Page 10 - 1953-07
P. 10

pag. ‘2-a '                                             DRUMUL. SOCIALISM ULUI

               Colectiviştii Cisiei -            Întovărăşirea noastră luptă pentru asigurarea pâinii poporului muncitor

           fruntaşi la toate muncile              In  toamna  anului  trecut,  era  zarvă  mare   întovărâşiţilor  dc  a  munci  După  cum  se   lelor  dela  batoză  la  baza  do  rcccplic  şt
                      agricole                   printre  ţăranii  muncitori  dela  noi  din  sat.   arată  culturile,  la  trocriş  vom  obţine  în   magazie,  am  fixat  ţăranii  întovărăşiţi,  a
                                                 Toţi  se  întrebau  :  cum  o  fi  .fn  întovărăşire  ?   medic  1900—2C00  kg  cereale  Io  ha.,  depă­  căror  care  se.  vor  ocupa  numai  cu  trans­
            La  gospodăria  colectivă  din  Cistcî  raio­  Citisem  noi  şi  desbălusem  de  mai  multe   şind  cu  mult  producţia  ţăranilor  muncitori   portul dc cereale
           nul  A’bn,  muncile  (fin  campanii!  agricolă
                                                 ori  Statutul  întovărăşirii  agricole  In  cămi­  cu gospodării individuale.  Având   bine   organizată   munca.   îndala
           dc  vara  se  desfăşoară  cu  rapiditate  Şi  în
                                                 nul  cultural.  Era  înţeles  de  toţi  ţăranii  mun­  Munca  fn  întovărăşirea  noastră  se  des­  oc  grâul  a  dat  în  pârgă  cele  7  echipe  de
           bune  condiţiuni  agrotehnice  Colectiviştii  (I  n
                                                 citori  din  sat,  aproape  că-1  ştiam  pe  dc  rost   făşoară  cu  spor  după  un  plan  bine  stabilit   întovărăşiţi  au  început  secerişul.  In  pri­
           această  gospodărie  au  tcţminal  încă  săp­
                                                 şi  totuşi  mai  erau  nedumeriri     pe  campania  dc  vară.  In  vederea  recoltării,   mele  zile  a  fost  stnVisă  recolta  dc  pe  15
           tămâna  trecută  prnşib  a  doua  la  porumb,
                                                -  Chiaburii  din  sat  răspândeau  printre  noi   Irccrişului  şi  desinirişlilului.  cu  câteva  zi­  lia  şi  aşezată  în  clăi  şi  şiruri  dropie  astfel,
           sfeclă  de  zahăr,  cartofi,  floarea  soarelui  şi
                                                 fot  felul  de  svonuri  „că  o  să  ne  năpă­  le  în  urmă.  in  cadrul  unei  adunări  gene­  ca  să  putem  începe  dcsmiri.şlilul  imediat  cc
           alte  culturi,  care  l.i  un  loc  totalizează  o  su­
                                                 dească  buruienele  holdele”,  că  o  „să  lucre­  rale  ţinută  cu  toţi  întovărăşiţi!,  am  prelu­  terminăm cu strânsul recoltei.
           prafaţă dc peşte -.0 hectare teren. *
                                                 ze  unul  pentru  altul  şi  n’o  să  fie  răsplă­  crat  pianul  de  executarea  muncilor  în  a-
             In  grădina  de  zarzavat  care  anul  acesta   tită  munca"  şi  multe  altele.  Ei  ştiau  nînc                 Toate  echipele  în  prczc:-;t  dau  zor  sâ
           a  fost  mărită  la  7  hectare,  muncile  dc  în                           ccaslii  campanie.  Ţinând  cont  dc  prevede­  termine  recoltatul  în  3  zile  aşa  cum  s’au
                                                 că  dacă  noi  ne  vom  uni  pământurile  la   rile  statutului,  recoltatul  păioasclor  îl  facem
           treţincrc  a  cullurilor  sunt  dcascincni  făcute                                                                angajat.
