Page 29 - 1953-07

PKOUrrAM DIX TOATK T ACELE. UNOI VAI t

PACE

şi

PRIETENIE!

ANUL V. Nr. 59 (292) DUMINICA 26 IULIE 1953 4 pagini 20 bani

Să accelerăm ritmul treerişului şi colectărilor Delegaţii regiunii noastre au plecat

Recoltatul cslc în toi pc întrog cuprinsul 6arcină de scamă au organizaţiile de bază ; la Festi
regiunii noastre. Coloclivişlii — partea cea ele Ircbne să instruiască lememic agita­
mai înninalji a ţărănimii noastre muncitoa­ torii, sâ-1 activizeze pc cei inactivi şi să i ...In sfârşii, ziua plecării spre Bucureşti referent prun la sfatul popular comuna!
re — Jăranii muncitori întovărăşii şi cci împartă la arie Şi pe grupe de casc pentru — Oraşul Festivalului — a sosit. Dc cuin din Jina — un vestit cântăreţ priceput în
cu gospodării individuale, sporindu-şi efor­ a duoc muncă dc lămurire dela om la om. au aflat tinerii dc pe cuprinsul regiunii doine. învârtite şi jieneşti. La Festival, ci
turile în cinstea zilei de 23 August şi a Un rol dc seamă în executarea la timp noastre, care fac parte din lotul delega­ vor interpreta doinele: „Câtu-Î muntele dc’-
Festivalului, luptă zi şi noapte pentru a şi în bune condiţiunî a treerişului îl au ţilor permanenţi, au început să sc pregăteas­ naM”, „La fântânii din Lotru”, „Sara
strânge fără pierderi recolta bogată d(n a- S M.T. urile Trebuc spus insă că în munca că Bucuria, dragostea de muncă şi viaţă, bună” şi alte minunate cântece populare
ccst an lor se semnalează o scrie dc lipsuri grave mândria de a fi tânăr înlr'o ţară a cărui .româneşti, isvorîtc din minunatul fotklor
Ca urmare a muncii politice desfăşurată La S M.T Orâştic de exemplu, reparatU Partid şi Guvern fac totul pentru fericirea al poporului nostru
de către organizaţiile de partid şi sfaturile batozelor s’a făcut superficial. iar unele tinerei generaţii, se citea pc feţele tuturor Interesante Ic sunt instrumentele cu care
populare, tn majoritatea comunelor regiunii, nicî nu au fost reparate Organizarea aii celor ce vor reprezenta tineretul regiunii cântă cci 28 de Mucraş' ; «Ic sunt construi­
secerişul a fost terminat la timp Gospo­ montării tractoarelor cu combustibil, asigu­ Hunedoara la marea întâlnire prietenească te de „jinno-Ai” din Văidcni, raionul Se­
dăriile colective şi întovărăşirile agricole rarea lor cu piese de schimb sc face cit se a tinerelului Mondial — Festivalul beş ; 2G dc fluicraşe sunt dc aceiaşi mărime
au fost şi în această campanie în fruntea poate dc proist şi fără simţ de răspunde Printre delegaţii lu Festivul a fost ales Iar restul de două mai mici, „la octavă”
muncilor, respectând regulile agrominimu- re Batozele S.MT-ului Orăştie cc Ic are şi stahanovistul Fabian Alexandru. Cc bu — Ne grăbim 6ă fim la timp la deschi­
lui Pot fi citate ca gospodării colective în raionul Haţeg, nu stal 3 zile fără să curie mare pe cl pentru cinstea ce i s’n derea Festivalului a spus dirijorul V. Du­
fruntaşe pe regiune la muncile de seceriş, trccrc un snop dc grâu din cauză că con­ acordai! Dar brigada s’a, în seama cui să mitru — şi, în acclaş timp, fiindcă era
trecriş şi colectări, cele din Obreja. Daia, ducerea S M T ului nu s’a îngrijit să apro­ 0 lase, pe perioada Festivalului ? S‘a gân ora 21 şi 14 minute, locomotiva accele­
Miercurea şi altele vizioneze tractoarele cu carburanţi. Deasc- dit mult ; apoi, la chemat pc Fabian Şte­ ratului pusese Şirul de vagowic în mişcare
Ţăranii muncitori întovărăşiţi din cornii meni, cele două batoze ale ,SMT. Alba fan. fratele său care face parte din briga­ îndreptă ndu-se spre inima patriei noastre
