Page 17 - 1953-07
P. 17
IN ACEST NUMĂR;
— Aşa va arata mâine cecacc oamenii mun
cii din Deva ridică astăzi prin munca lor.
Reportaj (pog 2n.)
Viaţa de partid.
— Pentru o temeinică pregătire, a noului
an şcolar în învăţământul de partid.
(pag 3-a)
— Din nou despre întrecerea socialistă I*
ANUL V. Nr. 56 (289) JOI 16 IULIE 1953 4 pagini 20 bani Atelierele C.F.R. Simcrîa.
. C O M U N I C A T Alte succese în îndeplinirea
^planului pe primul semestru
cu privire la Plenara Comitetului Central Partidului Comunist
Muncind cu elan sporit în vederea înde
al Uniunii Sovietice plinirii primului nostru plan cincirwj în 4
:ani, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingi
C MOSCOVA 10 (Agenptres). — TASS 'trainsmite: ale lui L. P. Beria, îndreptate «spre subminarea Statu
neri şi functiannri dota fabrica „1 Mai” Pc-
Ziarele din 10 Iulie publică următorul comunicat cu lui Sovietic în interesul capitalului străin, care sVni trcşJi au reuşit să obţină frumoase succcsc.
•privire la plenara Comitetului Central al Partidului manifestat pirin încercări viclene de a pune Ministerul Astfel, planul de producţie pc primul se
afacerilor interne al U.R.S.S. deasupra Guvernului şi mestru a fost îndeplinit în proporţie de 104,04
Comunist al Uniunii Sovietice: a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, plenama
Zilele trecute a avut loc o plenară a Comitetului CC. al P.C.U.S. a adoptat hotăTÎrea de a-1 scoate (a sulă, vaitearea producţiei globule a fost
Cenbrai al Parlidul-ui Comuntst al Uniunii Sovietice. îndeplinită în proporţie dc 106,2 la sută,
pe L. P. Beiria din C.C. al P.C.U.S. şi de a-1 exclude iar productivitatea muncii a crescut cu 7 la
După ce a ascultat şi discutat raportul Prezidiului din rândurile Partidului Comunist al Uniunii Sovie sută
C.C., prezentat de tovarăşul Malencov G. M., cu pri tice, ca duşman al Partidului Comunist şi al poporu Prin munca rodnică de zi cu zi, liarnteii
vire la acţiunile criminale antipartinice şi antistatale lui sovietic. muncitori din această fabrică au făcut eco
nomii dc 22.552 lei, Iar la rcducorca pre
ţului dc cost au obţinut o economie ite
Dela Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. 190 000 lei.
In frunte sunt sbhanovişlii Basarabâ
MOSCOVA 10 (Agerprcs) — TASS liansinitc corn înecarea Consiliului de Minrştri al U/R.S.S. în legătură cu
Glrcorghc conducător. Doicherult Joan şi
Zterete din 10 Iulie publică următorul ccmun:ca4 : această problemă, a liotărît :
fruntaşii în producţie Petcr Pavcl, Bin
Dela Prezidi.Tl Sovietului Suprem ai U.R.S.S 1 — Să-l dest'tnc f>e L. P. Beria din funcţia de prim vice der Marin şi Spân Agneta, care au reuşit
Având fn vedere că în ultima vreme aj iost acscoperite preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi din funcţia să-şi depăşească zilnic normele cu 21—38
criminalele acţiuni antistatale ale lui L. P. Beria, îndreptate de ministru n.! afacerilor interne al U.R.S.S. la sută.
spre subminarea Statului Sovietic în interesul capitalului 2. — Caaul acţiunilor criminale ale lui L. P. Beria să fie
străin. Prezidiul SovIcluV Suprem a! U.R.S.S., exuininând transmjs spre examinare Tribunalului S.rprem al U.R.S.S.
Secerişul în comuna Hărău
este pe sfârşite
Unitatea de nezdruncinat a partidului, guvernului
Până în ziua de 13 Iulie. In comuna Hă
şi poporului sovietic rău, raionul Mia. s’a secerat peste 600
hectare grâu ceeace înseamnă peste 90 la
MOSCOVA (Agerprcs). — In articolul sporirea prestigiului tării noastre, In ua 2. — Cazul iicţiunilor criminale ale fui sută din suprafaţa totală. Mulţi ţărani
său de fond intitulat ..Unitatea de nez serios avânt at mişcării mondiale pentru L. P. Beria să ite transmis spre examinare muncitori ca : Susan Potru, Bemţa loan din
druncinat a partidului, guvernului şi po menţinerea şi întărirea păcii Tribunalului Suprem al U.R.S.S. satul Bampotoc, ţăranul mijlocaş Susan
porului sovietic", ziarul „Pravdu" scrie: Altul este tabloul lagărului imperia Prm diferite inaşiuaţiuni carieriste, duş Ioan din satul Cliimindia şi alţii au terminat
Plină de jjjjlere de nezdruncinat şi de list. Aici sc constată agravarea continuă manul poporului, Beria, demascat astăzi, încă săptămâna trecută secerişul şi acum
forte creatoare, Ţara» Sovietică păşeşte o crizei generale a capitalismului, expan s’a străduit să câştige încrederea şi s’a se grăbesc să termine şi desmiriştitul, îna
ferm înainte, pe calea construirii comu siunea ncinfrânată şi politica dc dictat strecurat la conducere Dacă înainte cri inte dc a începe trecrişul.