                                                 un  loc  şi  Ie  vom  munci  cu  maşinile  sta­  în  comun  In  cadrul  aceleiaşi  şedinţe  am
           la  zi.  Roadele  muncii  depuse  dc  colecti­  lului,  aplicând  regulcle  ştiinţei,  nu  vom  mai                 Până  în  prezent,  în  fruntea  muncilor  oslo
           vişti  în  grădina  dc  zarzavat,  au  şi  început                          fixat  norma  unui  om  într'o  zi  dc  lucru,  am   echipa  II-a  condusă  dc  tovarăşul  Gnşpar
                                                 P  nevoiţi  sa  mergem  să  le  muncim  averile   fixat  plata  pentru  cei  ce  muncesc  mai  mult
           să  fie  culese  Până  acum,  gospodăria  a   lor  pentru  un  pumn  de  făină  Dcaceca,  cău­                    Pclru  şî  echipa  Vl-a  condusă  do  tovarăşul
           furnizat   cooperaţiei   conform   contractului                             decât  pământ  au  ei  în  întovărăşire,  iar   Mod  rea  Ion.  caro  In  2  zile  au  secerat  peste
                                                 tau  să  ne  umple  capul  cu  toi  felul  dc  năs­  pentrj  a  putea  ţine  la  punct  evidenţa  lu­
           încheiat  şi  a  valorificat  pe  pieţele  din   cociri.                                                          150  do  clăi  Fruntaşi  la  seceriş  sunt  şi  in-
           Alba  lu'.ia  şi  Tciuş,  legume  şi  zarzavaturi   Toate  încercările  chiaburilor  şi  ale  codi­  crărilor  am  format  echipe  dc  câte  5  fa   tovărăşiţii:   Barbu   Avram,   Pădurenn   Ro
           în valoare dc peste 10 000 Ici.       ţelor  lor  dc  topor,  au  fost  zădărnicite  Aju­  mi  ţii  împărţindu-lc  egal  cele  25  ha.,  de   mol, Dan   Lazăr,   Mihuţ   lonn şi tovară­
            Cele  palru  hectare  de  vie  ale  gospodă­                               păios se pentru a le recolta          şele Văgâu   Valeria,  Bonca   Valeria şi Co­
                                                 taţi  de  partid  şi  de  organele  Comitetului
           riei  sunt  la  fel  intircţinule  în  condiţiuni   Executiv  al  sfatului  popular  raional.  37  fa­  La  propunerea  tovarăşei  Văgâu  Valcria,   vaci Luereţia din celelalte echipe
           agrotehnice  bone.  In  prezent  se  execută   milii  dc  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  în  frun­  secretara  organizaţiei  dc  bază  din  înlovă-   Recoltatul şi trecrişul celor 7 ha. cu
           plivitul  al  doilea,  iar  peste  câteva  zile  va   te  cu  comuniştii,  nc-ani  unit  la  un  loc  colo   ■răşire,  am  organizat  întrecerea  socialistă   grâu alese   pentru   seminţe,  cărora  le-am
           fi terminat stropitul al doilea.      45  hectare  teren  arabil,  înjghebând  întovă­  între  cele  7  echipe,  fixând-  puncte  de  în­  dat  o  îngrijire  deosebită,  o  facem  separat,
             In  afară  de  muncile  de  întreţinerea  cul­                            trecere  :  secerişul  să  se  facă  In  pârgă  şi   pentu  ca  la  toamna  viitoare  sâ  putem  se­
                                                 răşirea agricolă din salul Filimon S-irbu.
           lurilor  şi  a  viei.  colectiviştii  din  Cistei,  au   In  toamnă  am  însămânţat  23  hectare  cu   !n  termen  de  4  zile  dela  dota  începerii,  a-   măna  sămânţă  de  bună  calitate,  din  care
           cosit,  uscat  şi  făcut  furajele  dc  pe  o  su­  grâu   în   rânduri   încrucişate   cu   ajutorul   d  un  a  ren  tuturor  spicelor  răzleţite  pe  holdă,   la anul să   obţinem  recolte   şi mai bogate.
