Page 6 - 1953-06
P. 6
pag. 2-a v DRUMUL SOCIALISMULUI
In curând voi deveni învăţătoare In luptă pentru pâinea poporului muncitor
Toamna anului 1949 a fost o toamnă cui Dcatunci, dela prima lecţie m’am; îndră Anul' acesta, ajutat şi sprijinit în muncă locaş, a cerut’ să organizăm întrecerea pa
alic hingi şi călduroase; îmi aduc aminte gostit de copii, deatunci copiii au începui: de către organizaţia de bază şi de către triotică între locuitorii comunei în lumina-
ca acum să-mi placă şi tot deatunci mi-am zis: „Nu deputaţii sfatului popular, am putut să mă hotărîrii, Astfel, avem organizate MO în»
Multe zile senine călduroase şi frumoase e meserie mai frumoasă ca acoin de a îi achit' cu cinste de sarcinile ce mi-au reve treceri: pe bază de contract; Totodată am
a avut toamna acelui a*i, dar ca una n’au învăţător" nit în campania de primăvară, în calîtiitc organizat întrecerea şi între satele Tâmpa,,
mai fost. Pc aceia n’am s*o uit multă Acum sunt la sfârşitul ultimului an. Am de preşedinte al comitetului cxecyliv al Pctreni şi Toltia, cc aparţin comunei Baciâj
1
vreme., poate toată via fa, A fost ziua fn. intrat în marca bătălie a examenelor din Sfatului Popular din comuna Bătia. Rezultatele bunei organizări a muncii
care am păşit pentru prima dată, cu- oare care vreau cu orice preţ. să tes învingă La începutul campaniei dc însămânţări, sunt frumoase până în prezent, munca de
care sfială pe poarta şcolii pedagogice din toare. Dcaocia depun tot efortul la învă odată- cu dezbaterea Hoturîrii Consiliului întreţinere a culturilor se desfăşoară ou un
Deva. Pe vremea aceia nu-mi dădeam ţătură, caut să-mi însuşesc cu temeinicie* dc Minişlrî şî a Comitetului Centrii* al viu interes din partea ţărănimii muncitoare,
scama cc înseamnă, a fi învăţător., oe în cât mal. multe şl- variate probleme pentru > P.M:R. cu privire la executarea- la. timp a. culturile do păioaso oa.: grâu, orz,, ovăz. şl
seamnă a creşte şi educa copiii. Eram cu ca să fiu pe deplin înarmată când voi păşi campaniei agricole dc primăvară, am or secară au fost plivite în majoritatea lor de
însumi copil... în mijlocul' copiilor, a muncitorilor sau ţă ganizat între ţăranii' muncitori din- comuna două. ori; iar la plantele industriale, la . sfe
Timpul a trecut şî odată cu ol am cres ranilor. muncitori. Bâcia, întrecerea* patriotică- pc bază. de clă dc zahăr şl'cartofi-3* început, proşila a
cut. Organizaţia U.T.M^ m’ai făcut să* văd: De pe acum mă văd în faţa clasei melc, contract, Ii-a şi: esle pc terminate praşjla I-a la po
lucrurile' mai limpede, să le aprofundez, să văd copiii, simt cum am să Ic vorbesc des
Printre punctele ce au fost fixate îni rumb.
fiu mai hotărîtă: în acţiunile mele, iar pro* pre partid, despre lupta clasei muncitoare,
întrecere un Ioc important a ocupat apli In vederea aprovizionării oamenilor munci»
fesorii. mi*au sădii fn inimă dragostea despre realizările şi cuceririle poporului -
carea şi. respectarea cu eca mai mare din centrele muncitoreşti cu legume şt "zar
faţă dc copii, dragostea faţă dc patrie, faţă nostru muncitor, despre frumuseţile şi bo stricteţe a regulilor agrotehnice prevăzute zavaturi, au test' plantate cu * varză timpurie,
de om găţiile patriei' noastre, despre trecutul glo
tn agrominim roşii şi ardei cete 2*4 ha; comasate pcnlru
l.ilămă în anul III. Pentru prima- dată. rios al poporului: dealungul veacurilor, des grădină, terminând loate lucrările do iri
în fata unei clase de copii. Ce sentimente pre libertate şi fericire. Căminul cultural ne»a fost dc un mare gare. Pruntâşl la aceste munci sunt (urmii
:
ajutor în campania de însămânţări. In fie
;
do depline mulţumiri, satisfacţii;., dar Şl : Ge mândra voi' H când mă voi întâlni muncitori: Toma lOan Iţii îoan; Lung^scu
care Duminică- se ţineau, conferinţe- legale,
ce emoţii Mă uitam cum mă privesc zeci peste' ani cu strungarul’ stahanovist, cu Gh., Groza Vlorcl, Fcentoni Aron; Păcu
de campanie de unde ţăranii muncitori în
-
de ochi", care de care mai limpezii şi mai inovalorul, învăţătorul, sau cu agronomul rar Petru. Nâgv A'nlon şi'alţii. Pe f>orţ»tc lor
văţau cum să- aplice agTominimul la în*
nevinovaţi, cum aşteaptă- să încep lecţia; pe care cu îl voi creyte.- Cu mândrie îmi este scris cu litere mari „fruntaşi în muncile
sămânţări; Am folosit din plin staţiile de
să le povestesc sau să le explic lucruri noi;., voi putea spune: „aceasta este o parte din dc întreţinerea culturilor", deăsemcnf sunt
radioamplificare din- satul Tâmpa şi Bă-
şi-mi ziceam fn gând : „să- nu greşesc... munca mca'T popularizaţi şi la gazetele cetăţeneşti.
