Page 22 - 1953-07
P. 22
pag. 2-a DRUMUL SOCIALISMULb» .
Tinerii clin oraşul Deva se pregătesc intens
60 de ani (Lela a aievea lai . /linia i
pentru Festival
Astăzi 19 tul ie a.c., popoarele lumii pro telor" şi in alte lucrări ale sale, Maiacov
gresiste sărbătoresc împlinirea a GO de ani schi chema oamenii de arfă să pună în Colţul Festivalului din oraşul Deva, des dela Budapesta şi Berlin, sau 6cri de între
dela naşterea celui mai mare maestru al treaga lor putere de muncă, intregul lor făşoară o activitate rodnică. bări şi răspuisuri, prin oare tinerii lăm'J-
poeziţi sovietice, poetul vlăstar al Marei talent în slujba puterii sovietice, in sfcijba Zilnic, Colţul Feslivakjkh este vizitat do resc o seric dc probleme în legătura cu
Revoluţii Socialiste din Octombrie, inteine- refacerii patriei. zeci şi sule dc tineri: muncitori, ţărani mun Festivalul doi a Bucureşti
itorul noii poezii socialiste, Vladimir Mn- In perioada industrializării, el a creat citori, elevi şi studenţi care participă la Aceste conferinţe, întâlniri şi consfătuiri vor.
acovschi. numeroase oper© în care a redat eroismul programul compus din : Conferinţe, întru continua şi pe viitor. Din ziua de 13 lulio
„Maiacovschi a fost şi rămâne cel mai în muncă al oamenilor sovietici. In poezia niri, consfătuiri, efc., care sunt urmărite cu până la I August la Colţul Fosfiv nduiui
bun. col inai talentat poet al cpoeci nois- „Istoria Cuzneţcstroiufui şi a oamenilor din viu interes dc către participanţi. 6e vor ţine următoarele eonierinţe : „Parti
Cuzneţc" dedicată începerii construcţiei I<n 'jltimul timp la colţul Festivalului 6’au dul Mu.icîtoresc Român conducătorul şi în
tre soviclioe. Indiferenţa laţă dc amintirea
combinatului metalurgic dela Cuzneţc, Ma ţinut u i ciclu de conferinţe: Despre Con drumătorul Iubii a-1 tineretului din Repu-*
lui, laţă do lucrările lui, este o crimă" —
a spus Marele Stalin. iacovschi a redat cu putere neîntrecută gresul şl Festivalul Tinerelului”, „Să citim blica Popilară Română”, „Despre lupla pen
avântul creator, munca liberă, eroismul şi cărţi despre viaţa lincretolui lumii", consfă tru pace a F.M.TD.", „Qamonîi de ştiinţă
1
Această înaltă apreciere pc care a fă-
cut-o I. V. Stalin asupra lui Maiacov- lupta tară de preget a oamenilor sovietici tuiri : „Cum va li la Festiva*!", „Să cunoaş şi de artă îş; închină operile lor Fcstivar-
in făurirea unui viitor fericit. tem ţările de vinde vor veni oaspeţ i pen
sihi — marele poet al realismului socialist ’miIjî”, „Datoria noastră patriotică de gaz
Luptător perseverent pentru pace, Ma tru Festival . U R S.S., Chino, Corcea, ţă
— oglindeşte lără tăgadă importanţa va
iacovschi nu s’a dat îndărăt, dimpotrivă, s’a rile dc democraţie populară”. Întâlniri cu dă a lest iv atol ui" şi „Despre viaţa şi lupto
lorică a operei poetului şi în acelaş timp năpustit cu mânie şi a demascat fără cru delegaţii care au participai la Fcstivaiul eroului U.TC.-ist Fifimon Sârbii".
constituc imboldul cel mal de preţ pen
ţare uneltirile duşmanilor Statului Sovietic,
tru cititori, in a folosi in ţoală deplină
luând atitudine deschisă împotriva tuturor
tatea ei torţa şi bogăţia versurilor Ini Ma Manifestări artistice în întâmpinarea
acelor cc doreau un nou război, cântând
iacovschi.
