Page 1 - 1953-07

BibJictesa Centrate
KaO’OI'îrylfi

proletari or* TO«rc jakox • IN ACEST NIJMAR:
— Hofărîri care aşteaptă să fie îndeplinite.
(png 2-a)
_ Să înteţim ritmul de colectare la lapte,
lână şi carne.
(pag 2-a)
— Sub steagul întrecerii socialiste in
cinstea zilei de 23 August şi a festivalului?
(png 3-a)
ANUL V. Nr. 52 (285) JOI 2 IULIE 1953 4 pagini 20 bani
Mi i nu i.«■LiJL,!,—

încheierea seminariilor de sfârşit de an Protestul oamenilor muncii din regiunea noastră

în învăţământul de partid împotriva provocărilor fasciste dela Berlin
Închiderea anului (Ic învăţământ de gospodării colective şi întovărăşiri agricole
partid sc desfăşoară prin seminoriilc do Şi nu dcsvolt.it şi consolidai cele vechi. Dacă Eşecurile suferite de politica războinică a cercurilor reacţionare din apus fo-.n
sfârşii de an la cercurile şi cursurile de cele mai mutic organizaţii de partid din făcut pe acestea sa întrebuinţeze cele mai murdare acte dc provocare împotriva
partid Organizaţiile de bază, anul acesta raioanele Petroşani. Alba, Hunedoara şi ţărilor de democraţie populară, in scopul deslănţuiriî unui nou război mondial.
au avut largi posibilităţi în ce priveşte apoi cele din Orăşlie şi Ilin au reuşit sl Acţiunea provocatoare a mercenarilor străini şi a uneltelor lor dela Berlin, au
■pregătirea încheierii cu succes a inului efectueze un mai bun control şi îndru nare umplut de profundă indignare mnssclc largi ale oamenilor muncii din regiunea
şcolar 1952-1953 în învăţământul dc partid. în domeniul învăţământului de partid, unele noastră.
In toate domeniile dc activitate orga­ organizaţii' au neglijat aproape în întregime
nizaţiile dc bază an obţinui în ace istă di­ aceste probleme. Astfel, au rămas cercuri !.n Hunedoara, în faţa pavilionului teh­ vietice şi a ţărilor do democraţie populară,
recţie rczullnlc frimnasc care au contri­ Şi cursuri care în toi timpul anului şi ou nic al combinatului siderurgie „Gh. Gheor­ alături de întreaga omenire dornică de li­
buit la întărirea muncii de partid Şi : ’e desfăşurat activitatea la un nivel scăzut ghiu-Dej’', înlr'un însufleţit mceling, mun­ nişte vom lupin pentru apărarea păcii fn
Stn! învăţământul de partid s’a îmbună­ n$n cum sunt cele dcln Mina Ghclar. uzi­ citorii combinatului au iniicrat cu lăr'C lume”.
tăţit prin contribuţia dată Hc propagan­ na „Victoria’’ Că lan, minele Aninoasa şi încercarea provocatoare dcln Berlin, care *
diştii care s’nu ridicai, la un nivel mai f-onea, unde comitetele raionale de partid, a avut ca scop atentarea Ia viaţa paşnica Şi muncitorii dela Atelierele CER Si
înalt, ajutând cursanţii din cercuri §• sc fac vinovate în primul rând Va a poporului din Republica Democrată Ger meria, au înfierai josnic™ provocări do!#
cursuri pentru însuşirea cât mai temeinică nu au tras la răspundere cu des­ mană. După ce tovarăşul Farcaş Alexe Berlin
■a ştiinţei marxist leninist-slalînistc. tulă tărie pe tovarăşii Scnrobelc A., se­ Preşedintele Comilelulin de întreprindere a In cuvântul lor, muncitorii Lue.ici l. o|
învăţământul politic conslituc o parte cretarul comitetului dc partid Ghelnr. arătat felul cum s'au petrecut evenimen Rusu V au scos în evidenţă conţinutul
componentă a muncii de partid întrucât de precum şi pe ceilalţi secretari care se fac lele, luând cuvântul, muncitorul lamino- mârşav al acţiunilor imperialiste care
-felul în care sunt pregătite cadrele depin­ vinovaţi pentru această stare de lucruri. rist Vizitiu Grigoric, oţclarul Tripşn $te urmăresc dcslănţuirca unui nou ră/.-ni
de în ce măsură îşi vor pu*ca duce la De o complectă subapreciere a muncii fnn şî alţii au spus printre altele : „In mondial.
