Page 11 - 1953-07

DRUMUL SjG)J3iALISMDLU 1 Pag. 3-a

Su pregătim temeinic noui an şcolar sa şi ajutorul reciproc
în învăţământul de partid Pe şantierele .Întreprindem,! de .Construcţii l«;ii de întreprindere, ca.rc n.u cerc direc­

(Urmate din pag. /-a) învăţământului. Cercurile şi cursurile trc­ Speciale Hunedoara, se munceşte zi şi noa­ ţiunii gencrailc luarea de măsuri împotriva
Experienţa P.C.US. arată că una din buc alcătuite numai în măsura în caro se pte pent ru ridicarea noilor construcţii a ic celor oe n-u şi fac datoria.
formcJc clîcooe de propagandă si de ridi­ poate asigura conducerea lor cu propa cincinalului : termocentrala electrică, uzina Una dintre lipsurile direcţiunii generale
care a nivelului ideologic al rnembribvr gândişi ii corespunzători. Trcbuc deasemeni cccsochimică, erfe. I.CS.II:, este şi nercspcctaren contractu­
de parlid este propaganda marxism leni­ combătută cu fermitate metoda birocra­ Unele 6Catoarc ale I.CSII. ojjti sunt de lui colectiv. S’a sfârşit primul somostr.ujzâ
nismului prin lecţii. Pentru îmbunătăţirea tică a încadrării mecanice, „din oficiu”, a exemplu: Montaij, Instalaţii, Mccanic-şcl, acestui nn şi majoritatea articolelor cuprin­
r
ni voi ului propagandei, în cadrul viitorului membrilor de partid în diferite forme de Cariere, Ateliere, ele., au îndeplinit piu se în contracteL ooleetiv nu a J fost res­
an şcolar se prevede crearea, pe lângă învăţământ nul pe semestrul 1 al acestui an Sociorii-I pectate. Tovarăşul Cogan Alexandru, direc­
comitetele regionale de partid, a grupelor Presa de parlid arc datoria să publice Montaj este în fruntea tuturor, doţune dra­ torul general I C SU., a fost criticat. pcntr u
;
de loctori scoşi din producţie, care se vor sistematic consultaţii în sprijinul învăţă pelul de soolor frunluş aceasta nu odată în consfătuirile de pro­
ocupa exclusiv cu elaborarea, si ţinerea de măritului de partid, să generalizeze expe Rezumatele obţinute se dalorcsc aplicârio ducţie pe întreprindere. Şi-a luat de nume­
lecţii Pe lângă o- serie de comilctc raio­ rîenja pozitivă şi să critice lipsurile pro­ minunatelor metode sovietice: Cotlear, Schi- roase ori angaja meu le, însă obişnueşle să
nale va lua fiinţă lunctîa de lecior- pagandei, acordând o atenţie centrală con­ ţov, Anlonina Jandarova. Lidia Corabolni- nn şî le respecte. N»ci măcar raj a Iua»t
propia-gandist (scos din producţie) ţinutului ŞÎ purităţii ideologice. cova, ele., întrecerii socialisto, care a cu­ măsuri pentru multiplicarea contractului co-,
Clasicii morxism-lcninismului ne învaţă toctiv şi afişarea lui în sectoare, sarcină
Munca cu cairtca este metoda de bază prins 70 la sulă din efectivul lola-l al mun
că rolul liotărîtor în îmbunătăţirea conţi­ oe trcbiia îndeplinită în prima jumătate a
pentru însuşirea teoriei marxiste. Niciun cilorîlor din întreprindere.
nui ului învăţământului de partid îl are lunii Aprilie. Cei 50 de slahanovişt-i, sutele
efort în organizarea învăţământului, în ri­ Realizările obţinute sunt însă puţine fată
munca propagandistului. De justa relee de fruntaşi in muncă, miile de muncitori,
dicarea calităţii lecţiilor nu poale înlocui de posibilităţile existente. I aptul că I.C S II.
ţionare şi de pregătirea teoretică a pro­ tehnicieni şi funcţionari de pe şanlicrclo
studiul individual Este necesar ca toii nu a îndeplinit planul construcţiilor decât
pagandiştilor depinde în oea mai maro cursanţii, indiferent de funcţia şi de mun I.CSII., nu mai pet îngădui cccnduocr'.i
r«ăsură bună desfăşurare a anului şco­ în proporţie de 64 la sulă, se dalorcşlc în I.CSH. atâta tărăgănare în îndeplinirea
cile pe care le îndeplinesc, să-şi organi­ jxrimul rând noîinplctirii muncii produc­
lar în învăţământul de parlid. Comite­ sarcinilor cc-i revin.