în acelaş timp solidaritatea oamenilor mun Festivalului Tineretului
Poci înflăcărat, Maiacovschi şi-a dedicat cii. văzând limpede creşterea forţelor păcii,
■î.lreaga sa (or(ă de muncă, luptei pentru
a Statului Sovietic — centrul luptei pentru In întreaga regiune numărul manifes publicului din sală. devenită ncîncăpâ-
victoria comunismului. întruchipând în crea
pace. tărilor cultural nrlisfice în întâmpinarea toarc.
ţia sa măreţia ideilor Partidului Comunist, Contribuţia lui Maiacovschi in arta so Festivalului creşte mereu In urma succesului obţinut, publicul
trăsăturile epocei măreţe a distrugerii unei
cialismului este dc nepreţuit. Iii poemul Zilele trecute sindicatul învăţământ din spectator a cerut ca piesa să lic prezen
orânduiri vechi şi a construirii noii orân „Vladimir llici Lenin", Maiacovschi a fost :
duiri socialiste. cel dintâi poet care a creat în armonia şi oraşul Sebeş, cu concursul membrilor cor tată şi pe şceiia căminului cultural din
Marea Revoluţie Socialistă .din Octom pului didaotic din loca li late a prezentat oraş, pentru a putea fi văzută dc un public
maestria versurilor sale, chipul lui Lenin.
brie a avut o mare înrâurire asupra ope In „Poemul lui Octombrie" — poem patrio In sala căminului culturat „Miliaii Sado- mai numeros.
rei poetului. Zi dc zi după revoluţie lot veanu” un bogat repertoriu dc cântece ro
mal mult răsune! işi găseau în operele sale, tic — ca şi în cel de mai sus — ambele mâneşti Bn sala casei de cultură
problemele marilor înfăptuiri, figura omu considerate ca cele mal bune lucrări ale Intre bucăţile corale româneşti au îosf
lui sovietic, problemele sociale ale timpu lui Maiacovschi — răsună cu forţă uriaşă intercalate bucăţi dc cântece germane fru Formaţiunea artistică a tinerilor briga
lui, demascarea curajoasă şi necruţătoare tema luptei partidului comunist, care con mos executate . dc un grup de muncitori dieri dc pc şantierul tinerelului din Hune
a orânduirii capitaliste. duce poporul pe drumul victoriilor, se oglin şi intelectuali saşi doara oe cuprinde peste 200 de persoane
Poezia sa întruchipează intr'un inod ar deşte cu putere creşterea şi întărirea înal Beneficiul realiza*! în urma programu (ace Io* mai multe ieşiri pc teren în cins
tistic nemaiîntâlnit uriaşa superioritate a
tei conştiinţe a oamenilor sovietici, senti lui artistic în va-loare dc 1000 lei, a fost tea Festivalului.
orânduirii sovietice, a culturii sovietice, a Duminică 12 Iulie a c., această loi «na
omului sovietic cu o înaltă conştiinţă, pu mentul de înflăcărată dragoste pentru pa depus la CEC în oontuil Festivalului
nând in antiteză orânduirea capitalistă şi tria sovietică. ţiune a prezentat în oraşul Alba-lulia, in
La şcoaia Nr. 3
cultura ci descompusă. Maiacovschi a numit satira.„On râs ni sala festivă a Casei dc Cultură raionale
Maiacovschi în toată perioada vieţii sa micitor", şi poezia sa nu c lipsită dc sa In urmă ou câteva zile la şcoala Nr. 3 un bogat şi variat program artistic for
le de seriilor, a losl neobosit aclivist pe tiră. V. 1. Lenin a descoperit şi subliniat din Sebeş, colectivul corpului didactic, a pre mat din coruri, dansuri româneşli. sovie
tărâm social, un propagandist şi un înflă încă în anul 1922 acest lucru. In legătură gătit cu elevii unităţii lor, piesa „Fetiţa tice şi maghiare, balalaici şi cântece (so
cărai agitator al măreţelor idei ale parti cu poezia „Şed şi fot şed la şedinţe" Le Pădurii", o piesă frumos cxeoutată de micii lişti) româneşti, italiene şi spaniole.
dului lui Lenin şi Stalin. nin spunea : artişti amatori caire au 6lârn.it admiraţia ELENA IMBARUŞ
Luptător activ pe irontut scrisului, Ma „...N’am mai încercai... dc mult din punot
iacovschi a demascat cu o pulcre nease de vedere politic şî administrativ o aseme Artiştii amatori din Pefelea repetă ...
muită în poemul său „Război şi Pace" şi nea plăoere.. Nu ştiu cum se prezintă a-
in alte lucrări ale sale, caracterul prădalnic, ceasfă poezie din punct de vedere poefic, Printre multele echipe ce v.or tace cu rrlc specifice regiunii noastre „Haidăul de
imperialist, al primului război mondial. dar în privinţa politicii Vă garantez că c noscute minunatele tradiţii ale artei noas bâtă”, „Învârtită" ş. altele.