1
sunt peste 40 urechi' care măscuită"... şi MÎRŞU' LU CREŢI A cia în fiecare seară popularizam pe cei Pentru ca trcerişul să se poata începe* la-
-
fruntaşi, şi criticam pc cei codaşi, iar de
•Tam greşit I Lecţia a reuşit; anul IV Şc. Pedagogica Deva timp am fixat’locul’unde seva organiza* aria
două ori pe săptămână popularizam rezul
în tOate cele trei sate aparţinătoare sfiitului :
tatul. întrecerii Aplicând aceste mclode co
Lucrările sesiunii a Vii a a Sfatului Popular muna noastră, s’a, sfluat prinlre comunele popular pe care-!'conduc, iar în*satbl Tâmps
1
-
fruntaşe’ din raion. şl Bacia am început lucrările de amenaja-
ai oraşului Deva No»; însă nu nc-am* oprit aid. Cu aoelaş- rea ariilor electrificate după schiţa- primită
1
Duminică 7 Iunie a c. a avut loc in au fost* trimişi în' faţa» judecăţii' 9prc a-şn elarr. am dus munca mar departe, deoarece dela raion. -
Cu ajutorul* muncitorilor ceferişti din gara
sala festivă a Sfatului Popular Orăşenesc, primi pedeapsa bine meritată; în; lupta, pentru; a obţine recolte bogato un Slmerta-Trîaj am revizuit instalaţia elec
-
cea de* a Vll-a sesiune ordinară a Sfa Din discuţiile purtate de deputaţii pre factor importânh este munca» de întreţinere
tului Popular al oraşului Deva. zenţi a roeşit că, Comitetul Executiv al a culturilor. trică la cete două arii; iar lâ Tâmpa am
instalâl o conductă dc apă din gaTă până
Cuvântul de desohidere a fost rostit de sfatului popular orăşenesc, nu a dus o Odată cu terminorcîr însămânţărilor,. ţă
1
către tovarăşul Vlad Iban, vicepreşedinte - muncă susţinută în ce priveşte agitaţia ranii' muncilbrl din. comuna Băda au fost la arie, pentru a putea preveni orîN; pe
ricol' de incendiu. Am fixat locul und^-si
al comitetului executiv al sfatului p^ulnr politică dc massă. nu a pregătit* program îndrumaţi să înceapă plivitul culturilor de' 1
orăşenesc, care a prezentat lir faţa ses'u- la staţia de radioamplificare şi nu a tras toamnă şi cele de primăvară semănate mai va pune lîecarc tocuilor din sat stogul ou
nii darea de seamă privind desfăşurarea- la răspundere pe cei încredinţaţi cu aces do timpuriu grâu, scriîndu-te- numele pe tăbliţă. Aceas
1
însămânţărilor de primăvară- şl* măsurile te munci. tă arie până- Duminică va fi ddla’u Cti
In munca noastră o călăuză' preţioasă ne tot materialul* necesar, străduîndfj-ne să
!
!
polilîoo-organizatorice luate de Comitetul' La punctul 2' al oidinei de zi, s'â p ezen- este Hotărîrca Guvernului şi a» Partidului-
Executiv pentru organizarea şi desfăşura lat în Ţaţa sesiunii darea de seamă asu fim exemplu* pentru tbate comunele şi sa*
cu privire la îngrijirea: culturilor^ pregă lele din raionul Hunedoara:
rea campaniei de vară pra aclivităţit Comitetului Executiv în do tirea şl executarea la timp a» strângerii; re Numai în felul acesta, neam gândit
Din cele expuse dc către raportor a rcc- meniul sanitar pe raza oraşului Deva.
