Page 20 - 1953-07

DRUMUL SOCIALISMULLik

Unitatea de nezdruncinat a partidului, guvernului Scrisoarea lui Nehru către
şi poporului sovietic preşedintele Adunării
Generale a 0. N. U.
(Urmare din paţ*. l-a) din statul lot ce ar duce la o ploconire naţional, în cducai»ea oamenilor sovietici
superstiţioasă faţă dc somităţi". în spiritul inlcrnoţionalismului proletar, NEW YORK (Agcrprcs). —
Fapte incontestabile urată că Bor ia $i*^ Numai exporienţn politică colcclivâ, în lupta holărîtâ şi intransigentă împo­ După cum anunţă agenţia France Prcsse.
pierdut înfăţişarea dc comunist, s’n trans- înţelepciunea eolecivă a Comitetului Cen­ triva tuturor şi oricăror manifestări ale primul ministru al Indici, Nehru. a adre­
foi mat înlr'un dezonorat politic burghez, tral. care se sprijină pe fundamentul ştiin­ naţionalismului burghez sat la 10 Iulie prcşedintolui Adunării Ge­
devenind de fapt un agent at imperinlis ţific al teoriei mnmst-lcniniste, asigură Mobilizând forţele creatoare ale poporul nerale a O N U., Lcstcr Pcarson, o a treia
mului internaţional Acest aventurier şi justeţea conducerii partidului şi a tării, lui nostru, organizaţiile dc partid, sovie­ scrisoare în care arată că „a sosit momen­
mercenar al tortelor imperialiste străine unitatea dc neclintit şi coeziunea rându­ tice, sindicale şî comsoinolistc trebue să tul să se fixeze o dală pentru convocarea
urzea planuri de acaparare a conducerii rilor partidului, construirea cu succes a îndrume aceste forţe în aşa fel încât re­ unei sesiuni speciale n Adunării Genoralc
pair Udului şi tării, pentru a distruge de comunismului în ţara noastră Orice acti­ zervele şi posibilităţile noastre să fie de­ care să discute problema coreeană". Nehru
fnpl Partidul nostru Comunist şi de a în­ vist.* oricare ar (i postul pe care îl ocupă, plin folosite pentru îndeplinirea cu sucoes a nu a indicat o anumită dată fixă pentru
locui politica elaborată de partid în de­ Ircbuc să fie sub controlul permanent al sarcinilor trasate de Congresul al XlX-lea convocarea Adunării Generale a ONU,
cursul anilor, cu o politică capitulardă, partidului. Organizaţiile dc partid trebue al partidului Trebue îmbunătăţită în mod lăsând aceasta In latitudinea preşedintelui
care în cele din urmă ar F dus la restau­ să controleze regulai activitatea tuturor hotărîl propaganda de partid şi munca Adunării Generale.
rarea capitalismului organizaţiilor şi departamentelor, munca politico-cducativâ în niasse. A studia teo­ Nehru socoteşte că această convocare
Datorită măsurilor luate cu holărîre şi tuturor activiştilor din conducere. Esle ria marxfst-leninîstâ nu buchcrcşle. dog­
la timp de către Prezidiul C C al necesar dcascmenca ca activitatea orga­ matic, a urmări însuşirea nu a unor lor- este necesară chiar dacă armistiţiul va fi
semnat între timp, deoarece Adunarea Ge-'
p C U.S., aprobate in unanimitate şi în nelor Ministerului afacerilor interne sa fie muiări şi citate izolate, ci a esenţei atotbi­ morală O.N U. îşi va putea consacra lucră­
întregime de Plenara Comitetului Cen­ supusă unui control sistematic şi perma­ ruitoarei învăţături revoluţionare a lui rile pregătirii conferinţei politioe care tre­
tral al Partidului, uneltirile criminale an­ nent Aceasta este nu numai un drcpl. ci Mnr.x-Engels-Lenin-Slîilin. care transformă zie să aibă loc dup.î armistiţiu.
tipartinice şi anlistatalc ale lui Bena au o obligaţie directă «a organizaţiilor de lumea — aceasta este sarcina propagan­
fos demascate. Lichidarea aventurii cri­ partid dei noastre.