îndeplinire sarcinile ce le stau în faţă în ideologice a dat dovadă comitetul raional urina acestui mârşav atentat la pacea Iu „Noi muncim pentru construirea u.ua
domeniul construcţiei economice şi cultu­ de partid Haţeg. în frunlc cu tovarăşul mii, datoria noastră este dc a ne întări vieţi fericite, pentru menţinerea şi con­
ralo. Marele Stal in ne învaţă : „Eu cred că prim secretar Ardelcnnu loan şi secretarul şi mai mult vigilenţa pentru a demasca solidarea păcii — a spus inginerul Ola.ru
dacă am şti, dacă nc-am pricepe să pre­ Nccşa Miron. precum şt Ltic.i loan se­ din faşă uneltirile provocatoare ala duşmani­ Sabin — şi dcaceia. aceste provocări ne
gătim din punct dc vedere ideologic ca­ cretarul cu problemele dc propagandă (lela lor păcii şi în acclaş timp să muncim mârcşlc şi mai mult ura împotriva ace
drele noaslrc din toate domeniile muncii raionul Brad sau (lela comitetul raional Se­ în aşa fel ca patria noastră să devină din (ora caro ar dori să vadă lumea prinsă
şi să le călim din punct de vedere poli­ beş. care au lăsat întreaga muncă de propa­ zi în zi toi mai putcnică" inlr’un nou măcel”
tic în aşa măsură încât ele să se poată gandă pe scama cabinetelor de partid. -rir
lesne orienta in situaţia internă şi inter­ Dacă în seminar iile dc sfârşit de an a ★
naţională, dacă nin şti să facem din ele Pătrunşi dc aceiaşi adâncă indignare Asemenea meclinguri de prolcsl an
rccşit că s*au ivit unele lipsuri se­
marxîştî-lcninişli pe deplin maturi, capa­ rioase. atât în organizare, cât şi în întrea­ minerii şi muncitorii Văii Jiului s'au ală­ avut loc şi la mina Jicţ-Lonea, ll.ţl.M
bili de a rezolva fără greşeli serioase pro­ turat protestului întregului popor muncilor. Petroşani, Trustul 7 Construcţii Petroşa­
ga activitate a învăţământului (le partid, a-
blemele conducerii ţării, am avea tot te­ ccasta se datoreşte în mare parte secţiei înlr'un marc mceling ţinut la Lupeni, ni, Ţesător:;» Vulcan, minele Glieîar şi Fo­
meiul să socotim că ncuâ zecimi din toate minerul Mureşan Gavrilâ vorbind în nu­ liile. precum şi în numeroase alte între
de propagandă şi agitaţie a comitetului re­
problemele noastre sunt rezolvate”. mele minerilor a spus: „Acţiunea mercena­ prinderi şi instituţii din regiunea noastră,
gional dc partid, care nu a informat
Călăuzite de învăţătura stalinistâ, orga­ rilor străini delii Berlin, a provocat pro­ în care oamenii muncii şi-au exprimat Ji­
ta timp Biroul şi Comitetul Regional dc
nele de partid au luptat în permanenţă să testul oamenilor muncii din lumea întrea­ danca lor indignare faţă de maşiiiuţiunile
Partid despre starea învăţământului de
îmbunătăţească tot mai mult. conţinutul gă. Noi. minerii dela Lupeni, 'alături de provocatoare dela Berlin, solidarizându-sc
partid.
