Page 18 - 1953-07

pag. 2-a- DRUMUL SOCIALISMULUI

Cu forje sporite pentru strângerea O comună unde desmiriştitul
şi treeriţul recoltei şi începerea treerişului sunt neglijate
Del* un capăt la celălalt al regiunii 26 lia., iar în realitate erau desmiriştite 2
Ţăranii muncitori întovărăşiţi şi cei cu RapoM, cil şi tovarăşii Copcţ loan şi Nea-
noastre, dealunguJ văii Mureşului, în ţ-ira ha. Asemenea cazuri se petrec şi în alfa
g<vspodării individuale din comuna Rajml- gu Valcriu, preşedintele şi secretarul sta»
Haţegului şi pe valon Streiului. oamehii comune ca : Şoimuş. Lăpuşnic, Brănîşca «lin
.muncii din gospodăriile dc stal. gospodă­ râionul Itia, Câlan şi Simcria raionul Hu­ lut Mare, raionul Hunedoara, au început 1 ului popular, manifestă o atitudine dc suba­
riile colective, din Întovărăşirile agricole şi nedoara. secerişul grâului în pârgă. Până ta 13 Iu­ preciere a întrecerii patriotice, o privesc cn
pe ceva... inutil. -
ţărani muncitori cu gospodării individuale, I Iotărîreva din 9 Mai subliniază că trecrîşul lie, ci au reuşit să adune recolla de pc o
suprafaţă de peslc 300 hectare teren. Mulţi In şedinţele comitetului executiv şi - ale
dau bălălia pentru strângerea mănoaselor păioasclor trebuc să înceapă cel mult la
culturi de grâu, orz şi secară din acest an, 5 zile după seceriş. In această direcţie au ţărani muncitori cum sunt de exemplu iov. comisiei comunale de recoltare, s’a discu­
,,pentru asigurarea pâinii întregului nostru fost obţinute unele succese de către gospo­ Bonta Inochenle secretarul organizaţiei dc tat despre situa fi a dificilă a desmiriştitu-
bază din satul Răpolţcl, comunistul Căr- lui, despre rămânerea în urmă cu organi­
popor muncilor. dăriile colective din Cistci, Ilia, Miercu­
Primii care au început secerişul cullu- rea şi altele, care au fost primele la trec- pi-nişan loan, ţăranul mijlocaş Radu So- zarea ariilor şi începerea treerişului. s’au
lomon şi alţii, au terminat secerişul tn ziua lUitt şi hotăori pentru îndreptarea situa­
rilor de grâu, orz şl secară au fost mem­ rişul orzului.
de 7 Iulie, iar in ziua dc 8 Iulie au tnce- ţiei tnsâ ele nu au Jos4 traduse în fapte
brii gospodăriilor agricole colective din Ori cât de bogată ar fi recolta, 'facă
IIia, Şibot, Daia Română. Miercurea şi treerişu! este neglijat se pot cauza pierderi put desmiriştitul. rămânând simple formalităţi concctarist-
Comitetul executiv al sfatului popular, biroaralioc.
Obreja, membrii întovărăşirilor agrlcota din mari, din cauza ploilor, grindinej, vân­
n’a făcut însă nimic pentru a populariza Au trecut 2 săptămâni dota începere;» se­
Mitele: Filimon Sârbu, Brânişca, Oistur, turilor, şi altor calamităţi naturale. In u-
pc aceşti ţărani muncitori în scopul <Tc-a cerişului Conform Hotărîrii, la 5 zile după
Sântuhalm şi o parte însemnată de ţărani nelo raioane mai avansate cu secerişul ca
mobiliza pe to*î ţăranii muncitori din co­ începerea secerişului trebuia să înceapă ş»
săraci şi mijlocaşi. Iha, Hunedoara şi Alba, problema trecri- mună să le urmcz.e exemplul. treerişut însă cl nu a început nici până
Ar fi greşit însă, să spunem că (veste şului amenajării ariilor şi sooalcrea bato­
In comună sunt 18 chiaburi care defin acum. In comuna Rapolt sunt planificate,
lot secerişul se face după regulile ştiinţei zelor la arie pentru începerea (recrişului a
suprafeţe însemnate de teren Tovarăşul trei arii din care numai una este abia
agrotehnice. Sunt raioane în care recoltarea fost neglijată.