zeze timpul liber pentru studiu Şi pentru tive cu munca sindicală, lipsei de colaborare
tele raionale şi orăşeneşti poartă princi­
conspectarea materialului studiat. Organizaţia de bază I C.S H. a-l cărui se­
pala răspundere pentru selecţionarea pro­ oe t.rebue să existe între conducerea între­
Învăţământul marxisllcninisl al comu­ cretar este tovarăşul Mibiţ Vacile, nu şt
pagandiştilor. Ele trcbuc să asigure ca no prinderii şi com/lctul sindical I C.S.M. A-
niştilor Irobuo să stea mereu în centrul imprimă cu deslulă holărire rolul de corv-
bila muncă de propagare în mas*’ *» ccsfc lucruri se reflectă în neaprovizionareo
atenţiei tuturor organelor de partid. Par­ ducător politic, nu luptă suficient pentru
otolbiruifonrelor idei rnarxist leninistc s5 sectoarelor cu materiale necesare ca: pîa-
tidul cere tuturor organizaţiilor sale să activizarea grupelor de parlid din sectoare.
Tic încredinţată unor lovarăşi bine pregă tră-gra.nVt pentru iundaţii, unele 6culc, nc-
lupte pentru larga cuprindere a membri­ Ba ma' mult încă, sub privirile organiza­
tiţi din punct de vedere ideologic şi vorih folosîrea juslă a utilajelor, slaba organi­
lor de partid în diferitele forme de învă­ ţiei de bază se calcă principiul democraţiei
caii din punct de vedere politic. zare a locului de muncă, ctc. muncitoreşti. Un exemplu negativ in aceas­
De cea mai marc însemnătate este fo­ ţământ. să analizeze periodic situaţia în­ In ultimul timp, comitetul de întreprin­
văţământului Şi modul în care cadrele tă direcţie !-a dat tovarăşul Mic Vasile
losirea intensa a perioadei de vară pentru dere a reuşit într’o oarecare măsură su-şi
de partid Şi' membrii partidului studiază responsabilul grupei de partid dela cooscrie,
instruirea şi ridicarea calificării propa­ mai îmbunătăţească munca ; se duce mun­
gandiştilor. Comitetele regionale de partid marxism-îcninismul. să tragă la răspun­ că sindicală în cadru! comitetului de între­ substitjindu-sc comitetului de secţie, aluna*
vor organiza cursuri de vară alo pro dere şi să crîticc fără menajamente pe prindere şi în cadru) unor comitete de sec­ când a lost vorba de încadrarea unor mun­
pagnndiştilor pe o perioadă de 20 zile. cu acei activişti şi membri de pairlid care au ţie, există plan concret de muncă, plan citori. fol tovarăşul llic o venit şi cu a-
scoaterea lor din producţie, folosind pen­ o atitudine înapoiată fajă de studiu T-re- de acţiune, contractele de întrecere cuprind fimnaţia nejuslă cu privire la încheierea
tru accslc cursuri pe cei mai pregătiţi buc să se aibă permanent i<n vedere faptul în majoritatea lor angajamente concrete de către muncitori a coniractolpr de în­
lectori de care dispun. Comitetul Cen­ că valoarea propagandei de parlid se ju­ gazelele de perote oglindesc multilateral ac­ trecere socialistă, numind această muncă
tral al partidului consideră nejuslă prac­ decă după măsura în care ajută pe mem­ tivitatea întreprinderii, iar unele comisii pe „birocraţie” şi susţinând morţiş că c maî
tica aglomerării propagandiştilor cu alte brii de parlid să rezolve problemele con­ probleme studiază temeinic documentele ce­ bine ca muncitorii să-şi iu angajamente iar
sarcini pe linie de partid şi obligă orga­ crete din activitatea lor de zi cu zi oonducerca secţiilor să le treacă in pro­
lui de ai treilea Congres al sindicatelor
nizaţiile de bază să-i elibereze de acestea Sarcinile mari care stau în faţa parti­ cesele verbale şi apoi angajamentele luate
din R.P.R.
— cu excepţia funcţiilor alese — să te dului nostru impun o creştere holărîtă să fie urmările.
creeze toate condiţiile prielnice de învăţă­ a nivelului propagandei de partid. In Suni realizări, însă nu pot fi Irccufc cu Trobue spus că acest gen de „întrecere
vederea Lpsurilc care sânt încă multe la
tură, să vegheze ca propagandiştii şl vătămâ-ntii! de partid de toate gradele soauilistă” nu poate duce docâl la banali­
număr Un număr mare de muncitori, nu
cursanţii să nu fie chemaţi in zilele de în­ trebuc să înarmeze pe membrii parti­ zarea întrecerii.
