Page 27 - 1953-06

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

Consfătuirea pe fără a furnalîşfilor Valoroase înfrumuseţări
pentru muncitorii hunedoreni
La combin®! siderurgic „Oh Ghcorghiu- fost de 18 Iu sută. Pe primele 15 zile ale întocmai metoda sovietică A. Filipov,
Doj” Hunedoara, a avut loc în ziua.de.2Q lunii lume;,s’a realizat o depăşire de 20,5 Furnaliştii reşiţoni au lansat chemarea Conducerea administrativă a Combinatu­
Iunie a. c., consfătuirea pe tară a tumaliş- la sulă, a indicilor de utilizare pe trimes­ la întrecerea socialista către toţi furnaliştii lui Siderurgic . „Gh. Gheorghiu Dej” Hune­
Iilor. La consfătuire ■ au luat parte condu­ trul 1 din ţara noastră cu obiectivul : „Obţinerea doara a luat în primăvara acestui an o
cători ai organelor şi organizaţiilor de partid Opririle accidentale, care mai înninie de celor mai înalţi cocficienji în folosirea vo­
frumoasă iniţiatiyă : să. planteze în i'ncinfu
şi sindicale, reprezentanţi ai' ’ Ministerului aplicarea metodei erau destul de frecvente, lumului util- ai furnalelor”, iar furnaliştii
Metalurgiei, delegaţi de' furnalişti din în­ s’au redus masiv. Dacă în luna Martie 1953 lumcdoreni au complectat chemarea \a în­ Combinatului şi pe traseul căii feoatc în­
treprinderile care posedă furnale înalte, pre au fost 19 ore opriri accidentale, pe luna trecere cu încă un obiectiv : „întrecerea so- guste 1 lunedo.iru—Gliclar, arbori, să tac.i
cum şi slahanovişti şi fruntaşi in producţie, Aprilie tic au ajuns să fie de 13 orc şi 15 ■ cialistă între maiştri, pentru cel uiai bun rondouri de flori Şi parcuri în staţiile de
tehnicieni şi ingineri din diferite ramuri minute, pe luna Mai de 3 orc şi -15 de mi- maistru furnaîist pe schimb, cel mai bun oprire şi în Combinat
de producţie ale industriei noastre grele. nule, iar pe primele 15 zile ale lunei lume maistru pe secţie şr cel mai bun maistru
Combinatul capătă înfăţişarea unei gos
:
Scopul acestei consfătuiri a fost cunoaşte­ sâ nu existe niciun minut oprire acciden­ pe ţară. în aplicarea metodei Filipov”.
rea şi extinderea la toate furnalele din tara tală. „Maistrul, este ochiul şi urechea furna­ podarii bine îngrijite. Trecând prin faţa
noastră a metodei sovietice A Filipov, me­ Referatele întocmite In spirit critic şl lului — a spus Jurnalistul Stângu Vucu secţiilor O.S.M., Construcţii Metalice, Mc
todă aplicată pentru prima dată din iniţia­ autocritic, pe lângă rezultatele bune obţi­ dela Reşiţa — şi noi ne luăm angajamentul canică, ele ai impresia că te afli într’un
tiva maistrului stahanovist Zlătior loan, nute. au scos în evidentă şi lipsurile cure să cxlindem cu succes metoda A. Filipov, parc.
dela Hunedoara, care a vizitat Uniunea trcbucsc înlăturate O lipsă principală a Aplicată de tovarăşul Zlătior hi lu*i alele
Sovietică şi a văzut practic cum muncesc conducerii sectorului furnale ŞÎ a comitetu­ dela Hunedoara”. Organizaţii de bază fi FU. în frunte cu
Jurnaliştii sovietici lui de secţie a fost aceia că nu ou tacul Minerii dela Telinc, au chemat la între­ secretarul său tov. Hălmăgeanu Nicolne,
In referatul pe care l a susţinut în cadrul cunoscuta tuturor furnalişlilor metoda Fili­ cere socialistă pe minerii dclaGliclar cu lo­ ajutaţi de preşedintele comitetului de sec­
consfătuirii, maistrul stahanovist Zlătior pov, nu au trezii în conştiinţa fiecărui zinca : „Pentru cea mai bună calitate a mi­ ţie a mobilizat cele G echipe cu peste 100
loan, a arătat cum a vonit el cu propune­ muncilor interesul de a afla Şi îndrăgi noua nereului de fier”, la care minerii ghelăreni de muncitor.i, care au plantai în total peste
rea de a se aplica şi la furnalele dela Hu­ metodă ou răspuns cu însufleţire.