Copeţ loan, preşedintele sfatului popular şl in curs dc organizare, iar Ia celetallc nu
păioaselor nu se face în pârgă. Aşa dc pil­ Nici până aslăzi nu sunt organizate arii­
tovarăşul Ncagu Valcriu secretarul, nu s’a tăcut nimic. Toate acestea dovedesc
dă, raionul Orăşlîc, unde secerişul este In le după schitele trimise de comitetele exe­
ştiu însă dacă aceştia au desmiriştit ceva limpede că Comitetul Executiv ai Sfatu­
târziat. cutive a sfaturilor populare raionale. In
sau nu. In cc priveşte obligarea lor de a lui Popular din Rapolt. munceşte superfi­
Ţărănimea muncitoare din acest raion vederea organizării a/iilor au fost trasate
dcsrmrişti în prima zi după seceriş, uşa cial. birocratic şî uniJateral, fapt care duce
nu a fost suficient îndrumată dc către or­ sarcini din primăvară comitetelor executi­
cum prevede agrominimul, tovarăşul pre­ la întârzierea treerişului şi la netndopll-
ganele de partid şi dc stal, ca muncile de ve ale sfaturilor populare comunale. Tere­
recoltare, treeriş şi desmiriştit să se facă nurile desemnate pentru arii urmau să nu şedinte Copcţ loan. spune că „nu-i nevoie nirea planului de desmiriştit.
fiindcă chiaburii sunt „conştienţi” (cuhnea) In planul dc muncă al comitetului exe­
după regulile* ştiinţei. In comunele Romos, fie cultivate cu planta prăşilonre Aceste
şi fac toiul „fără să fie obligaţi". Aceste cutiv csle prevăzut ca pe întreagă duraia
Cioara, Vinerea, Turdaş şi Mărtineşti, la instrucţiuni nu au fost respectata de unele
data dc II Iulie, abia începuse secerişul, sfaturi populare ca: sfaturile populare din co­ afirmaţii dau In vileag fără putinţă de tă­ recoltării, în cadrul căminelor culturale sii
gadă împăciuitorismul manifestat dc tova­ fie organizate în zilele dc odihnă consfă­
cu toate că grâul era aproape răscopt îm­ munele Apoldul dc Sus, Apoldul dc Jos, Au­
răşul Copcţ faţă de chiaburi. Aşa se ’ace tuiri şi adunări populare în care să se vor­
potriva acestei metode duănâtonce nu s‘a rel VI a ic u. care au permis locuitorilor să
ca In comuna Rapollul Mare din cele peste bească ţăranilor mmicilori despre însem­
luat nici o măsură. semene plante prăşitoorc pe locurile unde 300 hectare tcre>n de pc care a fost adu­ nătatea recoltării la timp, a predării cote­
Membrii Comitetului Executiv al Stalu­ trebuiau organizate ariile, producând acum
nată recolta, nu au fosl desmiriştile decât lor, a desmiriştituflui, să fie stimulaţi frun­
lui Popular raional Orăşlic, cn tovarăşii greutăţi.
