie sile. eslc in conţinu alături de tineret, ală­
timp în cărbune cu un randament de 3 perfecţionarea necesară, et va fi pus în
Stancu. Cristea Vosile şi Stancu Marin turi de oamenii muncii din sat tone, am căştiga pe an 6300 de tone căr­ funcţiune în abatajele minei Pclriln
au depus strădanii neobosite, dând lumina bune, respecliv 630 vagoane dc cărbune. BIRO LAZAR
întâlnire sportivă
culturii tuturor elevilor pe care i au avut Preocupa! dc reducerea acestor timpi corespondent voluntar
Iu cinstea f estivalului Mondial al Tine­
in grupele lor
retului şi Studenţilor, echipa de volei a Importante inovaţii la minele de fier Glielar
La sfârşitul anului de alfabetizare elevă
căminului cultural dm Loman a avut o
ubsolvc/ift — care nici odată in viaţa lor Spiritul inventiv cuprinde un număr iot izolatori pentru curent de 550 wolţi, sii|>orţl
întâlnire sportivă cu echipa căminului cul­
nu s'au puiuţ gândi măcar la un ase­ mai mare de muncitori şî tehnicieni dela care până nu demult trebuiau procuraţi
tural din Şogag. pe terenul sportiv din
menea lutru — au organizat o serbare minele de licr Ghclar. Zi dc zi din răndul din import. Inovatorii dela Glielar au stu­
Loman Matchul de volei s’a desfăşurat
in curii ul cuiein au prezentat piesa ,.Peş­ comuniştilor, utemişlilor şi al celor lârâ de diat diferita cărţi din editura tehnică, tra­
1
întrun cadru sărbătoresc, victoria reve­
tele de aur”, cântece, dansuri româneşti. parlid ies la iveală noi iniţiative duceri de preţioase documenta tehnice so­
nind căminului cultural din Loman.
Sovietice şi ţigăneşti Mecanicul şef deta minele dc fier Ghc­ vietice şi au pornit apoi In treabă. Suporţi!
Un nou cămin cultural lar, in slrănsă colaborare cu un grup dc confecţionaţi de ei, provin dinlr’un ameslec
Punând în practica cele invâţate la
Cămin Ţăranii muncitori din salul Loman au specialişti cu : Tonţel Francisc, Gostian Io dc răşină dc brad* praf de cărămidă re­
In iarnă, activitatea căminului cultural cunoscut din plin in trecut cât de greu sif, Tom a loan, Lăscuţoi Nicolae şi alţii fractară şi rumeguş dc mesteacăn sau
dm Lonian să desfăşurat multilateral e când eşti lipsit de lumina şi bucuria cul­ au conceput şi pus în aplicare importanta plop.
Cercul agrole/imc q i'nvufat pe mulţi ţăra­ turii Peste 50 fa sută din populaţia sa­ inovaţii şi raţionalizări. Ci au confecţionat S’a constatai la analiza lăcută, că rezis­
ni munatori din sat să aplice minimele tului a -cunoscut total acesl lucru Astăzi, c Irâna de siguranţă la puţul principal, me tenţa biclcclrică a acestor suporţi este de
agrotehnice la puţinele culturi de primăvară şi ţăranii muncitori din ‘satul Loman s'au nilă să cvitp accidentele în timpul trans­ 10000 wolţi.