nedoara minunata metodă A Filipov. care Siderita dela prăjiloarc se introduce în 178000 puicii de Im, stejar, frasin, liliac,
Propunerea tovarăşului Alic Carol —
constă în obţinerea de coeficienţi înalţi în furnal la temperaturi ridicate şi aceasta preşedintele comitetului de întreprindere ai ctc
folosirea volumului util a) furnalelor. FI a duce la ridicarea temperaturii la gâtul tur­ Pe traseul Hunedoara—Gheţar acţiunea
minelor Gheţar — de a se organiza perio­
arătat că pe lângă cunoştinţele practice natului ; transportul „micuţelor” (oale pen­ dic consfătuiri între mineri şi lurmilişti a fost condusă de comunistul Coşorcann
căpălatc dela lurnalişlii sovietici, de un tru evacuarea zgurci) se face cu întârzie-
pentru îmbunătăţirea calităţii minereului, Gheorghe picher, iar în Combinat, de cu
real folos i a fost studierea broşurii ,.Pen­ ere. din cauză că reparaţiile locomotivelor a fost primilă cu satisfacţie de mineri, şî
tru coeficienţi înalţi” scrisa de maistrul „Diesel” se fuc de mântuială de către sec­ munistul Schwartz Arcadic. In incinta
furnalişti.
A. Filipov. ţia întreţinere. Vina o poartă în primul combinatului s’au plantat 461 de puicţi:
Cerând sprijinul organizaţiei de bază. rând conducerea sectorului furnale în frunte Au luat cuvântul în "cadrul Consfătuirii brazi - tuia, tei, frasin, trandafiri şi paltini.
numeroşi furnalişti, ingineri,, tehnicieni, pre­
conducerii sectorului, furnale şi . comitetului cu tovarăşul inginer Mârculescu, care a In mod deosebit s au evidenţiat cei 40 de
şedinţi aî comitetelor de întreprinderi,. mi­
sindical de secţie, s’au stabilit ţoale regu­ avut posibilitalea să pună în funcţie in­
neri, ele., printre care tovarăşii: Enuclic muncitori din echipa condusă de Iov. Ţo-
lile ce Irebucsc respectate cu privire la me­ stalaţia .de răcire a siderîlei precum şî re­
Mihiii (Sovrominctal Reşiţa), Mireca Ale­ biaş Sebastian. Puicţii au fost plantaţi sis­
toda Filipov şi s’a aplicat pentru prima pararea cu grijă a locomotivelor, dar în
xandru (fu-rnaîul nr. G Hunedoara), minerul
dată la furnalul Nr. 2. Nu după mult timp, munca cei revine manifestă încă o neper- tematic şi s’au prins până la unul
stal 1,1710vist Alic losif (B.îloni) dela Ghe­
metoda a fost extinsă şi la furnalul Nr. 3 mi să delăsare.
Rezultatele obţinute au demonslrat cât do Conducerea (clinica a combinatului şi co­ ţar. Draitzlînger Frnest (Vlăviţă) ele Cu
toţii au luat hotărârea ca întorşi la locurile
valoroasă este aplicarea metodei sovietice mitetul de întreprindere nu au asigurat In preajma secerişului
de muncă să şi respecte angajamentele
A Filipov, pe care Jurnaliştii au îmbrâţişa- toate măsurile , tehnico organizatorice neoc-,
luate de a extinde iniţiativa pornită de
to cu căldură şi au extins o în cursul lu- sare aplicării metodei Filipov la furţiale Şt Pe tarlalele colectiviştilor
ndi funie şi la' furnalul Nr. 1. nu s’a îngrijit de descinderea şcolii slaba maistrul furnalisl stăhanovistul Zlătior
loan.