na Crislur, raionul Hunedoara, au fost pri­ care se află in comuna Cricău, nu au pu­ dă. au discutat, f a dat planul dc muncă, iubite,...
mii pe regiune, care au terminat trccrişul tut treora nimic timp dc 2 zile din cauză şi i-a spus : ★
şi au predat în înlr«>gimc cotele către stat că conducerea staţiunii nu a trimis o lampa — Grijă mare dragul meu, vezi nu fă Una din sălile do aşteptare ale gării
Denscincni, Intovărăşiţii din satele Sânto- de benzină necesară încălzitului şi pornirii rcnumele brigăzii de râs Suntem brigadă C.F R. Siineria îşi schimbase cu totul as­
hatm. Mintia, Filimon Sârbu din raionul tractoarelor „Lanz Buldog” fruntaşă, ne aflăm cu o realizare a indice­ pectul Nu mai era obişnuita sala de aş­
llia, sunt pc sfârşite cu trcerişul, iar cotele O ma-re parte din aceste lipsuri îi revin lui de 2.50 la sută teptare, unde călătorii picură de somn în
datorate stalului au fost predate în între­ sectorul Ji SMT. din secţia agricolă a sfatu­ — N'.’i] teamă — i a răspuns Ştefan lui aşteptarea trenului, ci o sală dc spectacole.
gime din primele boabe rezultate la treoriş. lui popular regional, care nu a controlat fe­ Alexandru — nc vom urca la indicele dc. Rând pe rând — la scurte intervale dc
3 poate şi mar sus. Nici un pas nu vom da timp — au sosit delegaţii la Festival din
Exemplul gospodffcriilor colective 'Şi al în­ lul în care au fost făcute reparaţiile bato­
tovărăşirilor agricole a fost urmat dc ma­ zelor şi tractoarelor, mulţumindu se doar înairoi- raioanele rogiunii noastre
joritatea ţăranilor muncitori din salcie re­ cu rapoartele birocratice trimise de condu ★ Trenul cu delegaţii regiunii noastre a-
giunii noastre In comunele Bărăbanţ, Tc- cerile staţiunilor, nu controlează şi nu Cine sunt delegaţii regiunii noastre, voa să plece din Simcria la orele 3 şi jumă­
iuş şi altele din raionul Alba dc exemplu, trage ta răspudere pc acei care sc fac vi caie sc vor întâlni cu reprezentanţii ti­ tate. Dela ore!c 22 şi până la plecare în­
secerişul a fost dc mult terminat, iar Irce- novaţi dc nealimcntarca la timp cu com neretului dc pc ţoale meridianele globu­ să tinerii nici nu au observat cum s’a scurs
rişul se află în toi. buslibil a tractoarelor pc teren. Dela sec­ lui şi — îşi vor slrângc mâi.ii Ic. legând timpul. Minunatul ansamblu dc cântece şi
Analizând situaţia muncilor agricole din torul S.M.T. al secţiei agricole regionale prietenii «Io neuitat ? lată câteva figuri din dansuri dc pc Şantierul Tineretului dela
regiune sc poale constata că totuşi mai c- pleacă des, ingineri tehnicieni, pe teren, cei peste 150 de delegaţi permanenţi |a Hunedoara Ic a oferit delegaţilor un bogat
xistă şi o scoc dc lipsuri grave, ale sfa­ chiar tovarăşul Crişan Ghoorgbe, şeful Festival stahanovistul Stamale Emil dela program artistic compus din cântece şi
turilor populare şi ale organizaţiilor de <sect\>rul JÎ, a Mat mai mj11 timp la SMT 1 C S. Hunedoara, a cărui brigadă stn- dansuri româneşti şi sovietice precum şi
partid în ce priveşte organizarea muncii Orâşlic şi In atic staţiuni dar nu sc vede hanovislă dc fierari belonişli lucrează, 2 cântece în limbile chineză şi Italiană
de Irccriş Dcşî în multe comune secerişul nici cel mai mic efect a muncii depuse de el începând din ziua de 17 Iulie. în coditul *
a fost terminal snu se află în curs dc a fi pe tcivn ultimei lini a cincinalului ; minerul sta- . .Sc apropia, ora plecării Delegaţ i au
tcrminaL lotuşi trcerîşjl ini a începu la Un mijloc puternic prin care treerişului hanovisl Mihai Şteînn dela mina Petrila primit biletele dc tren, au fosl repartizaţi
