Page 12 - 1953-07

rag. g-a DRUMUL SOCIALISMUL'

Despre aventurile internaţionale şi apărarea păcii

MOSCOVA (Agerprcs). — VASS trans- cadrul aşami mitul ui „ajutor pentru slrui- Ziarele americane anunţă că şlîrca despre publica Democrată ' Germană, a extinderii
mite: nâlatc” s'a întors dcnseincnea împotriva eşuarea planului convocării aces-tci con­ lor asupra ţărilor dc democraţie populară
In numărul său din 0 Iulie, „Pravda" S.U.A. O parte a ţărilor europene au refu sfătuiri a provocat’ un suspin de uşurare şi a folosirii aceslor acţiuni banditeşti şi
publică articolul ..Despre avcnlnritc in­ zat acest „ajutor”, altele au cerut în loc de In Washington, deşi iniţiativa nccslci con­ provocnloarc penlru Intensificarea presiu­
ternaţionale şi apărarea păcii”, semnat „ajutor” uşurarea condiţiilor de comerţ, sfătuiri pornise, după cum se ştie, dela gu­ nilor asupra Uniunii Sovietice. Cât dc pu­
„Observator”. lucru la ca-re monopolurile americane nu vernul S.U.A $' dece oare ? Din cauză ţin şi cât dc prost cunosc ei U.R S S. !
După scandalosul cşcc al provocării vor sâ consimlă. Dulles nu a reuşit sâ lichi­ că divergentele dintre S.U A Anglia. şi E greu ele spus ce precumpăneşte aci:
mercenarilor străini la Berlin, presa bur­ deze nici divergenţele — în primul rând Franţa s’au accentuat atât de mult încât insolenta, caracteristică luluror aventurie­
gheză americană, sprijinită dc o parte a dintre S.U.A. şi Anglia — în problemele o nouă întâlnire între conducătorii guver­ rilor. sau prostia ? Un lucru esle clar,
presei britanice, o pornit o campanie -go- politicii în Extremul Orient Cu alte cuvin­ nelor respective nu Ic mai poate înlătura. oamenii care licluicsc asemenea planuri,
motoasă dc calomnii umflând această aven­ te. în loc de subordonarea politicii sta­ In locul consfătuirii între şefii guver­ nu ţin deloc seama de raportul real de
tură în fel şi chip Presa reacţionară ame­ telor vesteuropene intereselor S.U.A., s’au nelor. la Washington se pregăteşte o con­ forţe de pc arena internaţională. Ei nu văd
ricană cheamă deschis pe organizatorii ex­ intensificat şi s’au ascuţit fricţiunile între sfătuire a miniştrilor afacerilor externe ai câ politica dc pace a Uniunii Sovietice se
ceselor fasciste deta 17 Iunie sâ repete aceste ţări In tabăra blocului anglo-nmc- S.U A., Angliei şi Franţei. Acestei consfă­ bucuri de un sprijin tot mai larg în în­
această „experienţă” în Republica Demo­ rican fisurile cresc şi se lărgesc tuiri î se propun ţelurile mai limitate de treaga lume, în timp cc politica dc aven­
crată Germană şi. mai mult. să o extindă Si mai important este faptul evident că a lămuri problemele litigioase dintre turi a cercurilor agresive din S U A. se
asupra ţârilor de democraţie populară aproape toate încercările diplomaţiei ame­ partenerii occidentali. Judecind după in­ loveşte dc condamnarea generală Şi nu
In această campanie provocatoare de in­ ricane de a izola Uniunea Sovietică au su­ formaţiile apărute în prosă. în ceeace pri­ este sprijinită nici măcar do partenerii lor
stigare s’au încadrat activ o serie de poli­ ferit un eşec total. Declaraţia făcută de veşte ordinea de zi a acestei consfătuiri, din Europa occidenlalâ.
ticieni şi de oameni de stat din S.U.A. In guvernul sovietic la mijlocul lunii Martie există multe asemenea probleme litigioase. Experienţa a dovedit că politica dicta­
discursurile lor tipăloare menite să facă cu privire la faptul că în prezent nu există Deosebit de caracteristic este faptul câ tului fată de slalc cu adevărat independente
senzaţie, Humphery, Fengusson, Mansfield. nicio problemă liligioasă sau nerezolvată diplomaţii americani preferă să discute şi iubitoare do pace nu a adus inspirato­
Mundt şi Wiley, membri ai Congresului care să nu poată fi rezolvată pe cale paş­ probleme caro privesc afacerile inlerne ale rilor acestei politici altceva decât eşecuri.