nismului Traducând în viată Ixalărîriie insolent a imperialismului american,’ creş minala lui activitate antipartinică şi an Ţăranul muncitor Borza Miron din satul
Congresului al XlX-len, Partidul Comu terea contradicţiilor dintre ţările capita tistatală era bine ascunsă şi camuflată, Bampotoc nu numai că oste fruntaş la
nist al Uniunii Sovietice, sub conducerea liste, pauperizarea crescândă a massclur in ultima vreme, Beria devenind mai ne muncile agricole, dar e şi neobosit agitator;
Comitetului său Central, a asigurat un largi aie oamenilor muncii. întregul mers obrăzat ţi dându-şi frâu liber, a început lămureşte pe ceilalţi ţărani muncitori des
.puternic avânt în toate domeniile econo al dezvoltării mondiale dovedeşte astfel să dcsvătuc adevărata lui înfăţişare — pre importanţa strângerii la timp a recol
mici naţionale. înfăptuind măreţele sar creşterea nccontenilă a iortcior democra înfăţişare dc duşman înrăit al partidului tei şi a executării dcsmiriştitului, sprijină
cini ale construcţiei comuniste. poporul tici şi socialismului, pe de o parte, slăbirea şi af poporului sovietic. sfatul popular te organizarea ariilor şi în
sovietic şi-o strâns şi mai mult rându generală a forţelor lagărului imperialist, Aceaslă intensificare a activităţii cri alte acţiuni.
rile în jurul partidului şi guvernului. Se pe tic altă parte. Toate acestea provoacă minale a lui Beria se explică prin intensi
întăreşte necontenit puterea economică şi o nelinişte profundă în rândurile imperia ficarea generală a activităţii subversive
'de apărare a patriei noastre, au fost ob liştilor şi determină aotivizarca bruscă a anlisovicticc a forţelor reacţionare interna Ştafeta internaţională —
ţinute succese însemnate în domeniu! îm forte! r imperialiste reacţionare, stră ţionale. ostile statului nostru. Imperia
bunătăţirii continue a vieţii muncitorilor, duinţa lor febrila dc a submina puterea lismul internaţional, inlcnsificându-şi acti simbol al păcii şi prieteniei
colhoznicilor, intelectualilor, a tuturor oa crescândă a lagărului International al vitatea. îşi intensifică activitatea şi cen între popoare
menilor sovietici. păcii, democraţiei şi socialismului şi, In tura tui.
Avem o industrie socialistă puternică, primul rând, a forţei sale conducătoare Beria a început maşinaţiunilc sale jos Cu fiecare zi sfârşită, cu fiecare ceas
o industrie grea multilateral dezvoltată, — Uniunea Sovietică. Imperialiştii îşi nice ţînlind la acapararea puterii, prin în trecut, marca bucurie a întâlnirii se apropie.
temelia temeliilor economiei socialiste. caulă puncte de sprijin in ţările democra cercarea dc a pune Ministerul afacerilor Peste tot pregătirile în vederea acestei
Construcţia noastră de maşini progre ţiei şi socialismului. în rândurile diferiţilor interne deasupra partidului şi guvernului, întâlniri pline dc sentimente nobile emo
sează ferm asigurând mijloace teh renegaţi şi ale clementelor descompuse, de a folosi organele centrale şi locale ale ţionante. se intensifică în mod crescând şl
nice moderne pentru toate ramurile eco intensifică activitatea subversivă a agen Ministerului afacerilor interne împotriva multilateral.
nomici naţionale Au fost obţinute succcsc turii lor. partidului şi a conducerii lui, împotriva In toate ţările lumii, cei mai buni spor
importante în dezvoltarea ştiîntei sovie Guvernului U.R.S.S., el pr nova pc func tivi luptători consecvenţi pentru apărarea
Ziarul „Pravda” publică comunicatul
tice înaintate. Industria noastră uşoară şi ţionarii din Ministerul afacerilor interne, păcii, desfăşoară temenice pregătiri pentru
despre Plenara Comitetului Central al
alimentară a atins un nivel înalt. Ea arc după dovezile dc devotament faţă dc per organizarea ştafetei internaţionale, cu n-
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
astăzi posibilitatea dc a satisface nevoile soana lui. cazia căreia vor aduce dc peste hotare va
In accsl comunicat se spune:
crescânde ale populaţiei dela oraşe şi sate După cum s’a stabilit ncum, născocind rietatea şi bogă{ia culturii lor naţionale,
pe baza politicii dc reducere a preturilor, „După cc a ascultat şi discutat raportul diferite pretexte, Beria frâna in fel şi chip expresie adâncă a dorinţei lor arzător re.