minale a lui Beria dovedeşte odată maî In întreaga activitate a organizaţiilor ffotărîrea Plenarei Comitetului Central Notă de protest albaneză
mult că onec planuri onlisoviclice ale for­ dc partid şi sovietice este necesar să se al PC.U.S. se bucură de aprobarea una­
ţelor imperialiste străine s’au sfărâmat şi sporească pe toate căile vigilenţa revolu­ nimă şî călduroasă a întregului partid şi adresată Iugoslaviei
se vor sfărâma de torţa indestructibilă şi ţionară a comuniştilor şi a tuturor oame­ a întregii ţări. Plenara comună o comite­
do mărcii unitate a partidului, guvernu­ nilor muncii. Alâta timp cât există încer­ telor regional şî orăşenesc din Moscova TIRANA (Agcrprcs). — A.TA
lui şi poporului sovietic cuirea capitalistă, ca strecoară şi va ale PC.US. împreună cu activul dc par­ Ministerul afacerilor externe aii Republi­
Totodată, din cazul Bena trebuc trase strecura în mijlocul nostru agenţii ei pen­ tid din Moscova şi regiunea Moscovei cii Populare Albania a însărcinat misiu­
învăţămintele politice Şi concluziile ne­ tru ducerea unei activităţi subversive. Tre- care n avut loc la 9 Iulie şi-a exprimat nea albaneză din Budapesta să remită gu-»
cesare bue să se ţină minte acest lucru, să nu indignarea profundă, plină de mânie, (aţă vernului iugoslav, prin misiunea iugoslavă
din Ungaria, o notă dc protest împotriva
Forţa conducerii noastre rezidă în ca­ fie uitat niciodată şi să ţinem întotdeauna de activitatea trădătoare a lui Beria şi
racterul ei colectiv. în strânsa sa unitate arma noastră ascuţită împotriva servicii­ aprobă in unanimilatc hotărirca Plenarei provocării săvârşite la â ludie dc soldaţi
şi în coeziunea sa de monolit Caracte­ lor de spionaj imperialiste şi a mercena­ CC. al P.CUS. Hotărîri similare au fost iugoslavi in apropiere de Camcniţa, raio­
rul colectiv al conducerii esle principiul rilor lor. adopta-te de plenara comună a comitetelor nul Tropnia.
suprem de conducere In partidul nostru. Trebue să se respecte cu ţoală hotărî- regional şi orăşenesc de partid din Chicv Un grup de soldaţi iugoslavi au trecut
Acest principiu corespunde intru*olul cu­ rea principiile partinice dc se!ec|iona.re a împreună cu activul, precum şî într’o seric frontiera de stat albaneză şi au organiza-S
noscutelor teze ţi Ic lui Marx cu privire activiştilor după calităţile lor polilice şi de alte organizaţii de partid o ambuscadă la o distanţă dc 500 de metri
ta caracterul dăunător şi la inadmisibili- profesionale. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, de frontieră. In momentul în care s’au
taica cultului personalităţii. Forţa şi invincibilitatea partidului nostru creat acum 50 de ani de genialul Lonin, apropiat grănicerii albanezi, soldaţii iu­
„Din repulsie fată de orice cult al per­ rezidă în legătura sa strânsă şi indisolu­ a crescut, devenind o forţă gigantică, s’a goslavi au deschis asupra lor foc de
sonalităţii, scria Marx, n’am admis nicio­ bilă cu massele, cu poporul. Sarcina con­ oţetit în lupte sub conducerea lui Lenin puşti şi mitraliere. Acest grup a fost spri­
dată în timpul existenţei Internaţionalei stă in a întări şi dezvolta această legă­ şi a discipolului şl continuatorului ope­ jinit dc alţi soldaţi iugoslavi care au ocu­
să se dea publicităţii numeroasele mesaje tură, in a fi atent faţă de cererile oame­ rei lui Lenîn, marele Slaiin, şi a tovară­ pat poziţii la frontieră. Grănicerii albanezi
care se refereau la meritele mele şi cu nilor muncii, în a manifesta o grijă de şilor lor de luptă. Sub conducerea Parti­ au obligat pe soldaţii iugoslavi să se re­
caro eram sâcâit din diferite ţări. nici zi cu zi pentru îmbunătăţirea vieţii mun­ dului Comunist, poporul sovietic, strâns tragă pe teritoriul lor. Guvernul R. P.
