Page 30 - 1953-07
P. 30
Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI
De ce în oraşul Sebeş Activitate rodnică şi multilaterală
Sa căminul cultural din Bozeş
treerişul a început cu întârziere Dacă drumeţului, ale cărui cărări in aci 6‘au plămădit cele 5 cercuri de stu
Suntean in p'»nă campanie dc treoriş. ţărani muncitori în jurul stalului popular spre treburile sale ar duce vreodată către diu — cercul dc pomicultură cu 54 tncm-
De terminarea la timp şi în bune condi- pentru o-l ajuta în muncă. Bnlşa ori mai în sus spre Almaş, j s’nr hrii. cercul de apicultura cu 15 inomhrj,
(iunî a Irccrişului, depinde in mare mă Doasemenj tovarăşul Bcsohi Sioiion mem oferi prilejul să poposească In satul Bo coreul dc gătit cu 15 membri şj ccroul
sură asigurarea pâinii poporului nostru bru al Comitetului Excculiv ui Stalului zeş din raionul Orăştâc, cu siguranţă că dc puericultura cu 24 membri — undo
muncitor. Dcaccca sfaturile populare coniu Popular al oraşului Sebeş şi deputaţii ar rămâne mult animat do bogăţia natu ţăranii muncitori şi gospodinele au învă
«ale organe locale ale puterii de sfat şi or Topârecanu Danci, Zimmerman Iosif, Suciu rii ce cmjufă locurile, dc specificul mun ţat cum să şi făuresacă o viaţă din ce în
ganizaţiilc de partid, au datoria să asi Eca-tcrina şi Petrişor 11ic. care au lost cii oamcji.lor Zumzetul albinelor ce cuprind ce mai frurtionsă. mai îmbelşugată.
gure terminarea Irccrişului cât mai repede, aleşi de oamenii muncii din oraşul Se şi Împânzesc larg câmpurile, belşugul Aci, în sala căminului cultura! ţăranii
mobilizând ţărănimea muncitoare să-şi beş să conlribuc la conducerea treburilor fructelor cc îndoesc prin greutatea şi mul- muncitori Buda Adam. Buciumau Nicolae,
strângă grâul în cel mai scurt timp la obşteşti, vor trebui să privească cu mai fimea lor, până la pămânl crengile pomi Noja loan, Noja Nicolae şi alţii, au în
arii făcându-l stoguri, iar pentru desfă multă dragoste sarcinile ce li se încre lor, Ic întâmpină încă înainlc dc a inlra văţat la cercul pomicol altoirea în ochi
şurarea Irccrişului, transportul cerealelor dinţează şi să le ducă la îndeplinire, dând tn sal. la cireş, prun, măr şi pâr şl tot alei au
a paielor dela arie în bune condiţiuni, dovadă că merită să poarte titlul dc de-, Dar Bozeşul — salul în caic principala învăţat cât dc avantajoasă este valorifica
să organizeze cote do grupe de casă Or put ut al sfatului popular. ocupaţie a oamenilor csle creşterea vite* rea fructelor prin cooperaţie. Aci, ţăranii
ganizând în felul acesta munca 6c va De lipsurile cc se manifestă la Sfatul lor. albinăntul şi prelucrarea Jrudelor — muncitori au învăţat la cercul apicol cum
putea evita aglomeraţia dela arii merită să fie cunoscut şi pentru minima să pregătească ooşniţelc sistematice şi fe
Popular al oraşalui Sebeş în organizarea
Hotărîroa Partidului şi Guvernului din trcerişului, se fac vinovaţi şi membrii Co la şi complexa-i viaţă culturală oc se des lul cum Irebue luată prima recoltă, «ar
9 Mai a.c. arată limpede ce au de tăcut mitetului Excoutiv al Sfatului Popular ra făşoară în rândul ţărănimii muncitoare femeile muncitoare Munîoiu Elisabcta, Ru
sfaturile populare comunale şi fiecare om ional Sebeş, cum este tovarăşul Longhea Trocului a lăsat şi aici urme adânci, sii Mnria şi altele, hu învăţat la cercul
ol muncii în campania de vară. In vede Nicolac care răspunde în această campa dar comuniştii din sat in frunte cu To- dc gătit cum se pregăteşte dulceaţa de
rea terminării Irccrişului cât mai repede, nie dc oraşul Sebeş Până în prezent to moaic Alexandru secretarul organizaţiei dc caise verzi, ele.