coltei, desmiriştitulu», Irecrişulu» şi. colec noi că vom asigurai o parte din pâinea
şit că în fruntea campaniei însămânţărilor Activitaloa sanitară a spitalului unificat
tărilor pe: 1953. 7âranii muncitori- au citit; poporului muncilor:
de primăvară, s’au situat gospodăria co din Deva în strânsă colaborare cu sanl-
şi ascultat Holărlren cu multă atenţie Gând LOŢKG ŞTEFAN-
lectivă „Petoft Sandor" din Colonia Cian- pidul a dai roade frumoase Nu în
ne-am adunat la căminul cultural, la dis>- preşedintele Comitetului: Bxe uliv
găi Deva, gospodăria anexă CS H. şl cele suficientă măsură Comitetul Executiv al 1
două- întovărăşiri Sfatului Popular Orăşenesc a sprijinit cutii tovarăşul Muntean Petru ţăran m»j r a): Sfatului Popular din* comuna Bacia»
In această perioadă au fost’ demascaţi munca de îndrumare a medicilor
chiaburii: Pocoi Mario, Tirci Gheorglie, Concluziile cele mai de scamă a sesiu
1
Petru Guia — Moţu, care au căutat să nii au losf îndreptate înspre pregătirea Consfătuirea reg-ională a tinerilor stahanovişti
saboteze campania de însământărî. Aceştia campaniei agricole de vară
şi fruntaşi din industrie
Pregătirea la sate Organizaţia ARLUS în sprijinul Comitetul Regional U.T.M. a organizat* In U T.M. cetei- moi bune brigăzi de tineret
. ziua de 7 Iunie, o consfătuire cu slalnno* din ■ regiune.* Tovarăşul Niculcscu, loan, se
In preajma festivalului oamenilor muncii dela sate viştii şi fruntaşii din industrie. Scopul cons cretar al Comitetului Regional U. T. M,,a
fătuirii a fost de a discuta problema califi înmânat drapelul brigăzii stahanovistulul
Apropierea „Săptămânii trecerii în revis înţelegând rolul: pe- cure îl: au organiza
cării tineretului, desvollării întrecerii socia Mihai Ştefan dela mina Petrila. Luând cu-»
tă" a formaţiunilor artistice de amatori- ţiile: de massă: în» vederea îndeplinirii sar-
1
liste şi extinderii metodelor înaintate de vântul în numele brigăzii utfeinistuF Mihai
organizată în cinstea Festivalului Mon " anilor oe stau' în* faţa partidului: şi a oa
1
muncă, precum şl organizarea brigăzilor Ştefan, a spus: „mă< angajez sa dau mai
dini al: Tineretului, a făcut ca unităţile menilor muncii dela: oraşe şi sate, Biroul
1
şi punctelor U;T.M;-iste> de control ; de a mult' cărbune pentru Patrie,* pentru; PxeşF
culturale din regiunea noastră să desfă raional A.RcLU.S. Alba, s’a angajat ca în
, analiza lipsurile şi greutăţile tn acest, do să îndeplinesc în acest scop pionul pe
1
şoare o activitate artistici din: ce fn o* » perioada campaniei agricole de vară, să
mai intensă sprijine efectiv munca ţăranilor muncitori meniu pentru a ridica activitatea tineretu anul. 1954 până la» 15 Iulie a. c. Ago* în
-
lui la nivelul sarcinilor puse de îndeplini cinstea Festivalului Mondial al Tineretu
Corul şi echipa artistică a căminului la strânsul recoltelor. In acest sens a »ni-
cultural „Aurel Vlaîcu”‘ din satul, cu ace- ţiat o întrecere socialistă la care cheamă rea primului plan cincinal în 4 ani. lui a chemat la întrecere toate brigăzile
laş nume, se pregăteşte cu noi şi bogate raioanele Sebeş, Orăştie, Haţeg şi Ilia La consfătuire a reeşîl' că 2771 de tineri de tineret* din regiune. în chemarea la-în
puneţi- pentru această manifestaţie artistică. Prinlre punctele importante- ce stau )a suni cuprinşi în şcolile de calificare de trecere lansată de stahanovistu! MiHali
Dcşî aceste două formaţiunii; corul şi baza întreceri» şi pe care le-au făcut cu- gradul* 1, 2 şi 3, că peste 12000 tineri Şteîaji: 9e spune
echipa de. dansuri, au. luat fiinţă- abia la • noscule oolor 4- raioane sunt : populariza . sunt cuprinşi în întrecerea socialistă Şi — Eu mă; angajez-. ca» împreună cu bri»
sfârşitul lunlf Februarie a. tot uşi da rea succeselor colhoznicilor sovietici prin funcţionează 643 de brigăzi de tineret. gada mea să depăşesc, normele cu- *10-60