vară pe caro le au, iar deşbaterca Hotărî- hotarit za şi construiască un local dc cul­ portului cu colivia în mină ; au confecţio­ Toate inovaţiile Şi raţionalizările puse* îo
nai un dispozitiv automat de ungere la ' a- practică de acest grup de specialişti har­
rilor Partidului şi Guvernului munca de tura nou
(
lămurite dusă cu perseverentă au îndem­ Materialele necesare — piatra şi lemnul xul lanburilor şî moletclor dela puţul prin­ nici şi merituoşi, au lost premiale cu im­
nat pe (âranti muncitori să se achite cu — ou fost adunate, mr cărămida se trans­ cipal, ele. portanta sume de bani. tn curând alte ino­
cinste fată de obligaţiunile către stat portă pe distanta de 3 km pc (leal in Cea mai interesantă dintre inovaţiile lor vaţii şi raţionalizări vor fi puse in aplicare
este însă confecţionarea unor suporţi dc la minele de fier Ghclar
fărâmi muncitori .Qnd Ânn Cornel, Pe- desagi pe cm sau măgari Bucuria ţăra­
treşcu Gheorghe şt Abisie Petru şi-au pre­ nilor muncitori din salul Loman e mare Să răspândim adevărul ştiinţific în popor
dat in întregime cotele de lapte şt au apli­ — nespus de mare v
cat atât . la cultm ile de primăvară cât şi MANEA GHEORGHE In scopul combaterii misticismului şi pre studiere cărţile „Ştiinţa şi superstiţiile”, dc
judecăţilor cu privire la diferitele fenomene Scrghicv, „Coşbuc împotriva superstiţiilor”
ta cele de vară minimele agrotehnice. corespondent voluntar
o!e naturii, în scopul de a arăta oamenilor ş a La cercul dc citii Nr. 7. tovarăşa Si-
muncii adevărul ştiinţific asupra Iranslor- mon Glilzela a prelucrat fragmente din
Măsuri în vederea organizării mărilor geologice ale pămănlului, precum broşura „Despic leacuri băbeşti” urmată
apoi de discuţii. Printre cei caic au luat
şi a evoluţiei omului pe . pământ, biblioteca
campaniei agricole de vară sătească din Baia de Crîş B întreprins Iru- cuvântul au fosl tov. Tăinaş Dora Şi Pop
monse acţiuni S'au organizai 2 expoziţii
Magdalena, care au arălal nejusteţea tra­
dc cărţi; prima cu tema „Să înţelegem
ţnlr'o şedinţă ţinui! la începutul acestei comune, sale, grupuri de case şi ţărani fenomenele nat urii" expunându se cărţile tamentului medical la diferita persoane cc
săptămâni, Comitetul Executiv al stalului muncitori, organizarea pazei câmpului şi n’au nimic comun cu ştiinţa medico-farma­
„Din tainele luminii” de N Stănescu, „Des­
popular raional IIia, îndrumai dc către ariilor, organizarea convoaielor dela arii La ceutică.
1
pre univers’ de B. Zahnrcscu. „Apa” de
Comitelui raional dc partid, a luai o sc­ bazele de recepţie şi alic sarcim care au Activitatea dusă dc biblioteca sătească
rie de măsuri în vederea traducerii in lapl drept scop asigurarea executării la timp şi Suslov, etc. A doua expoziţie a avut tema
a llolârîriî Partidului şi Guvernului cu în bune condiţiuni a sarcinilor Irasate de „Cunoscând mecanismul vieţii omeneşti, în­ din Raia dc Crîş, este o urinare a liniei
privire la executarea la liinp şî în bune Holărîre lăturaţi misticismul” expunându se cărţile juste pc care merge poporul nostru în
condiţium a campaniei agricole de vară Pe baza planurilor întocmite, dela cen­ „Vînja înainte dc naşlcrc” do dr. I. Pop, lupta de a coinbulc şi a înlătura misticis­
Ca urinare a măsurilor luale, in ziua de trele dc coinunc au lost repartizaţi dele­ „De ce doarme şi visează omul”, „Din cc e mul. rămăşiţă a putredului sistam burghe-
20 Iunie după un instructaj temeinic au gaţi care au ajulat în ziua de 27 Iunie, pe alcătuită hrana noastră” de Macovscln, şi zo-moşicresc din ţara noastră
fost trimişi la comune de către statul popu­ delegaţii şalelor, ca pe baza sarcinilor Î2- E RADULESCU
lar raional, un număr de 21 instructori vorîlc din planul dc ac|iunc a! stalului popu­ „Despre originea vieţii şi a omului pe pă
care vor ajuta şi îndruma staturile popu­ lar comunal şi pc baza sarcinilor dm pla­ mâni”, ş. a. Deasemeni s’au diluzat spre corcs|>ondoiitâ voluntară
lai c comunale să-şi organizeze munca pe nul de muncă al organizaţiei dc bază să
bază de plan în vederea executării la timp întocmească planul dc nc|iunc pc sale. FOILETON
şi în bune condiţiuni a campaniei de se In ziua de 28 Iunie, in fiecare comună
ccriş desmirişlil, treeriş şi colectări. şi sat dîn raion vor fi ţinuta adunări cu „Su nu ştie şi su nu . . .
loji ţăranii muncilori în care se prelucrează
Ţinând seama dc îndrumările primita din
partea instructorilor raionali, stalurile popu şi se desbal planurile dc acliunc întoc­
tare comunale au organizat In ziua de 16 mite pe comune şi pe sate Acesta adunări Curios om mai e şi Direct oritl Clubului bului pentru critica făcută, numai bibliote­
au ca scop dc a lacc cunoscul ţăranilor dela Sindicatul Miner dm Petrila — Şan cara o ştie.