american, recomandă guvernului sâ folo­ nică, pe baza înţelegerii reciproce între partenerilor lor europeni, ceeace fireşte Probabil că dc acest lucru n ţinut seama
sească din plin şi imediat „posibilitatea ţările Interesate, a întrunit aprobarea celor provoacă nemulţumiri în Anglia şi fn primul ministru al Marii Britanii. Clmr-
de aur” pe care au obţinut-o chîpuiile, mai diferite cercuri din toate ţările lumii. Franţa. Totodată. sub pretextul creării chiîl, atunci când în cunoscutul sâu dis­
Statele Unite ca urmare a provocării dela Iniţiativa sovietică a găsit un ecou favo­ „unui fronţ unic împotriva Moscovei" curs, a Innsa.t chemarea dc actualitate de a
Berlin. Chemând la intensificarea activi­ rabil chiar şi în cercurile guvernante din cercurile guvernante din S.U A. sc stră­ se reglementa neîntârziat problemele in­
tăţi' subversive împotriva U R S S. şi a Anglia, Franţa şî alte ţări. Mişcarea pen­ duise . sâ ia definitiv în mână politica ternaţionale liligionse pe bază de tratative,
altor stale iubitoare de pace, senatorul tru reglementarea problemelor internaţio­ externă a statelor vesteuropene, fără a fără nicuin fe' de obligaţii preliminare
Mundt a declarat : „Trebue sâ punem sare nale litigioase pe calea tratativelor a de­ tine seama dc interesele fireşti ale pentru o tară sau alta.
pe răni, oriunde ar exista ele”. Lăudând venit atât de largă şi de generală, încât acestora. După cum sc ştie, în articolul ziarului
politica lui Dulles, care urmăreşte orga­ conducătorii guvernului S.U A., temân- Această tendinţă a întâmpinat şi întâm­ „Pravda" în legătură cu discursul lui
nizarea pe scana largă a activităţi subver­ du-se să nu rămână izolaţi, au socotit nece­ pină împotrivire, chiar şl în cercurile gu­ Churchill. s’a exprimat o atitudine bine­
sive împotriva U R.S S. şi a ţărilor de de­ sar să ia înlr’un fel atitudine Iartă dc ea. vernante dintr’o serie de ţări vesteuro­ voitoare faţă de această iniţiativă, tocmai
mocraţie populară. Wiley, preşedintele La 16 Aprilie, preşedintele S. U. A. a pene. Pentru a înfrânge această împotri­ penlrucâ el nu formulase condiţii, preli­
Comisiei senatoriale pentru afacerile ex­ rostit la Asociaţia americană a ziariştilor vire. diplomaţii american! recurg tot mai minare In acelaş articol. „Pravda” aver­
terne, a ajuns până la a începe să formu­ un discurs în care a declarat că S.U.A. des la şantaj, ameninţând cu sistarea „aju­ tizează împolriva erorii elementare de a
leze cu neruşinare „revendicări” ridicole sunt gala „să ia asupra lor o parte torului” şi exercitând tot felul de presiuni se crede că în situaţia internaţională ac­
pe care după părerea sa S.U.A. trebue sâ dreaptă” la rezolvarea problemelor inter­ economice şl politice. tuală „o parte poale dicta celeilalte părţi
le prezinte Uniunii Sovietice naţionale litigioase. Imediat însă. Eisen­ Totodată, diplomaţia americană se şi încă unei părţi cum este Uniunea Re­
Lucrurile nu se limitează însă la îndem­ hower a adresat în mod necugetat Uniunii strădueşle să-şi sperie aliaţii înteţind cu publicilor Sovielîoc Socialiste, condiţii
nurile instigatoare ale presei burgheze Sovietice un şir de cereri preliminare furie campania pe tema unei pretinse preliminare cu privire la un acord asupra
americane şi ale celor mai agresivi dar ig­ care, după părerea lui, trebue să fie în­ „ameninţări sovietice”. In această privinţă problemelor internaţionale litigioase”.