13 ha. până in ziua dc 13 Iulie. taşii în întrecerea patriotică, criticaţi coda­
Rădulea llic, Berccanu Auguslin. Dîcu Aurel Lipsuri serioase în cc priveşte amenaja­
întrecerea patriotică — metodă comu­ şii, demascata încercările de sabotaj aJe
.şl Moisîn lonichi, în frunte cu tovarăşul rea ariilor, o au pnrlc din tehnicienii agro­
nistă de mobilizare a ţăranilor inunoto- chiaburilor, ctc. Fără îndoială că dacă s’ar
preşedinte Dan, vor trebui să privească cu nomi dîn S.M.T. şi mecanicii balo2ari, care
gloată răspunderea sarcinile ce le revin In până în prezent nu au organizat nici o arie ri la muncile agricole — csle şi ca com­ ti respectat tf»,ccst punct din planul de muncă,
plect neglîja-tâ. Ce i drept la începutul cam­ situaţia muncilor agricole, ar fi alta, lu­
, această campanie dc seceriş şi treeriş după metoda batozaru'.ui sovietic N. Bre-
paniei au fosl întocmile 120 contracte de crările ar fi cu mult mai înaintate.
Odată cu secerişul trebue făcut şi des- diuk, lucru care se poale uşor organiza în
întrecere palriolicâ Intre ţăranii muncito­ Aşa Insă comuna Rapolt a rămas coda­
mjrişlitul. Hotărîcca partidului şi guvernului sectorul socia-Jîs*.
ri, însă ţoale acestea au rămas simple for­ şă şi Comitetul Executiv al Sfatului Popu­
din 9 Mai, arală limpede că această lucrare Raionul Ilia a negljat şi mai mult pro­
malităţi din cauză că atât tovarăşul Prica lar raionaJ Hunedoara, se mulţumeşte cu
..trebuc executată la trei zile după treeriş. blema (recrişului. Nici până aslăzi nu s’a
Dumitru secretarul organizaţiei dc bază din această situaţie netngăckiită.
deoarece de această lucrare depinde asigu­ făcut în acest raton reccpţionarea tuturor
rarea unei recolte bogate pentru anul vii­ batozelor şi a tractoarelor din sectorul par­
lor. Faptul că până la data de 13 Iulie a. ticular, dând în acest fel posibilitate chia­ Alături de minerii stahanovişti
c a fost desmiriştit numai 6 la sută burilor să saboteze campania de recoltare.
din suprafaţa recoltată. dovedeşte încă Cel doi chiaburi. Roman Petru şi Roman Pentru artiştii Teatrului dc Sfat „Va­ nul a-nual pe 1953 la spectacole şi spec­
odată că unele sfaturi populare comunale Gheorghe din Chergh^ş, căror.a nu le-a lea Jiului”, ca şi penlru curajoşii mineri tatori.
şi organizaţii de bază, nu au desfăşurat fost recepţionată batoza nu au putut Începe de pc aceste locuri, exemplul şi metodele de Succesele obţinute de către colodivul
n susţinută muncă de lămurire în rândul Irccrişul tn comuna Şoimuş unde au fost muncă a!c oamenilor sovietici, au constituit tcalral al Văii Jiului au fost posibile da­
ţărănimii muncitoare pentru a executa la repartizaţi S.M.T. Orăşlie a trimis la Si» şi conslitue tn permanenţă factori hofarî-
timp această lucrare de mare importantă. meria şi Tâmpa batozele fără ca să aibă ton­ lori in oblinerca succeselor lor. torită creşterii nivelului de trai material şf