In operele sale poetice, Maiacovschi n’a perfect just". tre populare la Festivalul dela Bucureşli, Dvn cadrul echipei 6C relevă tinerii fra
ţi Domşa care 6unt exemple dc disciplina
fost un simplu povestitor al vieţii noi cc Maiacovschi a cunoscut bine realitalca va fi şi echipa dc dansuri din satul Peţctca şi calităţi artistice. Ca ei mai sunt şi
se făurea. Prin poezia sa şi prin întreaga vieţii; el a continuat tradiţiile înaintate ale raionul Alba Această eclnpă, se pregăteşte Sectiely Ioan, HâJălaie Ana, Ciorlen Maria,
sa operă, el a participat activ la crearea literaturii clasice ruse le-a înbogăţit şi intens, pentru a-şi insjşi şi desăvârşi arta Contor Viorica şi alţii.
acestei vieţi Eroul său este luptătorul con desvoltat creator, iar poezia sovietică con jocului „Haidăul”, Munca depusă zi de zi va asigura colec-<
J
secvent pentru binele oamenilor muncii, tinuă şl desvoltă tradiţiile minunate ale Una din repetiţiile lor a avui loc în tivului dc dansatori amatori din Peţclca pen
este constructorul viu al socialismului, o- luî Maiacovschi ziua de 12 Iulie ac., când tinerii dansatori Iru ridicarea măeslriei lor artistice, repre-»
inul ale cărui inlercse personale se imbi- Versurile lui Maiacovschi au rămas V ajutaţi de orchestra Casei dc Cultură raio zcntarca cu cinstea a regiunii noaslre*
uâ armonios, se leagă indisolubil cu cele astăzi şî ele vor rămâne peste veacuri, iar nale au dovedit că vor rcprczonla cu cins ocolo undo mii dc tineri dc pc ini ins j* glo
ele colectivităţii. el continuă sa trăiască cântai în poeziile le culorile patriei noastre în exprimarea rai- bului vor exprima în ţoale limbile lumii
In „Ordin de zi Nr. 2 pe armata ar
poeţilor progresişti din lumea inlreagă. minatelor creaţii artistice populare, daa<su- minunatele cuvînle : Pace! Prietenie!
4
Zi caldă de vară. Soarele străluceşte în câţiva paşi. stăteau doi copii pironiţi lo
toată splendoarea lui scăldând pătnâniul cu Prima zi de treeriş cului cu câlc un difuzor în mână Erau
razeie-i binefăcătoare Dc câteva zile timpul Cireşel Irnbru şi Mândreanu Ioan, pe care
menţinându se frumos, deci deosebit de priel lcclivişli, care le duc înspre girezile cc pândeau dc preluliivdcni sărăcia şi gliia- întrebând ui undo sc duc, ui au răspuns
nic pentru coacerea grâului, secerişul se eresc văzând cu ochii. Al|i colcctîvişli aşea rcic hrăpăreţe al© chiaburilor Astăzi prin plini de importantă : „Ducem difuzoarele'
desfăşoară într’un ritm din ce în ce mai ză sacii la izvorul bogal dc grâul ce cur grija partidului nostru am scăpat de să pe aria gospdărîei pentru ca să le instale
Viu Cât vezi cu ochii se întind lanurile ge din batoză răcie şi exploatare. Curând, curând, lo|i ze tovarăşul Alb o Vasile dela centrul de
gospodăriei agricole colective „Slcagu! Sacii sunt umpluţi şi legaţi strâns, apoi ţăranii săraci şi mijlocaşi vor urma pilda radiofienre"
Roşu” din comuna Miercurea raionul Se sunt trecuţi pe ca-nrfar, undei primeşte noastră". ★
beş. Clăile cu spicul marc Şi bobul auriu tovarăşul Tiizeş Andrei. După cântărire Ridicându se luă un pai de jos pc care In spre piaţă, carefc urcă mai greu,
lac mărturia celei mai frumoase recolte doi colectivişti se reped la saci, fi saltă în îl frânse in dogele Adresându i se comu scârţâind sub povara încărcăturii. încet,