muncii învăţământului politic Există încă multe cadre de răspundere toţi oamenii muncii din (ara noastră înfie­ cu poporul Republicii Democrate Germane
In această direcţie, comitetele raionale răm cu tărie acţiunile provocatorilor stră­ Eşecul suferit do imperialiştii americani
care socotesc „că pot merge înainte" ne­
de partid având ca o preocupare princi­ ini împotriva Republicii Democrate Ger­ în urma acestei aventuri, dovedeşte încă
glijând propria lor educaţie iar unele or­
pală orgnizarea temeinică în acest dome­ mane, care au ca scop de a turbura mun­ odată forţa dc nebiruit a lagărului păcii
gane de partid ea de pildă comitetul (le
niu. luptând pent-ru ridicarea conţinutului ca paşnică a poporului german şi totodată şi democraţiei. în frunte cu Uniunea So
partid al combinatului siderurgie „Gh.
ideologic al lecţiilor, şi a calităţii studiu­ ne angajăm să luptăm cu toate forţele viclică, enrc a dat o ripostă usturătoare
Gheorghiu-Dej” Hunedoara, nu a luat nici
lui şi ţinând scama de faptul că propa­ noastre pentru continua întărire a patriei celor care încearcă să atenteze In pacea
o măsură atunci când a văzut cadre dî.i
gandiştii conslituc' un factor important în monstre. Alături dc popoarele Uniunii So­ lumii, bunul cel mai de preţ al omenirii.
posluri de răspundere care nesocotesc ri­
învăţământul de pnrlid, s’nu ocupai îndea­
dicarea necontenită a nivelului lor politic
proape de pregătirea lor prin cabinetele
de pnrlid, ajulându-i să şi perfecţioneze şi ideologie. De pe întinsul ogoarelor regiunii noastre
metodele de predare şi de conducere a se- Asemenea, tovarăşi suni : Stoica loan.
minariilor Miclca R., Saloşi K.. Popa A., Drngu A.,
O marc parte a propagandiştilor au reu­ din raionul Hunedoara. Asemenea atitu­ întreţinerea culturilor - preocupare de seama
şii să şi realizeze planul lecţiilor Şi c a dini mai au şi alţi tovarăşi ca Mîluiţ P.
se pregătească pentru predări şi conduce­ director la D C A. Deva, Gheorghe Con­ a colectiviştilor dm
rea seminariilor tn aşa fel, încât cursanţii stantin preşedintele sindicatului sta Utilii Dornici dc a obţine recolte bogate de In prezent colectiviştii lucrează cu sâr-
au fost dirijaţi spre un studiu practic Şi popular Haţeg, care nu studiază şi nu iau
concret, uşor dc înţeles, actualizat Sl a- parte fa învăţământul dc partid. pe tarlalele lor, colectiviştii din Cistei nu guinţă la grădina de zarzavaturi, care le
daptnt In specificul muncii lor. care să Comitetele raionale de partid nu au com­ executat la culturile de păioasc plivîtul bu­ aduce venituri însemnate Valorificând prin
conslilue un preţios ajutor în munca lor bătut aceste manifestări, iar în unele lo­ ruienilor de câte ori acestea s’au ivit ; la­ cooperativă şi pe piaţă o parte din prima
de zi cu zi curi s’a mers până acolo că însuşi sccrc nurile întinse, de grâu şi orz suni curate, recoltă de ceapă, gulii şi varză, au reuşit
Printre aceşti propagandişti se numără tarii organizaţiilor de bază să nu fie traşi iar paiele se îndoaie sub greutatea boa­ să obţină până în prezent un venit de i>cslc
tovarăşii : Petrovici E. (lela combinatul si­ la răspundere pentru ncparticipnrc In în­
derurgic „Gh Gheorghiu-Dej" — I hune­ văţământ. belor. 10.000 lei.