noranţi membri ai Congresului. Ceeace deplinite înainte de reglementarea proble­ este foarte semnificativă mărturisirea re­ Această cerinţă elementară şi dreaptă
spun oamenii de stat ai S.U.A nu se deo­ melor liligloase. Cu a<lte cuvinte cercurile vistei americane „Monthly Review" care este ignorată de cercurile guvernante din
sebeşte prea mult de discursurile acestora. guvernante din S.U.A, au cerut ca sim­ declara recent că politica paşnică sovie­ S.U.A. Ele persistă cu încăpăţânare în
Mal întâi, secretarul de stat, Dulles. îar pla lor acceptare de a duce tratative să tică provoacă „panică” în cercurile guver­ atitudinea lor, punând la calc ba aven­
apoi preşedinlele S.U.A., Eisenhower. s’au le fie plătită printr'o serie de concesii im­ nante americane, deoarece „în prezent este tura dela Berlin în centrul Europei, ba
solidarizat în mod public cu născocirile portante. pusă sub semnul întrebării nici mai mult provocarea lui Li Sîo Man în Coreea, şi
calomnioase şi cu îndemnurile instigatoare Tactica cercurilor guvernante din şi nici mai puţin decât însăşi dominate­ pregătind probabil noi aventuri şi provo­
ale presei şi ale membrilor Congresului. S.U.A.. care dîn teamă faţă de mişcarea lor asupra „lumii libere”, (după cum sc cări.
Totodată. Dulles s'a pronunţat făţiş pentru crescândă a popoarelor pentru paoe şi tra­ ştie. propaganda americană denumeşte în Partizanilor neinleligenti ai „politicii
intensificarea activităţii subversive ameri­ tative între guverne, au preconizat aşanu- mod şarlatanesc „lume liberă” ţările fă­ de forţă" li se pare că în atmosfera aven­
cane împotriva ţârilor din lagărul demo­ mîtcle „condiţii preliminare” a fost con­ când parte din blocul agresiv al Atlan­ turilor şi provocărilor organizate de a-
cratic şi iubitor de pace, în timp ce în damnată de cercurile largi a-le opiniei ticului de Nord). Revista „Monthly Re­ genţii lor şi a tapajului pc care propa­
declaraţia lui Eîsenhow<er îndemnul la un publice din toate tarile şi dc oameni de view” subliniază câ S.U.A au căutat în­ ganda americană îl faoe în jurul acestor
amestec fără mănuşi în afacerile altor state stat şi oameni politici dintr’o serie de totdeauna să întâmpine disensiunile în la­ provocări, vor izbuti să-şt atingă mai uşor
este camuflată în chip demagogic printr’o ţări din Europa occidentală şi Asia. Inţe- gărul lor prin (ipete despre „ameninţarea telurile agresive şi. în orice caz. vor reuşi
frază nebuloasă. In acelaş timp, ei subapre- tegând prea bine că menţinerea în conti­ sovietică”. „Această pretinsă ameninţare, sâ menţină încordarea internaţională creată
ciazâ cu naivitate faptul că toate ace­ nuare a încordării internaţionale accen­ scrie revista americană, umflată cu mult prin eforturile lor. Orice om cu judecată
stea >c pot întoarce împotriva lor înşişi, tuează atât dependenţa politică cât şi de­ zel şî trâmbiţată cu ajutorul tuturor me­ sănătoasă înţelege ci aceslc calcule dc-
împotriva tuturor acelora care seamănă pendenta economică a acestor ţâri fată de todelor moderne posibile de agitaţie In nolâ miopie şi sunt sortite eşecului.
lurburâri, îngrijorare şi agresiune. S.U.A., personalităţile amintite nu şl-au massă şi al celei mai energice reclame, a Uniunea Sovietică a dovedit în mod
Ce ascund campania provocatoare a pre­ ascuns dorinţa de a se trece însfârşit la servit drept ciment pentru legarea coaliţiei destul dc evident bunăvoinţa sa în ceeace
sei americane, discursurile calomnioase şi reglementarea problemelor internaţionale oonduse de America. Dacă popoarele ..lu­ priveşte reglementarea problemelor in­
Instigatoare ale membrilor Congresului litigioase. mii libere” şi-ar pierde vreodată credinţa ternaţionale litigioase Cine nu vede câ în
american, declaraţiile oamenilor de stal Această dorinţă s’a manifestai în modul în realitatea acestei ameninţări, temelia cei 35 dc ani de existentă a Puterii So­
cane propovăduesc intensificarea ameste­ cel mai clar in cunoscutul discurs a.1 pri­ politică a coaliţiei va fi zdruncinată şi în­ vietice poziţiile internaţionale ale U,R S $.