torită muncii perseverentă dusă de membrii organizarea de convorbiri; organizarea agi Din referatele prezentate de tov Dragota la sută ;
colectivului căminului, roadele eforturilor taţiei vizuale, popularizarea în coloborore Nicolae, responsabil cu producţia şi plani — Să calific 2 tineri după metoda Kot-
lor n’au întârziat sâ se arate. cu tehnicienii: S.M.T. a metodelor sovielice ficarea tn Comitetul' org. U.T.M" dela C.S. lear
S’au făcut până în prezent 7 deplasări dc muncăi Au fost fixate densemenl ca , „Gh. Ghoorghiu-Dej" Hunedoara, Druiea — Să aplic metodele sovietice Voroşîn,
în comunele învecinate ca : Şibol; Geoa- puncte de întrecere, ajutorul pe care vor Florea, în. Comitetul org. U.T.M; al minei Jandarova şi Graficul ciclic;
-
giu, 'Vinerea, etc. 1 trebui să-l dea membrii cercurilor A.R.L.U.S. Lupeni, şi Talfeş Horea- în Comitetul or- — Să facem două posturi de onoare în
La concursul; de solişti amatori din' ra sfaturilor populare, pentru: recrutarea ce- ganiza(icj. U.T-M de pe, şantierul tineretul
ionul Orăştie. doi din membrii căminului . loc mai buni oameni la paza ariilor, şî. < tui» dela Hunedoara, a recşit că se pot cinstea Festivalului/
Numeroşh tineri stahanovişti şir fruntaşi
cultural „Aurel Vlaîcu" ou câştigai pre popularizarea rezultatelor obţinute în sec obţine frumoase realizări atunci când nive în producţie au răspuns cu multă însufle
miul 1, la acordeon, şî fluer. In cinstea torul. socialist al agriculturii, organizân- lul! tchnico-prolesional creşte, când tlneriî
-
-
Festivalului Mondial' al Tineretului şr Stu du-se In acest scop convorbiri la arii. sunt cuprinşi în- întrecerea socialistă şi ţire chemării la întrecere a stahanovistu-
lut Mihnî Ştefan
denţilor pentru Pace şi Prietenie ce va Biroul raional A R.L UiS. Alba, s’a an aplică în mod creator metodele: sovietice
avea loc la Bucureşti în August a. c., e- gajai să respecte punctele fixate în che . de muncă şi când munca brigăzilor şl a: O parte însemnată dintre stahanovişti
chipa artistică din satul' Aure» Vlaîcu pre marea lansată către raioanele Sebeş, Orăş punctelor U.T.M -iste. de control este te? şi fruntaşi în producţie au fost premiaţi
găteşte dansuri populare caracteristice re tie, Haţeg şl llîa, socotind că în Telul a- meinic organizată. cu cărţi. Printre aceştia se numără sta-
giunii noastre, recitări, o piesă de tentni oesta se vor achita de o sarcină importantă In discuţiile purtate, participanţii au scos hanovîstul Stamate Emil, dc pe şantierul
-
ş» numeroase cântece precum şl noul cân şi vor avea prilejul minunat de a ajuta
la iveală o serie de lipsuri care mal exisfă tineretului din Hunedoara, tehnicianul
tec „Am pus cetină şi floare” de 1. KJ- ţărănimii muncitoare să-şl îndeplinească o
nesen. datorie patriotică de mare cinste în organizarea întrecerii socialiste, a cali Oniga Cornel dela Cugir, Filimon Nteolac
ficării tineretului şl în activitatea brigăzi laminorist stahanovist. dela Hunedoara,
Femeile iau parte la acţiuni obşteşti lor şi a punctelor U.T.M.-isle de control. Toadcr Marcu, Baru Mare, Popa Pozaliă
Zilele trecute, peste 30 dc femei gospo de antrenarea femeilor !a muncă voluntară Participanţii şi-au exprimat dorinţa lor dela Orăştie, Bâscă Livia dela Pctrcşti,
dine din oraşul Sebeş, au muncit voluntar şi-au luat angajamentul de a continua a* fierbinte de a întâmpina. Congresul şl Fes Kibedi Adalbert şi Hatdu 1 uliu dela Pe-
la gTâdina de zarzavat de pe lângă can ceasta munca fn zonele legumicole din ora
tivalul cu noi sucocse în muncă. frila, Săcăluş, Petru dela Anlnoasa, ingi
tina Sfatului Popular. şul Sebeş,
Cele două preşedinte de circumscripţii, Dan RAICU FLOREAN In această consfătuire a avut loc decer ner Acghelescu loan şi Colibaba Eugen
Marla şi Malcocî Emilia, care s’au ocupat corespondent voluntar narea drapelului* Comitetului Regional dela Lupeni.