Hotărîrca arată că treerişul va trebui să varăşul Lenghen nu a binevoit să se de bază. alături dc care stau tinerii atcniişti Biblioteca căminului cultural ce numă
înceapă cel târziu după 5 zile dela data plaseze la sfat ut oraşului pentru al aju şi la care se adaugă cu trup şi suflet ră 575 volume, n'a rămas fnafara acfivi-
lăţii culturale In trimestrul II al anului
începerii secerişului, lucru care n’a lost ta şi îndruma în muncă, doar întro zt ţăranii muncitori, luptă pentru a alunga curent, ţăranii muncitori s’au bucurat ca
respectat dc unele sfaturi populare comu prin tctelon a anunţat Coniilolul Execu cu desăvârşire întunericul pentru a trezi
niciodată de bogăţia învăţămintelor culese
nale, printre care se numără şi Sfatul tiv ai Sfatului Popular din oraşul Sebeş, la viată arta creată de popor. înăbuşită
dc pe urina recenziilor făcute asupra ro
Popular al oraşului Sebeş Deşi aci se ca să şl ic că dânsul răspunde dc oraşul dc domni şi do boori veacuri de-arândul. manelor : „Milrca Cocor”, „Născuţi în
cerişul a început mai bine dc 2 săptămâni Sebeş în această campanie şi urmează ca Iată că acum oamenii muncii din sa furtună” şi „Pământ desţelenit”
şi este aproape pe terminate, dar Irecri- înlr’o zi când are mai mult timp liber să tul Bozeş prin grija partidului şl-au a Datorită metodelor de muncă atractivă,
şu.’ Încă nu a început. vină să-l ajute în muncă Din păcate to menajai în localul 'jndc altădată primarul, bibliotecarul Dudu ftarion a reuşit ca
La 5 zdc după începerea sccorişului Sta varăşul Longhea, până în prezent nu a jandarmul şi perceptorul hotărau singuri celor 112 ţărani muncitori, copii şi tineret
tul Popular al oraşului Sebeş a soos cele avui 1imp liber, iar Sfaiul Popular ai soarta salului — în fosta primărie — un din sat să le facă piriclon nedespărţit, car
4 batoze In câmp, dar nu s’a gândit că oraşului Sebeş a fost complect lipsit dc cămin cultural, lăcaş de lumină şi cultură. tea. Cartea îi va ajuta pe ţăranii mun
tjftie Irebue organizate după schiţa pri ajutor practic din cauza comodităţii şi Aci. Jn căminul cultural, se pregătesc citori din Bozeş să dcslegc şi să pătrundă
mită dela raion şi dotaitc cu materialul a metodelor dc muncă birocratice cc le pentru a da programe artistice în cinstea tainele ştiinţei, să despice vremea în două :
necesar pentru a se preveni orice pericol praotică tovarăşul Longhea, acela de a Festivalului cele 4 echipe artistice din trecutul plin de chin şi de amar şi viito
dc incendiu. Nu a fixat locul prin ţăruşi ţine legătura ou masscle prin (ciclon. care: 2 dc dansuri cu 12 membri, una dc rul luminos şi fericit.
care să indice unde şi va aşeza stogul fic- ComitoUil Executiv al Statului Popular cor cu 20 membri şi una dc fluieraşi cu Cât dc nobilă este misiunea oolor che
ca. . ţăr-an muncitor. La dala dc 19 Iulie, raional Sebeş va trebui să Ragă la r.ăs- 12 membri Aci, s’au ţinut numai în tri maţi să dea lumină, cât de mare este rolul
abia erau transportate la orii câteva bu pun torc asemenea oameni care privesc mestrul II cele nouă şezători, cete cinci căminului cultural...
loaic de apă şi câteva grămezi cu nisip. cu atâta uşurinţă sarcirxilc ec li se încre seri culturale şi oclc 16 ooofcrinţc. Tot I POPA
In ce priveşte transportul grâului, la 19 dinţează.
