Page 14 - 1953-07
P. 14
pag. 2-a ‘ DRUMUL SOCIALISMULUI
Revista Presei Slat agricol
Problemele externe în ziarul raional Cultivând porumb furajer în mirişti —
sporim producţia de furaje
Ziarul „Slcaua Roşie" organ a| comite In uftimele G luni (Ianuarie—Iunie), re
tului raional P.M R. Alba şi al Sfatului dacţia nu a publicat nici o cronică exter Datorită timpului favorabil, producţia de gării trebue folosite lăvălngile stelate
Popular raional, a reuşit în ultimul fnnp nă do>ar n reprodus un singur material ex furaje din acest an este deosebit de boga grele
să-şi ridice nivelul de tratare a probleme tern „Cocioabele Parisului" phn care este tă. Ca şi .celelalte culturi, furajele trebue Dacă. terenul in care se face însămân-
lor specifice sarcinilor cc se pun în fata ra- prezentată viata de mizerie a muncitorilor sâ fie recoltate la timp şi în bune condi- ţntul. arc nevoie dc îngrăşăminte, se va
; oni>!u'i In domeniul agriculturii. — pro parizieni. ţiunî, fiindcă de acesl lucru depinde cali- împrăştia gunoi dc grajd bine putrezit
blema cea mai de scamă a raionului — Redacţia nu p.ibîică sistematic note ex t ci te-;* lor. Timpul prielnic din acesl an ne care va fi îngropa-t apoi imediat sub braz
în domeniul muncii politice. în ridicarea terne prin care să înfăţişeze cititorilor săi asigură condiţii ca sâ asigurăm stocuri de penlru a nu-şî pierde calităţile La
industriei locale şi în alte domenii - „Stea anumite aspecte ale luptei pentru pace, de furaje nu numai până la recolta finu Însă-inîinţn.tul porumbului furajer, se va ţine
ua Roşie" | obţinut unele succese eforturile lagărului păcii în frunte cu U- lui viitor, ci să avem rezerve încă un an eoni dc următoarele indicaţii : dacă-l însă
„Steaua Roşie" a publicat în repetate niunea Sovietică pentru destinderea situa sau doi. Trebue doar să folosim condiţiile, mânţăm penlru nutreţ verde sau fân, se
rânduri pagini şi ribricî prin care înfăţişa ţiei internaţionale, să demaşte politica răz atmosferice să folosim Iu maximum pute va însămânţa cantitatea dc 40—50 kg se
cititorilor săi realizările Uniunii Sovietice boinică a cercurilor reacţionare apusene rea dc producţie a terenului prin cultiva minţe la hectar cu distanţă între rânduri
şi a ţârilor do democraţie populară. a re şi nu informează pr*n scurlc ştiri cacr sunt rea dc culturi duble dc 25 cm. Dacă însămânţăm pentru nutreţ,
produs un însemnat număr de articole ideo problemele cele mai de seamă petrecute pc O metodă prin aplicarea cărei produc atunci distanţa între rânduri trebue să fie
logice din presa sovietică, reuşind să se arena internaţională în decurs de o săptă ţia de furaje poate fi sporită inlr’o măsură înlrc 35—45 cm., iar cantitatea de seminţe
achilc mulţumitor de această sarcină. mână. însemnată, este însămânţa ren do plante la hectar de 30—35 kg. Seminţele tre-
Cu ‘ prilejul ‘sărbătoririi anumitor eve Dacă a fost posibilă o asemenea suba furajere în mirişti Dintre plantele caro dau buesc introduse Ia o adâncime de 3—7 cm.