Prezidiului C.C., prezentat de tovarăşul
dusă dc partid. Agricultura, refăcută în rezolvarea problemelor urgente dc cea mai dc a trăi în libertate şi frăţie.
Malencov G. M., cu privire la acţiunile
anii de după război, este asigurată în- marc important în domeniul agriculturii. In regiunea noastră, măreţul eveniment
tr*o măsură mai mare decât înainte dc criminale antipartinice şi antistatale ale Aceasta, în scopul dc a submina colhozu — Festivalul — va fi întâmpinat prin or
lui L P. Beria, îndreptate spre subminarea
război cu tehnica cea mal nouă. Toate rile şi de a crea dificultăţi în domeniul ganizarea ştafetelor combinate din alergă
Statului Sovietic In interesul capitalului
aceste succcsc constituc un rezultat al aprovizionării ţării cu alimente. toare şi alergători, ciclişti, călăreţi şi moto-
străin, care sau manifestat prin încercări
alianţei trainice dinbrc clasa muncitoare Prin diferite metode perfide Beria s’a ciclîşlî care sc vor desfăşura in trei etape.
viclene de a pune Ministerul afacerilor in
şi ţărănimea din tara noastră, un rezul Etapa l-a porneşte dela conlrctc de co
terne al U.R.S.S. deasupra Guvernului şi străduit să submineze prietenia dintre
tat al prieteniei tot moi adânci dintre mune 1j centrele de raioane în ziua de
a Partidului Comunist fll Uniunii Sovie popoarele U. R. S. S. — temelia temeliilor
popoarele U.R.S Si şi al consolidării ne 19 Iulie; etapa If-a porneşte dela raioane
tice, Plenara C.C. al P.C.U.S. a a dop bit statului socialist multinaţional şi princi
contenite o unităţii moral-poîîticc a so pala condiţie a tuturor succeselor obţinute la regiune în ziua de 26 Iulie, iar etapa
cietăţii soviclîco, un rezultat al traducerii hotărîrca de a-1 scoate pc L. P, Beria din III a va porni dela Hunedoara la Bucu
C.C. al P.C.U.S. şi dc o i exclude din rân dc republicile sovietice fruţeşti, să semene
consecvente în viată a politicii elaborate roşii în ziua dc 29 Iulie a.c.
durile Partidului Comunist al Uniunii So vrajbă între popoarele U.R.S.S., să acti
'de Partidul Comunist. vizeze elementele burghczo-naţionalistc dîn Participanţii la cca de a IJI-n ştafetă vor
vietice, ca duşman al Partidului Comunist
Ducând ferm şi consecvent o politică republicile unionale pleca cu mesagiul regiunii noastre din ara-
şi al poporului sovietic".
<le pace. Guvernul Sovietic a declarat în Fiind nevoit sj îndeplinească indica şu! Hunedoara în ziua de 29 Iulie a.c. la
nenumărate rânduri că toate problemele Examinând comunicarea Consiliului de ţiile directe atc partidului şi ale Guvernu orele 16 şi vor trece prin oraşul Petroşani
ncrezotvatc, litigioase, ale vieţii interna Miniştri ai U.R.S.S. în legătură cu această lui Soviclic cu privire la întărirea legali şi Cir. io va.
ţionale, pot fî rezolvate pc calea tratati problemă, Prezidiul Sovietului Suprem al tăţii sovietice şi lichidarea unor ilegalităţi Oameni ai muncii! tineri şi tinerel par
velor între ţările interesate. Această de U;R.S S. a hotă rit:
şi samavolnicii, Beria a frânat în mod ticipaţi cu toţii şi organizaţi o călduroasă
claraţie a întâmpinat sprijinul şi aproba 1. — Să-l destit-uc pe L. P. Beria din intenţionat îndeplinirea acestor indicaţii, primire acestor ştafete care vor duce din
rea unanimă ale tuturor popoarelor. Noua funcţia de prim vicepreşedinte al Consi iar fn unele cazuri a încercat să le dena comunele şi oraşele regiunii noastre. între
iniţiativă dc pace manifestată de Guvernul liului de Miniştri al U.RrS.S şi din func tureze. gului tineret din lume, cc participă la
Sovietic a înlăril şi mai mult poziţia in ţia dc ministru al afacerilor. Interne al Festival, voinţa dârză a luptei noastre pen-
tern f> a Hmurii. i. <• I-» n ţ/ A.ts\
c