timp din cauză că sfaturile populare nu ,tj ponto fi scurtai mult cslc aplicarea me­ n cărui brigadă a ştiut sâ se ţină dc cu­ pc grupe şi vagoane şi-nu luai valizele şl
luat din vreme măsurile dc organizare a todei Brediuk Aplicarea acestei metode vânt, depăşindu-şi propriul angajament, s’au îndrcplal spre trenul frumos poava
«ariilor, nu s'ati îngrijit ca batozele să fie esto însă neglijată în mod nepermis în re­ îndeplinind sarcinile dc plan pc anul 1954 zal, care îi aştepta in faţa gării. Orches­
reparate şi scoase din timp pc arii. Organi­ giunea noastră dc către conducerile nu în 15 Iulie cum sc angajaseră, ci cu tra şi dansatorii ansamblului au ieşit pe
zaţiile dc bază nu au instruit temeinic agi­ SMT şi dc câtcc tehnicieni soc.ţici^agri­ 0 săptămână mai înainte peron Flăcăii şi felele din echipa de dan­
tatorii şi nu i-au îndrumai să ducă o mun­ cole regionale şi ai secţiilor agricole raio­ Să luăm alic exemple ca acelea ale colec­ suri îmbrăcaţi în minunate costume ro­
că politică intensă în rândul ţăranilor mun­ nale. Cea mai mare vină pentru faptul că tivistelor fruntaşe Bobiţan Elena sau Câr mâneşti. au încins o sârbă . înfocata pc
citori mobilizând ui ca imediat după termi­ în regiunea noastră metoda Brcdiuk nu sc na| Armeana, din raionul Alba, AUlca Au­ peron
narea secerişului să transporte grâul la arii aplică Jccât la 2—3 arii. 'o arc inginerul relia. elevă fruntaşă la şcoala profesională .. Locomotiva a fost aloşniâ la licnul dc
pentru a putea începe trecrişul. Caţavcia Stclian, care a avui sarcini pre din Alba tulia, Budur Stela, lăcăluş. frun­ Icgaţrlor şi mecanicul atent, aştepta sem­
Deşi In raionul Sebeş secerişul e aproa­ cisc trasate de Comitetul Execitiv al SLv taşă, Marcu Safta, sudoriţj autogenă şi nalul de plecare. Cu iuţeala fulgerului, în
pe gala. ia«r în unele comune a şi fost complect t*i!ui Popular regional pentru aplicarea me­ Toina Ana sudoriţă electrică, toate trei dela gară a intrat un tren cu delegaţi străini la
terminat, lotuşi începerea treerişului este todei Brcdiik. dar tot îşi nil s’a ocupat nici 1 C S Hunedoara — Filimon Nieolac. lami­ Festival : tinerii din Germania dc Vest,
tărăgănată dela o zi la ailla Din ceîc 89 în cea mai mica măsură dc popularizarea na lor slahanovist dela combinatul siderur­ R.f\ Cehoslovacă, Argentina, etc. Cânteodc
batoze existente in raion nu treeră decât acestei metode şi do organizarea aplicării gic „Gh Ghcorghiu Dej" Hunedoara şi tinerilor noştri le-a atras atenţia şi, cu loa-
20 Accnşi situai ic dăînuc şi In raionul llia, ci pc o scară mai largă In această direc­ alţii despre a c-ăroi dragoste faţă dc muncă tc că era o oră când somnul este mai dul­
unde nici 40 la sută din batozele existente ţie se face vinovat şi tovarăşul Crama Vn- şi învăţătură s‘ar putea scrie zeci de pa- ce. au apărut pe la ferestre Şi au început
nu au început trccrişul. iar octe ca/c au în silc vicepreşedinte al Comitetului Executiv gini să arunce flori către ai noştri Ceilalţi
cepul, din cauza proastei organizări a al Sfatului Popular Regional care se mul­ k făcură la fel Cci care cunoşteau limba
muncii, nil lucrează nici cu jumătate din ţumeşte doar -să traseze sarcini din birou Mai erau câteva minute şi acceleratul germană, au avut timp să schimbe chiar
capacitatea lor In salut Lcşnic dc pildă, fără să urmărească dacă ele suni sau nu spre Bucureşti, care se afla în staţia Si- şi câteva cuvinte
batoza stă zile la rând fără să Ircecc ni­ Îndeplinite pc lorcn mcr.a, avea să şi continue drumul mai de­ După 2 minjle trenul cu delegaţii stră­
mic din cauză că tovarăşul Ştaier Ludo­ In acclaş timp cu trccrişul Irebue să se parte Intr unul din vagoanele 6alc sc urca ini 6*a pus în mişcare.. După alte câteva