Unii preşedinţi dc sfaturi ca tovarăşul Nn- te curelele de transmisie, aceasla denotă Dalorilă iuplci dusă de către colectivul cultural al oamenilor muncii din Valea Jiu­
sody Ludovic preşedinte al sfatului popular o totală lipsă de răspundere lată dc buna tcalral ai Văii Jiului penlru creşiercn cv lui şi din întreaga regiune
dîn Turdaş, în loc sa se ocupe dc munca desfăşurare a Irccrişului. Tovarăşul Har­ lilativi a spectacolelor, penlru alcătuirea Cu prilejul îndeplinirii planului, colec­
de îndrumare şi control în accaslă campanie, tan Iuîiu preşedintele Sfatului Popular ra­ unui bogat repertoriu, pentru bun:» orga­ tivul teatrului a trimis tovarăşului Gheor-
arc o atitudine înapoiată, nedemnă de n- ional Ilia şi tovarăşul Berccanu Auguslin nizare a muncii şi pentru atragerea publi­ ghe Gheorghu-Dej o telegramă prin care sc
ccaslâ răspundere. Sfatul Popular din co­ directorul S.M.T. Orăştie, vor trebui să pri­
cului miner fa participarea pieselor pre­ angajează dc a lupta ca arta lor să fie
muna Şibot, comunică date ireale la raion vească cu mai multă răspundere sarcinile
cum a fost cazul în ziua dc 9 Iulie; la ce le revin în- vederea asigurării strângerii zentata, in ziua dc 7 Iulie a c Teatrul dc un factor mobilizator al massclor la în­
raion era comunicai că s'a desmiriştit peste recoltei la timp. Slal din Valea Jiului şi-a îndeplinit pla­ deplinire cincinalului în patru an»
Aşa va arata mâine ceeace oamenii muncii Această sală a devenit aslăzi însă mult S.F U. Pctrila. Fiecare lopată aruncată, fie­
prea neîncăpâtoare pentru ca să poată sa­ care piatră sau cărămidă zidită înseamnă
din Deva ridică astăzi prin munca tor tisface cerinţele celor ce muncesc. Şi a- o contribuţie la lupta pontru fericirea şi
tunci sub îndrumarea partidului nostru drag continua înflorire a scumpei noastre patrii.
Deva, cetate de piatră z'dhă pc umeri de numita sală cinematografică „Gh. Duna”
6’a hotărît să sc ridice falnic şi modren u- Ei şliu acest lucru. Deacecn lucrează cu
robi, 6lrăjue«şte de veacuri bătrâna albie (astăzi sala Filimon Sârbu). Proprietarul ci
tilatţ un palat al culturii. atâta bărbăţie. Tinerii Vişan Marcel, Pa-
şerpuitoare a Mureşului Zidurile cărunta dc a zidit-o ca un mijloc dc mărire a profitului
reia Constantin sau Busuioc Constantin din
vreme, confirmă parcă astăzi prin ruina său Pe lângă faptul că era J-n mijloc de
lor neclintitul adevăr istoric cu privire la desfătare a exploatatorilor apoi nu oncine Vestea s'a răspândit brigada l a şi tinerii Roaită Petru, Lc«hu
naşterea şi picirea inevitabilă a anumitor putea cumpăra locuri. Acestea erau cu grijă ca fulgerul Petru, sau Pelraru Ştefan din brigada ll-a
tipun de 60C.'etăţi omeneşti. Ele sunt uiti- repartizate: atâtea luî „don primar”, nlâ- Sub îndrumarea Comitetului Regional de spornici şî iuţi îşi dau cu drag patriei elo-
mile mărturii ata vremurilor feudale. La ten lui „don prefect”, atâtea burghezului Partid, la chemarea organizaţiei U.T.M., au n-j) şi rvtfnvirasa lor tinereţe.