           prafaţă de peste 11 hectare teren     S.M.T  Terenul  pentru  culturile  dc  primă­  şi  aşezarea  snopilor  în  clăi  în  fiecare  zi   După  terminarea  secerişului,  în  timp  cc
             Cu  toate  că  în  acea  parte  a  raionului   vară  dcaseincnca  a  îost  arat  adânc  din   după seceriş, ele  o   parte   din   întovărăşiţi   transportă   griul
           Alba  culturile  se  coc  mni  târziu,  coleoti-   toamnă  cu  tractoarele  Toate  însământârilc   Cu  ocazia  discutării  planului  de  muncă   la  arie,  am  liotărît  ca  ceilalţi  sâ  execute
           vişlii  din  CisteJ  au  făcut  cu  mult  timp   din  primăvară  le-am  făcut  după  rcgu'ctc   în  vederea  Irccrişului,  am  stabilit  şi  locul   praştia a treia   la porumb
           înainte  pregătiri  în  vederea  începerii  se­  ştiinţei,  aşa  cum  am  învăţal  în  timpul  iernii   pcnlu  arie,  socolindu-ne  să  organizăm  aria   In  munca  noastră  un  ajutor  preţios  ne
           cerişului  celor  opl  hectare  de  orz  îndală                             după  metoda  slalinnovcstuluî  sovietic  Ni-
                                                 la  cercul  agrotehnic  şi  din  conferinţele  ce                           este  dat  dc  organizaţia  de  bază  în  frunte
           cc  el  a  dat  în  pârgă.  Până  în  ziua  de  (*   s’au ţinut la căminul cultural.  colof  Brediuk,  organizând  munca  în  aşa   cu  tovarăşa  secretară  Văgâu  Valeria,  care
           Iulie  secerişul  orzului  a  şi  fost  terminat   Intrclincrea   culturilor   dcnscmcnca   am   fel,  ca  trcerîşul  păioasclor  să  mi  dureze
           în  întregime,  iar  suprafaţa  dc  teren  a  (ost   făcut-o   după   recomandările   tehnicienilor   mai   mult dc 5  zile. Pentru executarea  ne  îndrumă  şi  ne  ajulă  în  toate  problemele
           desmiriştilă.                         agronomi  ;  porumbul  şi  cetolaltc  plante  pră-   acestor  lucrări  de  mare  însemnătate  corn   şi  ne  îndeamnă,  fiind  fn  frunle,  sâ  învin­
          .  La  iul  reţinerea  culturilor,  la  vfe,  la  gră­  şitoare  le  am  prăşit  până  în  prezent  de  2   munci  tot  pe  echipe  în  două  schimburi  ir»   gem greutăţile   cc Io mai   întâmpinăm
           dina  dc  zarzavat  cât  şi  la  socciş  şi  în   ori  la  timp  ;  prostul  obicei  moştenit  din   aşa  fel  ca  să  eliminăm  timpii  morţi,  iar   Cu ajutorul   şi sprijinul  partidului   sun-
           alte  munci,  colectivişti  ca:  Cărnaţ  Petru,   bătrâni  de-a  prăşi  porumbul  ou  muşuroi   batoza  să  funcţioneze  încontinu  cu  «icelaş   1etn  hotârîţi  să  fim  în  fruntea  muncilor,
           Dobărlă  Maria,  Sân.timbrcan  Vian,  Nogy   nu   l’am   mai   practicat   Datorită   modului   ritm dc treeriş.  luptând pentru   o recoltă   bogată, asigu­
           Ştefan,   Aldca   Maria.   Silveşan   Florica,                                                                    rând  hrana  clasei  muncitoare  şi  totodată  să
                                                 ştiinţific   dc  muncă,   culturile  noastre   au   In  ce priveşte   adularea datoriilor   către
           Ciufudean  Virginia  şi  alţii,  nu  vor  să  ştie   întrecut  pe  a-lc  ţăranilor  muncitori  cu  gos­           transformăm  întovărăşirea  noastră  în  gos­
           dc  oboseală.  Singurul  lor  gând  este  cule­  podării  individuale;  se  miră  lot  satul  dc   et.a>t  şi  plata  către  S  MT.  pentru  muncile   podărie agricolă colectivă
           gerea  uncî  recolte  bogate  ş>  înflorirea  gos­  frumuseţea lanurilor noastre  executate,  ne  am  holărît  s’o  facem  din  pri­  BOANCA ARGN