La consfătuirea pe ţară a 'furmilîştjlot, novisle care este tărăgănată !a nesfârşit. din llia
pe lângă referatul prezentat de . maistrul Din referatele prezentate a reeşit că o Pline de, învăţăminte au lost cuvintele
stnhannvist Zlătior loan, au mai prezentat lipsă mare o arc şi conducerea minelor de rostite în încheiere» consfătuirii de tovară­ Dacă treci pe lângă tarlalele gospodărie:
referate, şeful sectorului furnale şi preşe­ fier dela Ghclar, caro în goana după can­ şul Puvac losif, ministru adjunct al Mi colective din llia, fără să vrei te opreşti şi
dintele comiletului de secţie, cure au arătat titate trimite uneori furnalelor minereu de «isterului Metalurgiei şi de tov. Mauriciu
cum au în(clcs el să sprijine iniţiativa mai calitate proastă, provocând greutăţi furna­ Vasile, reprezentant nl C.C. al Sindicatelor parcă nn le mai saturi să priveşti culturile
strului furnalisl Zlătior loan. lişlilor. Metalurgice, care au arătat că există tonte de grâu, cartofi, porumb, sfeclă, floarea
Din cele trei referate s’a desprins că Referatele au fost minate de întrebările posibilităţile de a se aplica şi extinde la soarelui şi altele, care primind din partea
mclodn A. Filipov arc o valoare cxccplîo şi sugestiile delegaţilor de furnalişti din ţoale furnalele din ţara noastră minimala colectiviştilor cele mai bune îngrijiri, s’au
na) de marc. Chiar din primele zile ale ţara noastră, care în urma vizitei pe teren iniţiativă a maistrului furnaîist Zlătior dezvoltat şi sunt atât de frumoase încât
aplicării aceslci metode, indicii de utilizare şi-nu spus părerile în legătură cu succesele loan. Vorbitorii au indicat sarcinile ce re­
au început să crească simţitor. La lumalul şi lipsurile constatate de ei, fapt care a vin conducerilor administrative şi comitete­ stârnesc admiraţia trecătorilor
Nr 2 de pildă, pe trimestrul 1 al acestui constituit un schimb de experienţă plin de lor de întreprindere, cure sub conducerea Fiind puţini la număr faţă de suprafaţa
an au lost depăşiţi indicii de utilizare me­ învăţăminte. organelor şi organizaţiilor de partid, vor imensă de teren ce o are gospodăria, co­
die realizaţi pe amil 1052 cu 2 la sută, In Discuţiile purtate pe marginea referate trebui să ducă lupta pentru cât mai multă lectiviştilor dm fila, nu le-a fost deloc uşor
Juna Aprilie 1053, cu 15,5 la sută, iar pe lor au fost vii şi din ele a izvorît dragos­ fontă de calitate superioara necesară pa­ să îngrijească culturile după toate regulile
luna Mai depăşirea indicilor de utilizare a tea şi interesul furnalişlilor de o aplica triei.
agromininiului. Dar când e vorba de spo­
rirea producţiei la hectar, de întărirea şi
Câteva învăţăminte pe marginea unei şedinţe dezvoltarea gospodărie: colective, de asigu­
rarea linei vieţi îinbleşugale, puterile se
In prima jumătate a lunci iunie s’au des ■nu peste tot ele au fost la înălţime Lipsa au împiedicat această muncă organizând înzecesc şi nieio greutate, ori cât ar li ca
făşurat în întreaga regiune adunări gene­ pentru care în multe locuri adunările ge în acest timp transportul lemnelor sau co­ de marc, nu poate să oprească în loc vo
rale ale cooperativelor pentru alegerea or­ ncrnlc au fost nereuşite sau amânate, o lectarea de lână şi allctc.
inţy dârză a colectiviştilor. Numai aşa au
ganelor de conducere. In şedinţa cu pre­ constituie în primul rând netemeinica lor Faptul că mulle adunări generale din
pregătire din partea Uniunilor raionale sau pulul ei cu până acum să termine în hune
şedinţii de Uniuni raionale care a avut loc raionul Hunedoara nu şi-au atins scopul
insuficientul ajutor dat de către Comitetele dorit, se- dntoreşte în marc măsură condu­ condiţiuni şi cea de a II-a prăşită hi colo
de curând la Uniunea Regională a Coopc
raionale de partid cerii Uniunii raionale în frunte cu tov. Popa pcslc 20 ha. de porumb, să prăşească de
ralivclor. s’a lăcul analiza acestor adunări,
In raionul Haţeg, atât llotărîren cât şi preşedinte şi Iov Snciu vicc-preşcdinlc, trei ori cele 5 ha. de cartofi, de Calc două
limd cri t ion te cu asprime unele laturi gre­ Instrucţiunile Ccntrocoopului au fost temei- care au neglijat controlul atât în perioada ori culturile de floarea soarelui, slcclfi. ro­
şite ale muncii de pregătire şi desfăşurare nic prelucrate pe linia organizaţiilor de de pregătire cât şi în perioada desfăşurării şii, mac şi altele, să cosească, să usuce şi
a adunărilor. partid Totuşi Uniunea Raională a Coopc- adunărilor Slaba vigilentă ce se manifestă să adune furajele şi multe alte lucrări
Studierea profundă a Motarîrii Guvernu­ ralivclor în frunte cu tov. Burnu preşe aci începând dela tovarăşii din conducerea
Uniunii raionale Hunedoara pe a căror bi­ In ziua de 25 Iunie, colectiviştii din llia
lui şi Partidului privind îmbunătăţirea ac­ dintele acestei Uniuni, nu a pregătit temei­
rouri se pot găsi planuri, bani şî tot ‘ciul au început secerişul orzului fiindcă acesta
tivităţi cooperativelor, precum şi a instruc­ nic instructorii trimişi pe teren, fapt care
de acte de valoare fără ca ele sa fie păs­ intrase în stadiul de pârgă. Secerişul ce
ţiunilor dale de Centroeoop pcnlru pregăti­ a făcui ca la multe cooperative să se facă trate cu grije. s’a răsfrânt până jos la alte lor 6 ha. de orz c planificai să fie gata în
rea şi desfăşurarea adunărilor generale ale serioase greşeli. unităţi cooperatiste unde — împotriva indi­ 3 zile. In prima zi au fost şi secerate a-
cooperativelor de aprovizionare Şi desfacere Adunările generale din raionul llia au caţiilor clare şi categorice — încă mai c- proapc 3 fia., urmând ca întreg lanul să
a avut ca rezultat participarea largă ŞÎ fost privite cu multă uşurinţă. Neţinâmlu- xistă în conducere sau în rândul cooperato­ fie secerat înainte de termen.