nimente Istorice a ţărilor de democraţie preciere a problemelor externe din partea rezultate bune prin cultivarea lor în mi Însămânţând la această adâncime, sămân
populară, redacţia a publicat articole, fie redacţiei, apoi vina principală o poarlâ co rişti este porumbul. CI poate fi cultivat, fie ţa ajunge la un pământ reven şi răsare
redacţionale, fie reproduse, prin care pre mitelui raional dc partid, care nu a în penlru a produce nutrcl vtrdc ca păşune, repede şi uniform
zenta cititorilor sui succesele ţărilor su drumat şi nu a orientat organul său dc fie pentru a fi însiloznt, adică pus la sa Pentru a obţine o producţie bogată dc
rori şi viaţa nouă şî fericită ;i oamenilor presă, lipsindu-l dc control şi conducere po ramuri. furaje, este nccesor ca porumbul furajer
muncii din aceste ţări. litică. Porumbul penlru furaje, poate fi însă distanţat, să tic prăşit la interva-le, dc cel
Ziarul „Slcaua Roşie’ a iniţial In decur In coloanele ziarului se remarcă în mod mânţat în miriştile dc grâu. sec.vă şi orz puţin două ori
sul primului “semestru al acestui an, o pa deosebit lipsa de colaboratori în proble de toamnă. Penlru ca el sâ aibă timpul Având în vedere că metoda Insămânţa-
gină intitulată „Două lumi, două feluri de mele externe, cadre calificate dintre acti necesar de vegcleţie. secerişul trebue fă tului în mirişte este o metodă prin care
viaţă’’; în care reuşeşte pe deoparte, să în viştii de partid şi din aparatul de 'stat, com cui când culturile au ajuns in pârgă şi se pot obţine sporuri însemnate In produc
făţişeze succesele crescânde ale ţârilor din petenţi şi suficient pregătiţi în acest scop. într’un limp cât se poale de scurt. In ţia dc furaje, sfaturile populare au datoria
lagărul păci* şi socialismului, iar pe ilc altă, „Steaua Roşie" arc datoria să facă o co prima zi după soeoriş. terenul trebue pre dc a înteţi munca dc lămurire tn rându
parle. în contrast, situaţia din ţările cap'tn- titură in această direcţie. Ziarul, trebue gătit şi însămânţat cu porumb furajer rile ţăranilor muncitori. Îndcmnându-I sâ
lisfe şi o pagină prin care demască lol-osi- să publice periodic. „Cronica evenimente Pentru aratul miriştilor se pot folosi practice această metodă pc o scară câ4 mal
rea armei bacteriologice în Coreea lor internaţionale" alegând din noianul dc plugurile obişnuite, iar dacă timpul e p!o- largă. Tehnicienii agronomi, trebue să
S’ar părea că „Steaua Roşie” şi-a făcut faple existente pe arena internaţională, pc ! ios. arătura trebue să fie făcută la o adânci ajute gospodării-le colective, gospodăriile
pe deplin datoria în această direcţie. A- cele maî caracteristice, sâ prezinte cititori me dc 18—20 cm Dacă timpul osie sece anexe şi întovărăşirile agricole, cu sfaturi
tos, arătura se face la 8—10 cm. cu brazde practico, să le îndrume ca şî ele să însă
ceasta ar fi inexact. Ziarul a dovedit se lor săi documentat şi cu răspundere prin
înguste penlru a nu se forma bulgari. însă mânţeze porumb furajer în mîriş/te în ve
rioase slăbiciuni în cc priveşte cuprinde note şi comentarii externe, prin rubrici, pro
cu condiţia ca miriştea şi buruienile să derea crecriî unor stocuri dc furaje care
rea. selecţionarea şî tratarea problemelor blemele care socoteşte că i interesează pc fie complect îngropate Odată cu aratul se să asigure o hrană consistentă penlru vi
externe în co’oanele sale aceştia. Este bine, ca periodic, rcdaclîa face şî grâpatul şi imediat după aceia în- te pe liinp de câţiva ani înainte
Răsfoind colecţia de ziare „Sleaun Ro să se consulte cu cititorii ziarului, cu ca sămânţalul. In cazul când se formea-xă bul Ing Agr. E CERNELEA
şie" apărute în perioada 1 Ianuarie—30 dre!-; conducătoare din anumite sectoare
Iunie, întâlneşti numere la rând care nu dc activitate asupra părerilor acestora asu Nici o întârziere la strânsul recoltei !