           podăriei lor colective.                 Culturile  de  grâu  şi  secară  cu  rodul  bo­  mele   cantilăţi de boabe realizate în   prima  Preşedintele întovărăşirii agricole
                                                 gat, au dcsvoltat şi mai mntt dragostea  ii  de trocriş.   iar  pentru transportul   cerea­  din comuna „Filimon Sârbu”
               întovărăşire a agricola
            din Salciva a început                                              M I C I I          P A        T     R      I    O      T     I
                      bataha recoltării
                                                   Zorii  dcabia  împânziră  întinsul  nesfâr­  pentru  poporul  nostru,  în  cinstea  Festiva­  Şi  snopii  adunaţi  de  micuţi,  se  înmul­
             In  ziua  de  6  Iulie,  membrii  întovărăşirii
                                                 şit  a  holdelor  aurii,  şi  deja  cânlecvl  sece   lului  Tinereţii,  pentru  pace,  cât  mai  multă   ţesc mereu
           agricole  din  Sâlciva  raionul  llia,  au  început
                                                 râtoarci  şi  pufăitul  sprintenului  tractor  se   pâine...                  Furdui  Maria  caro  îşi  va  petrece  vacan­
           bâtătia  pentru  strângerea  recoltelor,  care  în­
                                                 auzeau în plină activitate.             Şi-s mulţi ca acesta                ţa  înlr’o  tabără  dc  pionieri,  caută  săncar-
           grijite  de  ei  după  îndrumările  agrotehnice   Răsăritul  soarelui  încercă  să  se  ia  b   Grupul  femeilor  este  lot  atât  dc  antrenat
           prevestesc  in  belşug  de  boabe  nemai  po­                                                                     ce  cât  mai  mult  snopul  cu  firele-i  strânse,
                                                 întrecere   cu   voinţa   ulciniştilor   tractorişti   în  muncă  ca  şi  cel  al  bărbaţilor.  Henegar   răsplătind  în  acest  fel  grija  cc  i  o  poartă
           menite în comună
                                                 Soeaci  Diooisic  şi  lancu  11  ic  ;  care  o  su   P.araschivn,  Bărboi  Ravcca  şi  multe  altele,   partidul   AAicuţul   llodârnău.   n’are   decât
             Cu   ajutorul   celor   Joia   scccratori-lcgă-   iasă  cei  dfnlâi  peslc  lanuri  ?...  Voinţa  o-   sunt  de  nc’nlrccut.  S’ar  prinde  în  avântul
           tori  trimise  de  S.M.T.  Alba,  întovărăşiţi)  din                                                              iO  ani.  Dar  nu  se  lasă  întrecut  dc  Crişan
                                                 tnului  ,i  învins.  Tractoriştii  nu  cşil  învin­  lor la ’nlrccerc şi cu cel dintâi brigadier.  Maria,  carc-î  In  clasa  Vff-a.  «Şi  cu  merg
           Sălcivu  au  reuşit  ca  numai  într'o  zi  şi  ju­
                                                 gători                                  Când  peste  câmp  nu  se  mai  auzeau  de­  înlr’o  tabără  pioncrcască,  —  spune  el  —
           mătate  sa  adune  recolta  de  grâu  dc  pe  14
                                                   Snopii  se  prăvălesc  unul  după  altul  din   cât  loviturile  aripilor  dela  sccerătoarc   Şi
           hectare  teren.  Cîâilc  sânt  aranjate  în  linii                                                                nu  inâ  las  în  urmă  —  şi  într’.ndcvăr  el
                                                 scocrătoarea  lacomă,  care  nu  lasă  niciun   mersul  K  D.-ului.  un  imn  pioncrcsc  ţâşni   se ţine printre primii
           drepte  dcolungul  tarlalei,  ca  imediat  după
                                                 fir  de  grâu  ncseceral.  In  urma  ci,  miriştea   peste «auritul covor.