sunt încă cuprinşi în sindica.l şi aceasta
văţământ la şedinţe şi adunări. dului cu cunoaşterea profundă a mar­ Asemenea „teoreticieni” ou privire la or­
din cauza comitetului de întreprindere care
O marc importanţă pentru ridicarea ni­ xism leninismului, a sarcinilor partidu ganizarea întrecerii 6a/u mai găsit şi în rân­
„scapă din vodere” atragerea noilor mun­
velului teoretic al învăţământului arc alra lui şi statului nostru in perioada de dul unor activişti ai Consiliul Sindicul Re­
citori fn mişcarea sindicală Grupele sin­
gcrca în munca de propagandist a cadre­ trecere dela capitalism la socialism, cu gional. care în loc să dea ajutor coonite-
dicale şi chiar ‘.mele comitete de secţii sunt
lor de parlid, de sl.a>l, economice, din con­ cunoaşterea problemelor concrete ale cco lului de întreprindere I.CS II n-u încercat
ducerea organizaţiilor de massă şi a in­ comici noastre naţionale. îndeosebi în ce descomplcetnlc, cecace înseamnă lipsa de le­ să i impiimc „teorii” de felul aceleia debu­
gătură a ccmitetuilui de întreprindere cu
telectualilor membri de parlid, care sunt priveşte industrializarea socialistă şi tate de tovarăşul Draşoveanu Ioan El sus­
masseic.
încă insuficient folosiţi in munca propu- transformarea socialistă a agriculturii Să ţinea că rolul de orgunizalor al întrecerii
gn ndistică. nu pccupcţim niciun efori pentru sludic- O lipsă mare care influenţează la rândul socialiste rovine administraţiei iar rolul de
Organizaţiile de parlid au sarcina do a rea aprofundate a operelor clasicilor ci munca sindicală, este nedofalcarea pla­ urmărire şi ţinerea evidenţei întrecerii re­
selecţiona până la 30 August elevii şi marxism-lemnismului şî a documentelor
nului pe sectoare şi astfel conducerea vine organelor sindicale, adică tocmai in­
cursanţii pentru învăţământul de partid partidului noslru, să înarmăm temeinic pe vers
I.CSH. respectiv tovarăşul director general
dintre membrii şi candidaţii de parlid In oomunişti cu teoria marxist lcninislă, larul Un asemenea „ajutor” dai comitotclur de
îndeplinirea acestei sarcini este neapărat care ne luminează calea îndeplinirii mă­ Coga.rt Alexandra. împiedică tinerea consti­ întreprindere, de către unii aclivişli ai Con­
necesar să se lichideze goana păgubitoare reţelor sarcini ale construcţiei socialiste tuirilor de producţie la iimp, produce dezo­ siliului Sindical Regional nu produce decât
după formarea unui număr cAt mai marc şi ale ridicării continue a nivelului de trai rientări in organizarea întrecerii socialiste dezorientare în rândul activiştilor sindicali
de cercuri şi cursuri, în dauna calităţii a! poporului.
pe sectoare şi şantiere. Dela un timp în­ din câmpul muncii.
coace. dirooliunca I.CSH. obişnueşle să Consiliul Sindical Regional arc datoria
Buna organizare şi funcţionare a controlului financiar intern lase soctoarclc să se descurce singure, ne să instruiască temeinic activiştii trimişi pe
— asigură întărirea luând măsuri pentru a combate lipsurile teren, ccrârvdu-lc să studieze amănun|it do­
â
cumentele pline de învăţăminte ale cehi de
Din iniţiativa parlidului şi guvernului, pe Mai mull de cat atât ; oonducerca coopera- grave din aprovizionarea cu materiale a sec­ a«l treilea Congres al Sindicatelor din tari!
baza experienţei marelui popor sovietic a luaf liveî „Brădenna" din Brad, şî „7 Noembne” toarelor, nedcfalcarca planului pe sectoare noastră.