pomenesc un cuvânt despre evenimentele pra felului cum suni prezentate «în coloanele Recoltatul păi oasele: în conune'c Pui pe lauri. Azi, când recoltatul trebue să în
internaţionale (170, 180, 187. 188. 190, ziarului problemele externe. şi Râu-Bărbat din raionul Haţeg. va în ceapă, sfatul popular in frunte cj tovară
191). Comitelui raional de partid, Ircbuc să cepe zilele aceste. Ţăranii muncitori care aii şul preşedinte Ccuţă, au neglijat munca de
lucrat cu însufleţire anul acesta, care au pregătire, stau şi aşteaptă să le pice poră
Redacţia săvârşeşte o mare greşulâ în asigure ziarului său colaboratori calificaţi,
aplicat regulile agrotehnice, se bicură şi mâlăiaţă, materialul pentru arii n căror
orientarea ei. când apreciază în mod îngust capabili sâ trateze clar, simplu şi profund
sunt mâ-ndri dc rodul muncii lor schiţe nici nu au fost încă întocmite. Ma-
cu mmjc justificat că problemele externe aceste probleme şi să orienteze organul
In comuna Râu-Bărbat. lanurile nesfâr tcruiilde pen-lrj incendiu o parle lipsesc iar
ar fi ..un material dc ump’ătură" şi cu din său ilc presă spre ridicarea necontenită a şite de grâu a căror bogăţie va fi de aproa celelalte sunt nercpa.rate
spaţiul destinai problemelor internaţionale nivelului său combativ, făcând din el arma pe 2000 Kg. la Ma,. vor (; în cjrând strân întrecerea patriotică organizată, care a
„se mai ponte ciupi ceva". sa dc luptă cea mai ascuţită. se în întregime de pe câmp avut rezultate frumoase mai ales în cam
Roade bogale vor culege şi ţăranii sărac! pania de însumânţări în satele Galţi şi
şi mijlocaşi din comuna Pui. care jiu mun Ponor, care au ieşit fruntaşe, a fost lă
Sci'isori din satul Tău cit cu spor în campania agricolă de pri sată baltă. Nici sfiitul popular Şi nici
măvară. organizaţia de bază nu s’a; gândit de a
O acţiune patriotică DeU un capăt la celălalt al lumii, tine Pentru ca reoollatul sn înceapă pretu iniţia din nou această întrecere, pe baze
rii se pregătesc şi ei, pregătesc numeroase tindeni fără întârziere, întreaga campanie şi mai sănătoase, lucru care putea să asi
Festivalul — grandioasa sărbătoare a ti daruri pentru a le schimba ca între prieteni să poată fi înoheiată cu succes. îreb.ie în gure pregătirile necesare recoltatului, la
neretului lumii — se aprapic. Alături dc dc mult cunoscuţi şi de mult aşteptaţi primul rând înlăturate lipsurile caro există timp. care putea să asigure îndeplinirea în
capitala scumpei noastre patrii, unde bu In salul Tău din raionul Sebeş tineretul tn organizarea muncii, lipsurile care a«u tocmai a Motărîni Partidului şi Guvern ului.
curia întâlnirii va> (i nespus dc mare, unde n’a vrut sâ rămână în afara acestor pre întârziat mult pregătirea pentru recoltat Fără a niaî pierde nici un ceas. atât de
ha-ina nouă a marii sărbători se pregăteşte gătiri Obiecte simple — două fluiere cio- Recolta plină de bogăţie de pc ogoarele preţios campaniei de recoltat, sfatul pupu-
r
cu gifijc, satele şi oraşele ţării noastre li bfmcşti, o furcă pentru 1ors şi încă alte trei comunei Pui. rezultat al bunei organizări Iar al comunei Pui arc datoria să n tonte
r
bere se pregătesc cu sârguinţă p^ntruca obiecte — da' care oglindesc macslria, gus măsurile care să înlăture starea g avă de
bucuria sărbători să se simtă pretutindeni. tul artistic, tradiţiile culturii poporului nos din campania de primăvară, a făcut pe dolâso-re ce ameninţă strânsul recoltei la
Satul Tău di-n raionul Sebeş se pregăteşte tru, formează darurile pe care tineretul din membrii Corni tot Trai Executiv să se culce timp şi fără pierderi,
şi cl Tău le-a trimis la Festival. m--------------------------------------------------------
Pentru ca rep urniţii Io şi amenajarea că In comuna Branişca desmeste
minului cultural din a^est sat să poală li In vederea noului an şcolar
terminate mai degrabă, pcntruca şi aici Secerişul orzului a fost terminat in între Dacă organizaţia de bază şi sfalul popu