           seceriş  să  poa>tă  h  desmiriştilă  întreaga  su­  pare  netedă  ca  şi  ‘iKinsul  nesfârşit  al  la­  —  Sosesc  pionierii,  îi  auzeai  pe  vârstnici   Fiică,  dc  colectivist.  Romoşan  Elconona,
           prafaţă de teren                      nurilor   ce   aşteaptă   să   le   vină   rândul   şoptind  ‘plini  de  bucurie  Şîntradevăr,  pes­  caută  să  se  remarce  în  muncă  mai  mult
             tntovărăşiţii   llodor   Aurel   secretarul   or-   să fie secerate       te  câteva  clipe,  peste  suprafeţele  secerate,   oricât  ceilalţi  :  —  noi  Ircbue  să  fim  exemplu
           gainzaliei  dc  ba2ă.  Anca  luliu,  Hodor  Ni-   Deodată,  un  cântec  de  veselie  umplu   pionierii,  zorii  zilei  de  mâine  ai  patriei  se   —  aşa  î-a  spus  tăticul  ci.  Iar  ea,  nu  des-
           colae  şi  Jelcr  Ionică  sVj  avântat  cei  din­  câmpul  ;  bărbaţi  şi  femei  membrii  harnici   apucară dc muncă plini de voioşie.  minte aceste cuvinte
                                                                                                                                                                1
           tâi  în  lupta  pcnlru  strângerea  la  timp  şî   ai gospodăriei agricole colective   „23 Au­  Prclulmdcni,  se  vedeau  răsărind  cravate   Pentru  sârguinta  din  timpul  anului  şco-
           fără pierderi a recoltei              gust”  din  comuna  Vinerea,  fn  timp  ce  bra­  roşii,  iar  veselia  şi  cântecul  nu  se  mai   )nr„  mica  Eicon  or  a  anul  acesta  va  merge
            Urmând   exemplul   întovărâşiţilor,   ţăranii   ţele  lor  adunau  clăilc  cc  se  inşirnu  fără   sfârşea      într’o  tabără  dc  pionieri  Câtă  bucurie  este
           muncitori  Anca  Gheorghe,  Cârmănaş  Ionică   dc  număr,  făcură  fnlinsul  sâ  simtă  că’n   Micuţii,  deveneau  tot  mai  dârzi  în  munca   fn  ea.  fn  lălieu  ei.  în  marca  familie  a  co-
           şî  alţii  au  început  şi  ci  secerişul  în  pârgă.   ziua  aceia,  ei  sărbătoresc  una  din  măreţele   lor  :  împărţiţi  în  două  grupe,  una  condu­  Icctivişlilor
           In  prima  zi  au  şi  secerat  peste  4  lied  urc   lor  victorii  —  strângerea   9   pâinii  Patriei   să  dc  fruntaşa  la  învăţătură  Crişan  Ma­  Ce)  de-al  7-lea  snop  s‘n  adunat  demult,
           teren                                 noastre                               ria  şi  cealaltă  condusă  dc  una  dintre  tete   dar  bătălia  continuă  eu  o  şi  mai  marc  dâr­
                                                  Cum  să  nu  îndrăgeşti  oameni  ca  preşe­  mai  bune  pioniere  a  detaşamentului,  Cu-   zenie.  Fiecare  dintre  pionieri  vrea  să  strân­
                 lin ajutor preţios              dintele  Boboîca  sau  ca  brigadierul  Hondob?   gcrcan   Ana. se luară la întrecere: care  gă  câ!  mai  mult  grâu  rămas  dm  urma
            Răspunzând  chemării  partidului,  mii  dc   Viaţa noastră este gospodăria.   Ea ne  vom  strânge  mni  inufte  spice  ?  —  Noi,  sau   maşinii,  ca  apoi  cu  mândrie  să  se  gândeas­
           muncitori,  tehnicieni  şî  funcţionari,  din  în­  este  mai  dragă  ca  orice  Trcbuc  să  mun­  voi ?          că  :  —  şi  eu  am  ajutat  la  strângerea  pâi­
           treprinderile  regiunii   noastre,  au   dat  în   cim  cât  nui  bine,  muncitorii  aşteaptă  pâi­  In  frunte,a  grupelor,  tov.  Bobolca  Floa­  nii poporului nostru.