de prin părţile locului. Cum era şi normal, spinare şi sc îndreaptă cu ei spre căru nistului Neamţu llie care se apropia, zise: încet, au ajuns la baza de recepţie. Maga
respectând agrominimul treerişul nu a în ţele care aşteaptă într’o parte a ariei. A- — Eşti obosit măi Ncamţulc ? zionerul, băgă mâna intr’un sac şî scoaso
târziat să înceapă. ceştia sunt tovarăşii Dureâu Pelju şi Bar- — Da de unde! Obosit eram atunci un pumn de grâu exclamând:
In drum spre aria gospodăriei colective, bu Vasile, oameni tineri, harnici şi ou când slugăream pe moşia grofului Telekî — Tiii, da oe inaî grâu! sunt curios
se zăreşte de departe batoza S M T.-uluî multă dragoste laţă dc muncă. din Drnşov, a6tăzî când văd că tot cc e aici cum va eşl la analiză, parcă n’ar a-vea
-- producţie românească a fabricii cc In timpul pauzei, înspre mine se în e al meu al tău, al multor ca noi, nu-s o- nici un corp străin'
poartă numele eroului U.T.C.-ist Vasile dreaptă un om mic de statură, cu o pri bosit deloc.. La analiză s’a stabilii o greutate hcc-
koaită Pe batoză, sunt a-rborate drapele. vire vioaie. Esie comunistul Cacoveanu Ni- ★ tolitrică dc 81, depăşind baremul cu 6 la’
Aria zumzuie ca un stup Colectiviştii a- colae. Dându-şi pălăria de pate spre cea Carele erau pline cu sacii pentru cola suită, iar corpuri străine au fost găsite
leurgă de colo, oolo, prin volbura dc praf fă spune plin de mândrie : cuvenită statului. S’a anunţai plecarea, 0.50 io sulă, deci o producţie mult supe
şi pleavă. Ir<> jurul batozei stau înşiruite — „Asta 2ic şi eu treabă, straşnic grâu latâ-t şi pc învăţătorul Helji.u Aurel — cu rioară faţă de normativ oare este de 3 la’
care încărcate cu snopi. Tovarăşul Roşea avem anul acesta” !. nedespărţita lui „trompetă” în mână, iar 6ulă.
Axcnte ridică fără oboseală dintr’un cai pe Se aşeză apoi pe ruda unui car. cuprin după el. reslul cântăreţilor din famfara că — Spune drept — se adresă magazîo
jumătate golit, snopii grei de rod, pe ba se aria cu ochii şi întorcând capul adău minului cultural Miercurea. E se aşează norul preşedintelui gospodăriei colective
:
loză. Aici snopii sunt primiţi dc colcctivis- gă : In fruntea coloanei care s’a 'mdreptat „Steagul Roşu” din Miercurea : aveţi 2 800
lul Culeanu Simion Colectiviştii Bunca — „Ei, tovarăşe I Una era când mă spe spre magaziile bazei de recepţie. Colec kg. la hectar ?
Ioan şi Miercurcanu loan fi înşfacă şi-l team muncind pe la chiaburi pentru o ni tivistul Crisiea Ioan, purta cu inullă mân — Dar 3.200 kilograme nu vrei ? Atâ
vâră cât ai clipi în gura veşnic flămândă mica toată şi aMa e când munca arc plată drie un drapel roşu ta avem tovarăşe la liectar — răspunse
a batozei. Paiele sunt luate în primire de omenească şi e a<prccia*tă cum se cuvine. La eşirca de pc arie, aud pc tovarăşul preşedintele şi pleca mândru ţinând în
către Cacoveanu Nicolac. Neamţu llie, Lu- Nici oboscla parcă nu o mai simt. înain Drăgoi Zaharia slrigând: Feriţi măi co : mână chitanţa numărul 1 pe oomună...,
idoşan Ioan, Sclienkcs Andrei şi atţi co te dc întemeierea gospodăriei colective ne pir că dă caii peste voi". Ink adevăi’ la DOINA OLARU