fiinţă direcţia controlului financiar din Mi­ din Petroşani, nici până in prezent nu au ca acestea la rândul lor să-şi facă dcfal- Conducerea ICS.II. împreună cu comi­
nisterul de Pinante şi Controlul Financiar In­ luai măsuri penlru compleclarea posturilor carea pe şantiere, echipe şi brigăzi. tetul de întreprindere trcbuc să colaboreze
fern. care este organizat în cadrul Minislc de contabili revizori, deşi în Hotărîrea Con
Lipseşte aipoi grija faţă de muncitori De
rclor, instituţiilor centrale, organizaţiilor şi siliului de Miniştri Nr 7G3 au fost din nou mai strâns, să se ajute rcaproc în înde
întreprinderilor economice, ca urmare a des­ trasate sarcini în această privinţă 2 luni se Iert tărăgănează deschiderea unei plinirea» măreţelor sarcini cc le revin. Să 6C
fiinţării vechiului control formal şi birocra­ Deşi unele organe de control fac consta­ cantine la sectorul cocseric. Localul este pună deasemeni capăt lipsei de preocupare
tic „înnlln curte de conturi”. tări importante |>c teren, acestea nu suni pregătit, însă tovarăşul Moga Dumitru di­ faţă de nevoule muncitorilor, lacună ce se
Unele organe de control financiar intern valorificate de şefii con labili, cum este ca­ rectorul administrativ, nu şi dă oboseala să
«tu înţeles să respecte Holărîrite Guvernu­ zul la C S „Gh Gheorgluu Dej” Hunedoara, pună b dispoziţie cazonele şi vesela ne­ manifestă la direcţiunea administrativă
lui, îmbunătăţind munca în sistemul finan­ unde şeful contabil Covaci, a tinut asupra I.CSH
ciar din sccloarelc lor de activilatc. cum sa timp de irei luni de zile procesele ver­ cesară Muncitorii sunt nevoiţi 6ă meargă Organizaţia de bază, grupele de partid
este controlul financiar intern dela filatura bale ncvalori(icalc. La fel a făcui şeful con­ la ma6ă la cantina Nr 3. care se allă la din sectorul 1 C SU., au datoria să îndrume
Lupeni, secţiunea financiară a raionului Pe­ tabil Pelrorian Balcic şi fostul director lu o distanţă de 2 km depărtare de sector. cu pricepere comitetul de întreprindere şi
troşani, U M C. şi C E C. Deva. care au reu­ lian Dumilru dela Truslul 7 Construejii Pe­
Nu mai poate fi mirare că sectorul eoc- comitetele de secţii trosând sarcini concrete
şit să-şi realizeze planul de revizie în pro­ troşani.
porţie de sută la sută. făcând în acelaş timp Organelor controlului financiar intern le scric nu şi poale îndeplini planul. In acea­ ocinjniştilor pentru ca ci să fie exemple vii
revizii de bună calitate revine sarcina de a revizui cel puţin odată stă privinţă parte dm vină o arc eunducc- şi în producţie şi în munca organizatorică
Suni însă o parte înscmnală a organelor pe an toate unităţile cc le cad în sarcina lor rca administrativă că nu poartă de grijă pe soctoarc şi şa<nticrc
de control financiar care nu şi au realizat Unele din organele de control financiar in­ muncitorilor, iar o parte revine comitctu I DIACONU
planul de muncă decâl în proporţie de 29— tern. adoptă o atitudine de famîlîarism şî
80 la sulă cum sunt Uniunea Cooperativelor împăciuitorism fată de cei controlaţi, cum
Meşteşugăreşti Deva, U. R. C. C. Orăştic, este cazul contabilului revizor Fcliciu Moldo- Un nou club muncitoresc la Cugir
I CS. Hunedoara, Uniunea Regională a Co van dela CFR Deva. care face revizii superfi­
Pe locul unde altădată era un maidan toare Clubul — a spus în continuare vor­
operaiivclor de Consum Deva, şî Secţiunea ciale, fără a aprofunda şi stabili pagubele
financiară a raionului llîa. reale, cauzele şi vinovaţii pentru a se pulea părăsit, s'a construi! clubul muncitorilor dela bitorul — trcbuc să lie un puternic centru
Această situaţie se dalorcşlc lipsei de Iun măsuri. întreprinderea de Construcţii Clubul are de luminare a masselor. Activitatea cultu­
control şi îndrumare pe de o parte, iar pe Pentru îmbunătăţirea activităţii controlu­ o sală de spectacole, săli de şah, lectură rală, artistică, educativă şi sportivă a clrj-
de altă porte folosirii organelor de control lui financiar intern, este necesar a se lua şi o bibliotecă. bului trebuc să se desfăşoare pe bază de
în alte munci Unii director^ şefi de Insti­ măsuri, instruind organele de control şi în- Luând cuvântul ou ocazia inaugjrăhi plan în aşa tel. încât clubul noslru 6ă
tuţii şi şefi contabili nu au în(cles nici până drumându-le munca pe Icren în aşa fc! în clubului, tovarăşul Mihaî Emil directorul
acum să respecte indicaţiile Guvernului pen­ cât unităţile în subordine să fie "temeinic ve­ întreprinderii a spus: „Ziua de azi este devină un focar de cultura şî lumină
tru instruirea, îndrumarea şî fokxsiren orga- rificate. ÎONESCU MUIA! pentru muncitorii, inginerii * şi luncţionarii A urmat apoi un frumos program artis-.
fnfr/M\rin<Vrii noastre o zi de mare sărbă­ tic.