îunic, şedinţe operative la care au lost
convocaţi deputaţii, reprezentanţii organiza­ muncilori sarcinile cc Io revin în vederea dor Ladislau Tofi muncitorii văd, numai La sfârşitul tunet însă, in raportul său
ţiilor dc niassă, delegaţii satelor, directorii strângerii ia timp şi fără pierderi a recot- ci nu vede că aproape zilnic vine Ja ser­ de activitate, bibliotecara se haturi să foca
de cămine culturale, funcţionarii dela sfa­ tei, de a stimula pe acei care s’au eviden viciu" in slare de ebrietate. Aceasta totuşi cunoscut organelor superioare ceva şi des­
turile populare, şi ţărani muncitori Iruntaşi. (iat în muncile de întreţinerea culturilor . e oarecum explicabil... dar cecdcc- e nun pre preocupările directorului, despre ajuto-
şi de a antrena pe toţi ţăranii muncitori în 1 rut pe care-l primeşte delu acesta. Hmm f...
In acesta şcdîn[c au tosl întocmile pin ciudat, t făptui că pc unde merge susţine
nuri dc acţiuni concrete in caro sunt pre­ întrecerea patriotică în vederea îndeplinirii I sus şi tare că o activitate“ aşa „bogată“ dar ce crcde(i că i a mers ‘?
văzute sarcini legate de om şi dată, pe în bune condiţiuni a Hotăririi Partidului ca la et la club, nu mai există în tot ju­ „Nu vreau să ştie şi să vadă nimeni că
şî Guvernului.
întreaga durată a campaniei. Printre sarci­ rul. şi. intr'adcvăr când te duci să vezi, cu — tocmai eu directorul clubului, cel mai
nile incluse în planurile de acţiune sunt : Raionul Itia, eslc deţinătorul drapelului nu există nimic. {nici conferinţe, nici recen­ mare om dm club — sunt criticai I...
mobilizarea ţăranilor muncitori pentru a de raion Irun'aş pe regiune în campania zii. met schimburi de experienţă, nici.. a- Auzi ? E‘ — se adresă bibliotecarei, direc­
tace secerişul în pârgă şi pentru a des- de primăvară Din măsurile care au lost dică nimic) torul clubului care pusese mana pe raport
minsli imediat după seceriş; organîz.area luata în vederea organizării campaniei a In câteva secunde făcu pe bibliotecară să
Ceeacc- trebue ştiut însă despre tovară­
ariilor după instrucţiunile date dc Minis­ gricolc de vară. se vede că organele dc şul Ladislau Şondor nu e asta e faplul rupă raportul şi... „altul să se focă f"
terul Agriculturii; transportul la arii; or­ partid şi de slat din raionul Itia se stră- că (pe lungă asta) e un duşman al criticii. Am încercat să vă povestesc această în­
ganizarea irecrîşului şi stabilirea ritmului duesc să câştige cu orice prej drapelul şi Şi să auzim o mică întâmplare. tâmplare pentru ca sâ vadă toata lumea şi
su ştie loţi... cu directorul clubului, Ladis­
de treeriş pe comune şi sate Sunt prevă­ în această campanie. Datoria celorlalte ra Bibliotecara Clubului când a fost instalată lau Şandor. este unul dm aceia care se
zute dcaseincni, sarcini menite de a tnlări ioane din regiunea noastră, este de a în­ în această muncă (asta nu de mult) nu fu­ conduce după aceleaşi principii ca stru­
sese „încunoştintată" că tovarăşul Ladislav
şi lărgi agitaţia prîn viu grai, scrisă Şt vi­ văţa din experienţa raionului Itia, de a trage ţul : crede că dacă şi vâră capul în nisip
Şandor — Directorul Clubului — e un ne­ nu l mai vede nimeni Paplele tui însă
zuală. sarcini în vederea folosirii întregii învăţăminte din lipsurile ce le-au avut în
împăcat duşman al criticii şl, pentru atitu­ nu l lasă „să trăiască liniştit".
capacităţi dc lucru a maşinilor agricole dc organizarea muncii dm campaniile trecute
dinea lui t-a criticat in mai multe şedinţe . După coros|K>ndcnţa tovarăşei
toate tipurile, în vederea organizării între­ şi de a şi organiza temeinic munca In a-
câte „Sambele" nu i-a purtai directorul clu­ MORARI) MAR1A
cerii patriotice pc bază dc contracte intre ccastă campanie.