se cont de posibilităţile de control asupra rilor, chiaburi şi alte elemente necinstita
activă atât la adunări cât şi la discuţiile — urmare a politicii nefaste a lui Luea, Pau Pentru executarea la timp a muncilor a
modului în care decurg adunările. Uniunea
partale de mnssn de cooporatori. kcr şt Georgescu — ce împiedică munca, gricolo, a contribuit In marc măsură în­
raională a planificat într’o singură zi 31 de
La multe din adunări cum sunt cele dela căutând să saboteze aprovizionarea eu le­ trecerea socialistă Intre eelnpc. Echipa l-a
adunări Lipsind controlul în pregătirea şi gume şi zarzavaturi o centrului muncito­
cooperativele dm raionul Alba, Drad, c.fc., condusă de tovarăşul Orşa Gherasim şi a
desfăşurarea adunărilor s’au strecurat o resc Hunedoara
s'a făcut o profundă analiză a activităţii II-h condusă de Tudor Florca, ■ sunt frun­
mulţime de greşeli. Şedinţa care a avut loc la Uniunea re
cooperativelor Cooperatorii au discutat pro­ taşe pe gospodărie Tovarăşele Brotolian
Lipsa de colaborare între organizaţiile gională a avut ca scop cunoaşterea pro
iectul de statut, au cerut achilaren şi mă­ Asiuefla, Orşa Mana. Mina Caliţa şi altele
de massâ produce în multe cazuri defecţiuni fundă a situaţiei din perioada desfăşurării a-
rirea părţilor sociale, au criticat lipsurile
în munco acestora. Şi asemenea cazuri sau dunărilor generale. Tovarăşii din conduce­ din echipa I a. în (iecarc dimineaţă pleacă
organelor de conducere atât pentru dezin
petrecut în raionul Alba. Spre exemplu în rea uniunilor raionale trebue să tragă în­ odată cu zorile la câmp ca nu cumva c
lercsul lor în ce priveşte controlul şî coor­ chipn lor sâ fie întrecuta de altele Nu se
comunele şi şalele Meteş, Cislei, Vurpăr şî văţăminte din lipsurile dcsbâlute aci şi în
donarea muncii, căi şi pentru aprovizio­
Vinţ. adunările generale ale Cooperative­ lumina Notărîrii Partidului Şi Guvernului lasă întrecute însă nici tovarăşele Buşlco
narea care se face de multe ori birocratic Păscuta. Roincca Maria şi altele dm echipa
lor au fost amânate tocmai din aceste mo­ cu privire la îmbunătăţirea activităţii coo­
fără a se ţin© cont de mărfurile necesare
tive, Deşi sfaturile populare şi organizaţi­ perativelor (le aprovizionare şi des!acere, să ll-a Toţi colectiviştii au acelnş gând ;
Ş de specificul locului executarea la timp a tuturor muncilor Şi
ile de bază cunoşteau că în zilele de 7 şi lupte cu perseverentă oentru a ridica uni­
Deşi în mulle raioane desfăşurarea adu­ | obţinerea unor recolte bogate.
nărilor a avut rezultate mulţumitoare, M Iunie vor avea Ioc adunări ta' cooperative, tăţile cooperatiste la adevăratul lor rang.