doara. Lucaci 1. C F.R Simeria. Răpcanu Densemeni. in unele locuri a existat o Dcasemencn ei dau o marc atenţie în­ Gospodăria din Cistei se mândreşte cu
■A., I C. S II, din raionul Hunedoara slabă preocupare pentru a ajuta pe pro­ grijirii culturilor dc porumb, cartofi, Boa­ cei harnici ea : şefa de echipă Cârnaţ Mn-
Horvatli P dela biogiafîa tov Stalin în pagandişti în munca lor. mai mult ei fiind rea soarelui şî alte plante industriale Pra- rloarn. Alden Armeana şî Cârnaţ Viorica,
limba maghiară — Lupeni. Svişlea V. — folosiţi în diferite alte munci, nedându-’e şiln II a Ia porumb au terminat o cu câ­ care muncesc cu rezultate deosebite în gră­
Lupeni raionul Petroşani, Rotaru L. Deva, posibilitatea de a se pregăti suficient şi
a căror cursanţi, cu ocazia seminariilor n merge regulat la cabinetele de partid. teva zile în urmă dina de zarzavaturi a gospodăriei
dr sfârşit dc an au arătat prin discuţiile Asemenea cazuri s'au petrecut in raioanele
purtate, căci şi au însuşit problemele Hunedoara şî Orăştie. Tonte acestea ex­ A început secerişul grâului regiunea noastră
studiate pe care le-au actualizat şi le-au le­ plică decc unii propagandişti au întrebuin­ Ţărănimea muncitoare, a început zilele
gal de sarcinile care stau în faţa organizaţiilor ţat în munca lor metode şcolăreşti ; cu din comuna Bărăbanţ raionul Alba. au
de bază Exemple vii în această direcţie >unt: întrebări şi răspunsuri mecanice, folosind acestea să dea zor secerişului, recoltei bo­ şî pornit la seceriş, iar a doua zi şi-nu
Stahanovistul Rai ta Eugen dela Lupeni care uneori formule, citate şi lozinci învăţate gate de grâu din anul acesta, an hotărî- desmiriştit fiecare suprafeţele dc câte 029
luplă ca mina la care lucrcză să dea pa­ pe de rost răpind posibilitatea desbaterilor lor în realizarea cincinalului în 4 ani. ha., de pe care au recoltat grâul.
triei tot mai multe tone de cărbuni, sau vii şi libere care dau cursanţilor prilejul învăţând din conferinţele ţinute 1a că Ţăranii muncitori Popa Vasilc şi Roman
Gbedeon Ailnîbcrt, care a ajuns să fie cla­ de a pătrunde în miezul problemelor şi
sat ca cel mai bun şofer din Valea Jiului. felul în care ele pot fi aplicate în mod minele culturale şi urmând exemplul uni­ Andrei s'au situat şî de data aceasta tn
In urma seminariilor. s'au mai constatat creator. tăţilor socialiste din agricultură, o mare fruntea întrecerii patriotice ca şi în cele­
rezultate bune şi în organizaţiile de ba zii In vederea lichidării acestor lipsuri, toate parte a ţărănimii muncitoare din regiunea lalte campanii
din raioanele Alba, Orâşlic şi 11 ia. a căror organele şi organizaţiile de partid trebue noastră execută lucrări de întreţinere. îngri­ Secerişul grâului a început şi în comu­
comitete dc partid au ajutat în mod practic, tă lupte din răsputeri pc.ntrucn scmitnrll- jire şi recoltare a culturilor după regulele nele: Şoimuş, Hărâu. Sânluhnlm şi Fili-
organizaţiile de bază le îm curs, să se desfăşoare tn bune con- ştiinţei înaintate.
Aceasta se rofleclă şî prin a coi.a că In diţinni, far noul an a! învăţământului de mon Sârbu din raionul I lin. dcnscnioncn
sate membrii de partid şi ccî fără de partid partid să fie din vreme şi temeinic pregă­ Jndntă ce grâul a Hat în pârgă, ţăranii fn comunele Cristur Sânlandrci şi altele
au trocul in multe locuri la crearea de noi tit -înlăturându-se aceste metode greşite. muncitori Popa Vasite şi Roman Andrei din raionul Hunedoara