Penlru deschiderea in bune condi[iuni n gime în ziua dc 6 lul'c. Pună la aceasta lar din comuna Branişca, au avut o preo
bucuria Festivalului să se simtă din plin,
noului an şcolar. în satul Tău s’a consti dală în comuna» Branişca. raionul llia, au cupare în ce priveşte mobilizarea ţăranilor
tineretul mobilizat de organizaţia UI M. şi
tuit zilele trecute comisia care va coordo fost secerate y 35 hectare de grâu. muncitori pentru a ieşi Ia seceriş, apoi
îndrumat de organizaţia de partid din sat,
na ' toate lucrările penlru asigurarea. bo2c> Pc panoul de onoare din faţa sfj-iulu! desmiriştil j! îl neglijează complect In co
a întreprins o muncă voluntară pentru co-
materiale, necesară deschiderii viitorului popular sunt scrise numele unor -ţărani mună s’au seceu-al până Ia 6 Iulie, cultu
sireu unui teren de G hectare lânaţ din le- munctori. cn ; Olar Avei. Râpaş Ion lui
tul Sfatukii comunal, iar fondurile ica-’izntc an dc învă|ătură rile dc orz şi grâu de pe o suprafaţă de
Din comisie fac parle preşedintele şi se Chiţu şi alţii, care au terminat primii se aproape 80 hectare, dar dcsmiriştitul nu
în urma acestei muncii au fost predate pen
cretarul sfatului popular, secretarul organi cerişul orzului şi care şi-a» desmiriştil 'me s’a făcut până la această dată decât pc
tru repararea şi amenajarea căminului cui*
zaţiei de bază deputaţii Munleanu Ion, diat terenul Sunt deasemeni scrise nume o suprafaţă de 2 hectare, cu toate că Ho-
turaL
Marcu Gligor. Marcu Ion. preşedintele coo le ţăranilor muncitori Juşcn Petru din sa tărîron Po-rlicijIui şi Guvernului din 9 Mii,
La această acţiune ou luat parte peste
perativei membri ai corpului didactic şi tul Boz. Bulca Petru dm Branişca, Belea trasează sarcini ca dcsmiriştitul să fie fă
20 dc tineri din sat la care s’au alăturat
.alţi factori de răspundere din sat Pascu din Târnăviţa şi alţii, care îiu înce cut odată cu secerişul.
şi I5 ţărani muncitori şi membrii corpului
Pc baza pionului de muncă Întocmit în put primii secerişul grâului. îndată ce el a Organizaţia de bază şi sfatul popular din
didactic din comună. ajuns în pârgă. Pe panoul codaşilor suni
In (runtea acestei acţiuni .se găsesc ti- acest scop s’a trecut in mod practic la pro trecute numele ţăranilor muncitori: Mârz.i comuna Brânişca, trebue sâ ţină cont dc
tcmişlii Munleanu Teodor, Marcu Gligor, curarea de materiale pentru laboratorul Petrj, Sa.bău Mihai şi alţii, care cu toate acest lucru şi sâ ia neîntârziat măsuri pen
Munleanu loan şi tinerii Cioca loan. Marc:» şcolii, la curăţirea localului, la reparaţii cu că şi grâul lor a ajuns în pârgă. totuşi se tru a mobidiîa ţăranii muncitori ■ să facă
Achim. Câmpeanu Nistor. Ungureanu loan. rente şi amenajări, la repararea mobilie dcsmiriştitul imediat după oe au secerat.
şi alţii, en<re prin munca lor neobosită a- rului. la introducerea curentului electric în lasă pe tânjeală şi nu ies la seceriş.
jutâ la înfrumuseţarea sahilui lor tn cins sălile de clasă, la pavarca curţii şcolare,
tea Festivalului Mondial al Tineretul';!. etc. In întâmpinarea Festivalului
Până în prezent s’aa procurat pentru la
Daruri pentru (estival borator 16 substanţe chimice, iar lucrările C I T I I I:
Bucureştiul, locul unde se vor întâlni nu de preparare şi amenajarea şcolii sunt pc A CORONOV şi C. VASILENCO: Tinere I. LAPONOGOV : Prin Republica Popu
tul sovietic liber şl fericit. lară Ungară.
peste mult limp în cântece şi veselie tineri terminate I. TRIFONOV: Studenţii (Premiul Stalin). J. BRON1EVSKA: Krystek din Varşovia,
de pretutindeni se pregăleşic- intens penî*u BUNE A MAR IA
N JIANU: Cumpăna luminilor (Pro.nîul Lupla tineretului coreean pentru liber
a-şi primi cu drag şi cât mai sărbătoreşte OLTEANU VALENTIN dc Stat aJ R P.R.). tatea şi independenţa Patriei.
•joaspe^ii corespondenţi voluntari P. MJRCEA: Pâine albă — Editura Tineretului