n‘arn răspuns măcar vreodată In ele. dacă citorilor. colhoznicilor, intelectualilor. a unit' în jurul steagului său de luptă, în- Albania protestează în modul ccl mai ho­
nu ţinem socoteală dc mustrările pe care tuturor oamenilor sovietici. făptueşte măreaţa sa operă istorică. Par­ tărî! împotriva acestei noi provocări săvâr­
le făceam din când V) când pentru ele Datoria sfântă a partidului constă în tidul. guvernul şi poporul, fiind strâns şite de organele iugoslave de frontieră şi
Când Cngcls şt cu mine am aderat pentru întărirea continuă a prieteniei dc nez­ unite, {axa noastră îşi continuă sigur şi cere guvernului iugoslav să ia măsurile
prima oară Ia asociaţia secretă a comu­ druncinat dintre popoarele U. R. S. S., în ferm drumul înainte — drumul glorios necesare pentru a preîntâmpina repetarea
niştilor, am pus condiţia de a se elimina întărirea statului nostru socialist multi­ al victorioasei construcţii comuniste unor astfel dc provocări.
y—' , i-____ — _ ■ ■■ ■
CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE aflate sub ocupaţie americană, mişcaroa muncii împletesc lupta lor pentru reven­
grevistă se desfăşoară în condiţiuni ex­ dicări imediate cu tupla pentru pncc, pentru
trem dc grele. Sume fabuloase sunt stoar­ soluţionarea pe calc paşnică n tuturor liti­
Creşte mişcarea grevistă în ţările capitaliste se dela populaţie dc către clicile lui Adc- giilor ivite între popoare, împotriva pregă­
nauer şi loşida şi cheltuite în scopul reîn­ tirilor unui nou război.
Goana după profituri maximale, lupta cii şi democraţiei. Iată câteva exemple pal­
vierii tortelor revanşarde. Scăderea nivelului de trai al celor oe
monopolurilor din ţările capitaliste împo- pabile despre lupta oamenilor muncii din muncesc din Statele Unite ca urmare a con­
rivu nivelului de trai al celor ce muncesc ţările capitaliste. Totodată întreţinerea imensei reţele de
spionaj, satisfacerea gusturilor dc lux şi cedierilor din cc în ce mnî masive, (numai
) provocat în anii dc după cel de al doilea ★ în ultima săptămână au fost concediaţi
ăzboi mondial, puternice mişcări greviste. Fran|a trece prin mari crize oconomico- desfrâu a trupelor de ocupaţie, precum şi
rechiziţionarea de întinse terenuri pentru lG.OnO muncitori), scăderea continuă a sa­
Oamenii muncii din ţările capitaliste se fina.nci.arc, rezultat al dependenţei sale faţă lariilor şi crcştorca preţurilor la produsele
•idică cu energie împotriva exploatării, :m- de S.U.A, al cursei înarmărilor şi a răz­ creerea de baze militare, aruncă mari greo-
tifţi pe umerii popoarelor dm Germania oc­ dc larg consum, au provocat adânci nemul­
jotriva cheltuielilor nejustificate provocate boiului nedrept întreprins împotriva Viet­
cidentală şi Japonia ţumiri în masse, nemulţumiri concretizate
Ic goana înarmărilor. împotriva creşterii namului. După date oficiale salarul a ju­ in grevele oc iau proporţii.
neţurilor, şomajului, impozitelor, care lo­ mătate din muncitori şi funcţionari, nu a- Greva muncitorilor din Brcmen la care Nici represaliile nici legile antîmuncito-
vesc deosebit de crunt nivelul lor de viiţă. tinge nici 60—70 la sută din minimul de au participat peste 15 000 oameni, s'a bu­ reşti ale legislaţiei fasciste nu pot stăvili
Dacă în perioada (1935—1939) în 16 trai mizerabil stabilit de autorităţi curat de simpatia a sute de mii de munci­ avalanşa grevelor la care participă milioane
ări capitaliste s’au înregistrat 50000 greve Faţă de această situaţie clasa muncitoa­ tori din Germania occidentală şi alte ţâri de muncitori. In decursul lunci Mai în
a care au luat parte peste 15 milioane re franceză răspunde prin puternice riposte. ale lumii, care s'au solidarizat cu greviştii. S.U.A. au avut loc 750 greve pîcrzându-se
>amcni, in primii cinci ani de după război Dacă în 1935 au avut Ioc în Franţa 376 Guvernul dela Bonn întrebuinţează mij­ 3.000.000 zile muncă, cccacc reprezintă o
f 19-16—1950). s’au înregistrat în aceleaşi greve, în 1950 ele au crescut la 2586. In loace din ce în ce mai represive împotriva jumătate milion zilc-muncă mai mult decât