vic. locţiitorul de preşedinte şi tovarăşul desfăşoare cu succes şi colectările. Fiecare cară 28 de fluieraşi — înstrjmenlişli din minute s'a pus în mişcare şi tronul cu dc
Pocnnr Petru, secretarul Sfatului Popular, producător agricol Ircbue să ştie că preda­ comuna -lina raionul Sebeş Dirijorul lor legaţii regiunii noastre..
nu au nici o preocupare pentru a mobiliza rea la timp şi integ.ra-!ă a cotelor este o este 'ostul cioban Vasilc Dumitru — azi I DIACONU
ţăranii muncitor! la transportul grâului la datorie patriotică şi că dela această dato­
1
arii rie nu i csîe permis nimănui să sc sus-’ Calificat după metoda Kotleai*
Cu nimic nu este mai b.i.iă situaţia mei tragă. *
în raioanele Orăşlie şi Haţeg Printr’o lloiărir* a Guveiiului recent a- In anul 1951 tânărul Smglvcr Francisc, a Cu gândul de a învăţa cât mai bine
Comitetele raionale dc partid şi comi­ pacută, o sene de restante provenite (lin oa- venit în Valea Jiului unde s’a angajat ca taina acestei meserii, a începui î<i anul
tetele. executive ale sfaturilor populare ra­ tcle din anii trecuţi şi din plata că muncitor nccnlificnt In depozitul de lemne 1952 să sc califice la locul de mutică după
ionale frebue să ia cele mai urgente mă­ Ire SM T.-uri aj fost anulate pentru unii al minei Lupcm metoda Kotlcar, încheiind conlract cu ga
suri ca acolo unde încă treerişut n*a în­ producători ale căror recolte au suferit din Sosit aci, ol a 6lat dc vorbă cu mulţi tcristul Mâncscu Ghcorghc, din brigada
ceput să înceapă imediat. Organizaţiile de cauza secetei Această Hotărî re este cald muncitori cxpn.mându şi dorinţa de a sc condusă de tânărul Izbiceanu Marin. In­
bază şi sfaturile populare comunale trebuc apreciată dc ţăranii muncitori ca o nouă califica iiilr’o meserie Stând dc vorbă cu struit dc gaterislul Mănescu Gheorghc,
să fie îndrumate pentru a intensifica mun­ dovadă a grijii ce partidul şi guvernul o un galerist bătrân, acesta ia povestit în timp de 3 luni a devenit ajutor gnîc-
ca politică în rândul ţăranilor muncitori poartă pentru ridicarea nivelului, material cum a învăţat el mcscuie şi cât timp a risl, iar nu după mult timp galerist
mobilizăndu i să transporte grâul la arii şi cultural al oamenilor muncii dela sate. .durai până s’a calificat Bătrânul galerist Dacă stai dc vorbă cu tânărul Singhcr
pentru ca batozele să poală funcţiona ne­ Muncitori din SMT ş' G A S., colecti­ î-a arătat folui cum a muncit timp dc 13 Francisc iţî mărturiseşte cu sinceritate că
întrerupt. Ca 6ă poală Ii folosită întreaga vişti. ţărani muncitori întovărăşiţi- şi ani până a devenit muncilor calificat la început nu-i venea să creadă că se va
capacitate de lucru a batozelor, sfaturile individuali, grăbind recoltatul şi trecrişul, Acum când pentru toii lincrii sunt des­ putea calilica aşa repede şî să-şi însu­
pomi! arc frebue să organizeze munca fa îndeplinîndu vă obligaţiile către stal asi­ chise larg toate căile ponlru a învăţa şi şească pc deplin meseria .Astăzi Singhcr
a>rîî pc baza unui plan concret, întocmit guraţi hrana poporului muncitor, contribu­ a se califica în meseria pc care o iubesc, Francisc cslc muncilor fruntaş şi obţine
cu răspundere, iar ţăranii muncitori să iţi la ridicarea buneii «stări materiale a po tânărul Singhcr Francisc. a hnlărîl după zilnic însemnate depăşiri dc norme
fie îndrumaţi dc a sc organiza îfi cete Şi dc porului, la întărirea şi înflorirea pat-rieî multă chibzuială să sc califice în meseria RUSII CIIEORGHC
a sc ajuta unul pc altul. In acest scop o noastre. dc galerist. corespondent voluntar