Iulie po arii nu se găsea nici un stog cu Este necesar ca, Comitetul Excculiv a(
grău. La una din cete 4 arii nu era fă Sfatului Popular al oraşului Sebeş, să ia I N F O R M A Ţ I E Ştiri din oraşul Petrila
cută nici instalaţia electrică, iar batoza era cât inai degrabă loaic măsurile pentru a Pentru a se veni în ajutorul absolven
transportată pe alic holde din cauză că urgenta treorişul, iar organizaţia dc bază ţilor clasoi a XI a care urmează a se »n- Cadrele de mâine ale industriei
proprietarului de batoză nu i s’a indicat să Instruiască şi să folosească în aceas scrio la institute şi facultăţi, începând cu Tinerii elevi dela şcolile S F U Minieră
locul unde va fi organizată aria Toate tă muncă agitatorii lămurind ţărănimea 25 Iulie a.c. se vor dcscliido la Alba luîia. şi dc oonstruiC|*i din Petrila, se pregă
aceste lipsuri au făcut oa treerişul să fie muncitoare dc aşi transporta grâuj Ja Deva şi Petroşani cursuri de pregătire la tesc intens pentru depunerea examenului dc
arii, arătânAU'le pagubele mari ec 60 vor sfârşit dc an
mult întârziat în oraşul Sebeş. următoarele obiecte: limba română, lim
putea produce lăsând grâul pe holde. Tot La şcoala S EU Minieră din Pclrih vor
Tovarăşul Constantin Vnsi.lc vice preşe ba rusă, matematici, fizică, chimic, ştiinţe absolvi anal-acosta 138 de elevi, care s’au
odată să organizeze treerişul la arie în aşa
dinte al Sfatului Popular al oraşului Se fel încât să se înlăture toţi timpii morţi, naturale şi istorie. calificat in (rumoasa meserie dc miner.
beş. şi secretar al organizaţiei dc bază va mărind ritmul tlrcerişului zâlnic Cursurile vor fi încadrate cu profesori Iri timpul anului, elevii jj fost meditaţi
şi ajutaşi peniru a-<şi iivsuşi tcn>einic me
trebui să privească ou mai multă răspun Fiocărix producător agricol, fiecărui ac cu cea mai inallă calificare pentru a asi
seria dc miner, de către cei mai buni teh
dcrc sarcinile oc-i stau în faţă în această tivist de parlid şi de stat, Irebue să i fie gura o temeinică pregătire a viitorilor slu-
nicieni. stol)anovişti ş' fruntaşi în producţie,
campanie, va trebui ca sarcinile cc le limpede că de succesul Irccrişului, de exe dcn|i precum şi dc tovarăşul director al şcolii
arc schiţate în planul de muncă să Ie cutarea lui în timpul cel mai scurt de informaţii supliiQcnlarc se pot primi Kcr! Iosif fost miner fruntaş la mina Pe**
traducă în viaţă, mobilizând cu ajutorul pinde asigurarea pâinii poporului nosiru dela Secţiunea de învăţământ regională trila
comuniştilor şi a agitatorilor cât mai mulţi muncitor. şi dela Secţiunile dc învăţământ raionale. La şcoala S F U Construcţii, care <s'n
deschis în primăvara anulii 1953, cei
peste 200 elevi şi-au depus examenele în
Delegaţii întâmpina Festivalul 6ăptăniâna aceasta.
In această şcoală elevii sau calificat în
LA TABARA sută făcând o economie de 3.977 Ici, iar un loc în Combinat răstoarnă normele, meseriile dc : zidari, bctonişli, tc.icuitjvi
al doilea eu 97 Ia sută făcând o econo lăsăndu le în urmă zilnic, cu 80 200 la şi mozaicari
— Zilele se scurg una câte una, Fes
mie dc peste 380 lei. sulă Aslfeî cinstesc Festivalul
tivalul va începe in curând. Da tovarăşe
Şi între ’ntâii patrioţi ai vieţii noi cc Tânărul Dchcl Petre, responsabilul bri
Do bre: — Festivalul cu manifestaţiile lui La şantierul 703 Construcţii Petrila, mun
grandioase . se’nalţă în ritm cu terino crvdrala, se gă găzii. cu ochi mari şi îndr.Tsncţi, stă aplc citorii const-FJClo/i împreună cu brigăzile do
seşte şi Stancu loan ci brigada-i utemislă cat peste o masă unde „Scânteia Tinere
— Tovarăşe loncscu, şti ce înseamnă tinerel, şi-au respectat angajamentul
Aceştia, şi au luat angajamentul ca până
pentru mine acest eveniment ? înseamnă lului" îi vorbeşte despre marea întâlnire luat în cinstea Festiva Iu Vii. Ei. au ter
la Festival, să execulc din economii 62 mondială a celor cc vor Pace minat înainte de vreme un bloc pentru mi
că’n fiecare zi. Irebue să-mi depăşesc tot
tuburi de canalizare, iar depăşirile de nor .. încă 18 zile, şi-t vom îmbrăţişa pe tâ neri. care este înzestrat cu 43 de aparii?