ări un număr de aproape 53 000_ greve, mi­ 1952 numărul muncitorilor care aj tăcut greviştilor Clasa muncitoare însă nu se in luna Aprilie
nând greviştilor sporind până la aproape grevă s’a ridicat Ia 5 000 000 lasă intimidată. In cadrul referendumului *
50000000 oameni Numai în anul 1952 în în timpul crizei de guvern, dc curând popular peste 15 000 000 de oameni s'au
? rnnl:i Italia, Statele Unite, Germania oc­ terminate, au avut loc un val de greve prin pronunjat in Germania occidentală împo­ Italia este dcasemcnca hărţuită dc greve^
cidentală şi Japonia, au făcut grevă peste care muncitorii au cerut formarea unui triva tratatului militarist dela Bonn şi a Conştiinţa oamenilor muncii din Italia, spi­
Î0 000 000 oameni ai muncii guvern democrat, care să ducă o politică rcmilitarizării manifestând pentru unitatea ritul lor dc organizare mereu crescând Juu
Nenumărate fapte arată că nici legislaţia de pace şi colaborare internaţională Germanici forte neînchipuite poporului italian în lupta
Iraconică anlimuncitoreasc.î, nici măsurile împotriva sângeroasei exploatări a mono­ pentru o viaţă mai bună. pentru pace După
★
r
ool i ţ icncşt i nici trădarea ienderitor cac- Politica dc înarmare, restrângerea pie­ polurilor străine, împotriva mizeriei şi ocu­ cum anunţă ziarul „Avânţi" 60.000 oameni
ionari ai sindicatelor — toate zccstc ma- ţei interne şi externe prin acapararea aces­ panţilor se ridică tot mai hotărîtâ clasa ai muncii dota fabrîeclc de produse alimen­
icvre ta care recurg cercurile guvernante tora de cercurile monopoliste americane, muncitoare din Japonia. tare se găsesc în grevă, cerând mărirea sa­
lin ţările capitaliste, nu sunt în stare să precum şi dictatul impus de americani pri­ Uriaşa grevă organizată la 4 Iulie a. c. lariilor, crearea de condiţii mai bune de
stăvilească avântul luptei oamenilor mun­ vind restricţiile comerţului eu răsăritul, au la care au participat 3000000 de muncitori viată.
cii provocat în Anglia puternice manifestări japonezi, a pus pe gânduri pe guvernanţii *
In desfăşurarea luptei greviste, creşte greviste. S’a încheiat cu succes greva do­ vânduţi dela Tokio. Greva dela Tokio înso­ Grevele organizate puternic, sprijinite dc
înştiinţa de clasă a păturilor largi de oa- cherilor din Londra. De aproape trei luni ţită dc puternice demonstraţii ale oameni­ oamenii muncii de pretutindeni, sunt puter-
Ticni ai muncii. O expresie a acestui apl sunt în grevă muncitorii dela fabrica de au­ lor muncii din Japonia conslitue un sem­ nioe stăvilare în calea politicii de milita­
!
îsle ■ creşterea conMnuă a Federaţiei Sin- tomobile Birniingham care cer reprimirea nal care chinină massele la luptă şi maî rizare şi fascizare întreprinsă de cercurile
iicalc Mondiale, puternic detaşament nl la lucru a muncitorilor concediaţi. dârză, pentru o viată maî bună, pentru monopoliste din ţările capitaliste. Clasa
jamenilor muncii ce numără peste 80 000 000 Creşte mereu numărul celor care cer re­ pace muncitoare conştientă de pericolul ce l pre­
nuneitorl şi funcţionari dm 56 dc ţâri tragerea trupelor străine, reluarea comerţu­ Ar zintă uneltirile reacţiuni», depune toate e-
Pretutindeni se lărgeşte influenţa parli- lui cu râsă'olnl. încetarea războiului din Co­ In Statele Unite creşterea mişcării gre­ forturile pentru zădărnicirea planurilor ‘or
Jctor comuniste şi muncitoreşti exponenţii reea şi condiţii mai hune dc muncă şi viată. viste este în plină ascensiune. In ciuda criminale. Lupta clasei muncitoare din toa­
ii apărătorii cei maî consecvenţi ai dres­ tuluroir măsurilor de represalii, mişcarea te ţările este lupta împotriva exploatării,
urilor oamenilor muncii, stegarii cauzei pă­ in Germania occidentală .şi Japonia, ţări grevistă in proporţii din ce în ce. Oamenii pentru pâine şi pace
Redacţia zlarulm Sir 6 Martie Nr 9 Telefon 683 — Adminisimţia Str b Martie |v 9 Tetei 689 Taxa plătită In numerar conL aprobării Direcţiunii Generale
P.f.l. Nr. 136 320 om 6 Nov. J949 Tiparul, întreprinderea Poligraltcâ DEVA, Str, Gh. Bariţiu Nr. 13