           timpul  lor  liber  un  ajutor  preţios  gospo­  ne, iar noi suntem datori să le-o dăm.-  rea,   inslrudoarca   superioară   a   unităţii,   Târziu,  după  câteva  orc  de  muncă,  nur-
           dăriilor  agricole  de  stat  şi  gospodăriilor   Aşa  gândesc  ei.  şi  aşa  gândesc  şi  co­  dând   personal   exemplu.   angrenează   In   nicii  pionieri,  voioşi  părăsesc  lanurile  şi  se
           anexe,  la  întreţinerea  culturilor  pentru  ob­  muniştii  Hcrlen  Silviu  sau  Cugercon  Tra­  muncă, lot mni holărît pe pionieri  îndreaptă   cântând   înspre   casele   lor.   In
           ţinerea unei recolte bogate.          taţi                                   —    Snopu-i  gata.  strigă  pionierul  Mir-   urma  lor,  clăilc  cu  snopi  se  îhşiruiau  nes­
            Astfel,  in  perioada  dela  9  Iunie  la  5  Iulie,   Cu  cât  avânt  munceşte  utcmistul  Cră­  cea  Hondoln.  Dar  imediat  după  el.  un  glas   fârşite,  având  în  ele  şi  o  mică  parte  din
           numai   din   întreprinderile   raionului   Alba,   ciun  Mihâilâ  ;  —  In  ochii  lui  luminoşi  par­  de  fntă  îi  dă  o  replică  :  noi  l-am  început   munca micilor patrioţi.
           ca   :   „Horea”,   „Simion   Bărnuţiu”,   între­  că citeşti; pentru viaţa noastră fericită,  pe  cel  de  al  doilea                   SEVER UTAN
           prinderea  dc  construcţii  şî  altele,  au  pres­
           tat  muncă  voluntară  la  G  A  S.  Galda,  pes­
           te  4000  oameni.  Deasemeni,  oamenii  mun­           Deschiderea         cursurilor I. C. D. în oraşul Deva
           cii  din  întreprinderile:  „Vidra".  „IRC  A.”,
                                                  Luni  6  Iulie  ac.  în  sala  festivă  a  şcolii   tului  Sindical  Regional  învăţământ  şî  mem­  Deschiderea  'cursurilor  a  fost  făcută  de
           Şcoala  Chimică,  ele.,  din  raionul  Oraş-
                                                 pedagogice  din  Deva.  sau  deschis  cursu­  bră  în  Prezidiul  Consiliului  Central  a!  Sin­  către  tovarăşa  Coconeţ  Maria,  după  care
           tic,  ou  ajutat  gospodăriile  anexe,  ieşind
                                                 rile  dc  îndrumare  pentru  membrii  corpului   dicatelor,  tovarăşul  Mangaciu  Nicolac  din   a<u  luat  cuvântul  tovarăşul  Pcica  Andronic,
           la  muncă  voluntară  într’un  număr  de  peste
                                                 didactic dela clasele V—VII.          partea  Comitetului  Regional  P.M  R.,   tova­  tov.  Hangaciu  Nicolac,  tov  lonescu  Ioana,
          2400                                                                                                      x
            Un ajutor preţios a primit şi G A.S A   La  deschiderea  cursurilor  au  luat  parte   răşa   loncscu   Ioana   delegata   Ministerului   tov.   Pogolşn   Victor,   directorul   cursurilor,
                                                 tovarăşa  Coconeţ  Maria,  şefa  secţiei  orga­  învăţământului   Public,   tovarăşul   Pcica
           polci ul dc Sus, dela cei cea. 2.600 oameni                                                                       I.C.D.  şi  tov  Valicov  din  partea  cursanţi­
                                                 nizatorice  a  Sfatului  Popular  Regional  şî
           ai muncii din întreprinderile ; „1 Mai”, Pc-                                Andronic  şeful  secţiunii  dc  învăţământ  a   lor.
          trcşli. „Toba". „Ardeleana” şi altele din ra­  membră  a  Comitetului  Regional  P  M  R  ,  to­  Sfatului  Popular  Regional,  lectorii  cursuri­  Primele   lecţii   au   Început   şi   cursanţii
           donul Sebeş                          varăşa  Bodea  Eleonora  preşedinta  Comite­  lor şi aproape 200 de cursanţi.  arată un interes donsehit   a* dnHin
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15