cului S.U.A. in treburile statelor demo­ mului ministru al Marii Britanii. Churchill. treaga clădire complexă a politicii... sc s’au consolidat imens? împreună cu Re­
crate ? care a fost de părere sâ se înceapă trata­ poate prăbuşi pe neaşteptate”. publica Populară Chineză şi ţările dc
Toate aoestea ascund, în primul rând. tive între marile puteri fără condiţii preli­ In lumina unor asemenea explicaţii de­ democratic populară, Uniunea Sovietică
îngrijorarea vădită a cercurilor guver­ minare. Iniţiativa lui Churchill. după cum vine lesne dc înţeles dece au devenit mai este astăzi un rcazim cu adevărat puternic
nante din S.U.A. în legătură cu eşecul se ştie, a fost primită favorabil aproape dese în ultima vreme provocările organi­ al păcii în întreaga lume
politicii lor externe, faimoasa „politică de pretutindeni Numai la Washington, după zate dc autorităţile americane, care tintcsc Tocmai aceasta provoacă nelinişte în
forţă” „Orientarea rigidă” a Iul Dulles, cum anunţă presa . americană, ca a provo­ în mod evident la agrnvaiea continuă a lagărul imperialismului şi mai cu scamă
căreia î se face o reclamă largă şi care cat dezamăgire şi comentarii ostile situaţiei internaţionale în cercurile sale agresive. Ele suni gala
este îndreptată spre subordonarea necondi­ A devenit limpede că înlre S U._ A şi. Pe de altă parte, punând la calc provo­ să organizeze noi aventuri şi provocări şi
ţionată a statelor vesteuropene conducerii principalul lor partener în Europa există cări ca aventura dela Berlin, autoritâţite să dczlăiiţue mereu noi campanii dc presă
S.U.A., spre izolarea Uniunii Sovietice, a divergente grave în cele mai importante americane au încercat să arate aliaţilor în jurul acestora, numai pentru a împie­
suferit un eşec Astăzi, până şi o parte a probleme internaţionale. Dorind, se vede, lor că aşanumita „politică rigidă” a lui dica destinderea încordării în situaţia in­
presei burgheze americane recunoaşte sâ aplaneze divergenţele şi sâ traseze o Dulles începe să dea roade. Diplomaţii ternaţională. Aceasta însă nu numai câ nu
occst lucru. După cum se ştie, ultimatumul linie comună fată de Uniunea Sovietică, amerieahi caută să-şi convingă partenerii înseamnă întărirea poziţiilor, dar dovedeş­
dat de Dulles statelor vesteuropene, cărora preşedintele Eisenhower a propus oondu- vesteuropeni câ în relaţiile cu Uniunea So­ te contrariul. Aceasta duce la o izolare in­
Ie cere să semneze în termen de 75 de zile cătorilor guvernelor Angliei şi Franţei să vietică metoda organizării de aventuri şi ternaţională crescândă a accslor cercuri
tratatul privitor la „comunitatea defensivă se întâlnească cu el in insulele Bcrmude. provocări, de acte de sabotaj şi diversiune agresive.
x
europeană” — uit im al um cu care secre­ Consfătuirea dm Bermude, fixată iniţial s'ar putea dovedi, cică. mai eficace dccâî In *cccace priveşte pe ■ organizatorii în­
tarul de stat al S.U.A. a plecat în primul pentru mijlocul lunii Iunie, a fost amânată metoda tratativelor paşnice. tregii acestei campanii, care manifestă un
său turneu prin Europa încă la sfârşitul în mai mulle rânduri In momentul do , Falimentul aventurii dela Berlin a mer­ dispreţ atât dc evident fată dc aspiraţiile
lunii Ianuarie şi începutul lunii Februarie fată. în legătură cu boala lui Clmrchill. cenarilor străini nu i-a cuminţit pc inspi­ spre pace ale popoarelor, politica lor îi
— a- fost respins încercarea lui dc a şan mulţi declară că sc îndoiesc că această ratorii ei. Ei vorbesc acum despre necesi­ duce într’un impas din care Ic va fî şi
laja cu promisiunea de a acorda alocaţii în conferinţă va avea loc în genere vreodată tatea provocării unor noi dezordini în Re­ mai greu să iasă.
Redarjla (Jarului Str. 6 Martie Nr 9 Telelon 688 — Administraţia Str 6 Mante Nr. 9 Teter. 689 Taxa plătită tn numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale
P.T.Î. Nr. 136 320 din 5 Nov. 1919 Tiparul, întreprinderea Pohgraljcâ DEVA, Str. Gh. Bariţlu Nr. 13