poalele lor au venit învolburaţi ţăran»! l.ii cjfare atâtea Ini cutare, ctc. Singură ga­ pornit înflăcăraţi tineri» din întreprinderile
;
Horea, să lupte pentru pământ şi libertate. leria — „ta cucurigu” cum spuneau în hal - şi instituţiile din oraşul Deva, ca prin Mâine
Aici au fost împuşcaţi sule dc truditori ai juc>ră bogătaşii — era accesibilă şi color muncă voluntară. în cinstea celui de al In fiecare dimineaţă soarele c întâmpinai
gî*ei, de către nesăţioşii feudali şj tot aici necăjiţi. IV-lca Festival Mondial al Tineretului şî de iureşul muncii năvaJnice cc sc desfă­
s’a adăpostit în repetate rânduri mm lâr- Zrua începutului Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, să-şi şoară pe şantierul pătatului cultural şî tn
ziu, în ani» negrei birgheziî, tânărul erou construiască o casă măreaţă în care să-şi fiecare seară e petrecut de cântecele c-
Aceasta a (ost in toamna anului 19-14 şî
i) cras?» muncitoare. Filimon Sârbu, atunci poată odâpa din plin solea lor de cultură. ncrgice ale brigadierilor. Lucrarea sc înaltă
a răsărit odată cu trecerea pe aceste melea­
:ând copoi* siguranţei il urmăreau pcaîru Au venit tinerii dela O.C L. Alimentara în văzând cu ochii. Din când în când in câte
guri a victorioaselor trupe sovielicc pornite
a6Vârli în temniţă. frunte cu harnicii U/I.M.-işti Simion Sofia, o zi poţi vedea cum suit pe vro’o ridică-
în urmărirea şi alungarea hitlcrişlilor co­
Prin negura vremurilor de asuprire lo- tropitori. Atunci pentru prima oară pe sce­ Săbă'J Laurenţiu. Ghcrban Dumitru şi al­ tjră de pămân4 un tânăr brigadier stă de
cjilo«r*i necăjiţi a aceslui mic orăşel, an în­ na siSii bogătaşului Dima, s’au urcat mun­ ţii, au venit cei dela Sfatul Popular Re­ vorbă cu câte un străin, îi povesteşte cum
durat cumplit Atât ştiau cârmuvlorii burghe­ citori cu feţe înăsprite şi ţărani cu căciuli gional şi Orăşenesc, tineri» de»!a întreprin­ va arăta noul palat cultural:
zie» : 6ă le smulgă lacom şi crud banul ţuguiate, ce au anunţat sus şi tare tuturor, derea Poligrafică şi într’un cuvânt de peste — Uile colo va fî biblioteca, dincoace
câştigat cu greu înlr’un pjmn ud Je su­ începutul unei noi vieţi. Au fost asvârliţi tot. Iar ei au fost ajutaţi cu drag de către sala dc lectură, a<poi 6ata do gimnastică.
doare. primarii şi prefecţii din lojclc lor şi au ve­ părinţii lor. de călre harnicele noastre gos­ Aici va fi cinematograful de vară şî va
De grija penlru culturalizarea masselor nii oamenii simpli, cinstiţi, ce atâta amar de podine şt de către voinicii noştriî munci­ cuprinde 1.200 de locuri, în partea asta va
t>ici nu pulea fi vorba. Cultura în mâna vreme au fost ţintiţi departe de posibilită­ tori care participă cu entuziasm a- fi teat-ru, în cealaltă... şi toate vor fi cons­
acestora însemna armă şi burghezia se fe­ ţile satisfacerii nevorior lor culturale. Sada lăluri de fiii lor ca prin muncă vo­ truita doar prin intuică voluntară.
rea ca de foc să p.ină în mâna celor ce hulpavului şi înrăitului exploatator Dima, a luntară să clădească în oraşul Deva im Şi cum spune, arată într’o parte şi alta
inunoesc asemenea armă Era conştientă că devenit sala muncitorilor şi a ţăranilor mun­ palat at luminii şi ca din pământ au în­ cu braţul tăind parcă prin vreme ziduri şi
aceasta ar însemna sfârşitul eî. citori. sala în care tineretul cinstii din o- ceput să se înalţe fundaţii soJide, Ira- încăperi spaţioase
Singurul loc de „Culturalizare” în care raş'il Deva, a început să-şi desfăşoare talen­ tseuri largi, rîdicârvdu-se cu fiecare ceas Aşa va fi mâine, aşa va arăta coace as­
însă numai cultură nu se făcea ci tul jucând piese, dând serbări şi fcstîva- viitorul locar ol culturii şt al luminii. tăzi tinerii şî oamenii muncii din Deva
se rulau tot felul de filme decadente ori f urî — străbătute de splriiut vremurilor Aici au venit să lucreze tineri UT.M.-işH ridică prin munca lor 1
piese de teatru pline de corupţie, era aşa nod. pătrunşi de un Inailt patriotism, ca cei dela. V. DAN
1
• i____ . I( I- 1