mai mult sarcinile de plan, sa lupt lot
mă să le fie cu regularitate între 160—200 nărul partizan sârb. Pentru libertate, el menle. având tot confortul necesar.
mai mult pentru ridicarea măreţului mo
la sută îşi varsă sângele şi-şî dă viaţa, pentru fe
nument a erei noastre socialiste — ter In timpul lor liber, tinerii elevi ai şcolii
mocentrala. To|î sunt ulemişti. iar ulcmîştii sunt ricirea noastră, cu astăzi mi-am depăşit S F U miniere din Petrila au efectuat în
neîntrecuţi în munca creatoare, plină, de norma cu 106 la sută. cinstea Festivalului Mondial al Tineretului
Da, aşa este. Dar spune-mi, cu planul
etan tineresc 11000 orc muncă voluntară, la bazinul de
cum staţi ? LA POALELE CETĂŢII
LA SAHIA... înnoi .arc a lest de cărând inaugurat.
— Acum lucrez îo contul lui Iulie 1954
Aoolo unde costişul ce vine din cetate Bn cinstea zilei de 23 August
Cred însă că voi termina cât dc curând Seara, venind de undeva din susul Cer-
începe să se piardă, unde pământul obosii şi a zilei minsemtaî
aecst an Şti, pentru Festival... rrci, începu să Îmbrace în mantia sa uriaşii
de ani se întinde drept, oamenii noi, au La mina Petrila în Irunfea întrecerii so
Minunat ; şi brigada mea munceşte în dc oţel-furnalcte. pornit să ridice locaşul dc cultură — Pa cialiste se află brigada complexă eondisa
contul zilei de 21 Ianuarie 1956 Straşnici l-a ora aceasta, paşii tinerilor din Com latul Cultural din Deva de stahanovi6tul Haidu lulîu “'dela sectorul
îmi sunt băieţii în muncă Dar cu econo binatul Siderurgic „Gli. Gheorghiu-Dej” Aîci zilnic, vârstnici şi lînerî, bărbaţi XI Această brigadă datorită aplicării Me
miile cum staţi, căci şti, fără economii... se îndreptau cu ma-re grabă înspre clu şi femei vin în timpul liber, ca prin mun todei minerului stnhanovist 60vietic Ncv-
că voluntară să conlribuc la ridicarea aces
— Da, ştiu. Până acum avem peste 36000 bul „Alexandru Sahîa”. Aici tov. Mustăcită gorodţov, obţine lunar şi săptămânal depă
tui măreţ edificiu de cultură. şiri dc producţie între 90 şi MO la sută şl
kg. fier vechi colectat din partea Comitetului U.T.M. a Combina Pi intre întâii constructori dc pe acest
— Ei, atunci c bine. Noroc bun. nc’ntâlnim tului, trebuia să ţină o conferinţă despre lucrează în contul Finei Aprilie 1955
1a şut şi la Festival. şantier se află şî tânărul ulemist l/îmic Brigada minerului s*a‘ianovi6t Mihai Şte
ocl de af treilea Congres Mondial al Tine Aurel, care lucrează neîntrerupt, zi de zi fan dela Sectorul I, aplicând la locul de
★ relului
la cele două maşini dc betonat oe j sunt muncă metoda graficului ciclic, dă p.itrieî
Şi ca aceşti doi tineri, şi brigăzile con * cărbune în contul primelor zile a!c -inulii
încred tn ţaţe
duse dc ulcmiştîi H. Alccus şi N. Stratis, Camera în care este instalat colţul Fes* Pentru munca depusă, tânărul Irimic a 1955.
vor puica să spună cu cinste oaspeţilor llvalului, feeric luminată dc mulţimea be fost ales dolcgal acolo unde în August La mina Petrila, II brigăzi de mineri lu
întâlniţi la Festival, că pentru fericirea ti curilor, era gătită dc sărbătoare va răsuna din mii dc piepturi tinereşti? crează în prezent în contul anului 1951. şe-
f<ii acestor brigăzi fiind toţi stahanovi.fti.
neretului din lume şi ei şi-au depăşii în Brigada Ta ca şi în mupcă, e prima Pace I Prietenie I MORAR U MAR IA
luna trecută normele — primul cu 62 (a aici. Ea sosise în grup, îfşa cum toţi la .SERVER UJAN corespondentă voluntară
