Page 31 - 1953-07
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a
Tribuna agitatorului Mai multă răspundere
în organizarea schimburilor de experienţă
O convorbire cu tinerii pe tema
Festivalului Schimburile dc experienţă se organi unde este instalat funicularul pentru cor-
zează cu un scop bine definit Ele au roJul liănit buşteni Aci, cablul purtăloir al fu-
2nlolc trecute In scoţia oxcsăric dela ncscu Gavrilă, care face |vartc dhitro c- de a conlribui la răspândirea experienţei nicnlarului nu era bune înIins, iar telefo
j.C.S.H., imediat după terminarea lucrului, cbipă de fierari loetonikşli, s’a angajat ca In în,liniate, la îmbunătăţirea metodelor dc mun nul nu funcţiona. S’a trimis o ştafetă la
că şi a organizării muncii, în scopul mă rampa dc încărcare a funicularului şi în-
guupuri, grupuri de tineri, 6’au îndroptnt spre cinstea Festivalului să depăşească norma
ririi producţiei şi productivităţii muncii. sfârşil începe Iransporlul buştenilor şl
oolţul roşu, pcnlru a participa la convor cu 50 -la sută, să ajute pe tinerii din echipă
Conducerea trustului pcnlru exploatarea inginerul Pavcl da şi aci câteva explica
birea cu tânărul ag-ifalor, stahanovislul Ic pentru ca toţi să obţină insigna G M A. şi şi Iransporlul lemnului Sebeş, (director ţii şi caulă „să se acuze” dc cele întâm
nesc u Petre. F.G M A. Tânărul Ştefan Dinu a aratat tovarăşul Marta Miliai) şi Comitetul Sin plate.
In laţa celor peste CO de tineri veniţi dela felul în care brigada N<r. 2 a lucrat 19 orc dicatului regional Lcjnn-Forcstier (preşedin Lipsurile în organizarea schimbului de
te fovarâşul Dosa Gheorghe) au avut ini experienţă s’au manifestat şi în şedinţa
sectoarele ciclu de piloţi, turnătoria de fără întrerupere pc şantier atunci când s’a
ţiativa organizării anui schimb de expe- oe a urmat Oamenii sc aşteptau
cărbuni, în faţa brigăzilor, printre care se corul sa fie executată o lucrare urgentă, do rionţă în co priveşte mecanizarea mun că aci să fie prezentat un referai:
numără şi brigada slalKvnovistă condusă vedind un înalt patriotism. cilor grele. La schimbul de experienţă care documentar despre importanţa mecanizării
dc tânărul Stamatc Emil, agitatorul Io- In numele brigăzii slahanovisle din care a avut Joc la exploatarea forestieră Grădiş muncilor g*rele în domeniul exploatărilor
->cscu Pct/c a prezentat referatul „Cum tre- face parte a luat cuvântul tânărul Cărare tea de Munte din cadrul I.F.ET ului Orăştie forestiere, cum aceste mecanizări con.tribuc,
ou hat parte stahanovşlij şi fruntaşii în sau au contribuit la ridicarea producţiei
^ue să sc pregătească tinerii pentru Festi Constantin, care a spus: „Brigada noas
producţie şi tehnicieni dela toate I.FE.T.- sau productivităţii muncii, La reducerea pre
val", care a fost ascultat cu mult interes tră merge ^i ea- la Festival, dar ţin su a- urile cc aparţin de aCfcst frust. ţului de cosi, realizarea de economii, ele.
de către participanţi, cl fiind întocmit cu minlesc cu noi vom merge acolo cu cind- dar nici vorbă dc aşa ceva.
Iniţiativa a fosl frumoasă însă fotul
ajutorul biroului organizaţiei dc bază şi pc na’/rl realizat". Aocastă brigadă condusă de cuni a fost organizat schimbul de expe Iincepc şedinţa şi inginerul Pavel ropeJj
baza materialelor apărute în carnetul agi Slamaitc Emil Lucrează în contul ultimilor rienţă a dovedit lipsa de răspundere a ccoacc spusese mai înainte La focurile de
tatorului şi în presă. luni ale cincinalului şi toţi tinerii din ca invţiator-lor ei Dela început sta văzul că muncă „sc mai scuză” şi ia loc Ia apoi
lucrurile n’au fost bine chibzuite. Plocarco cuvântai tovarăşul Dosa Gheorghe pre
Dtipă oc agitatorul loncscu Petre a ară sunt propaş' pentru a merge la Festivul.
în munte la exploatare sc fixase la om şedintele Sindicatului regional Lemn-Fores-
tat importanţa Festivalului şi lelal în care Au mai luat cuvântul tinerii Baloşin Pe /, dar fiindcă cei din conducerea trustu ticr (care mai înainlc şi-a făcut ros! de
tinerii din sectarul cocsârie a.u înţeles să tru, Răduţu Constanlin, Drăguţ loan şf lui Sn frunte cu directorul Manta Miliai, o undiţă şi sc dusese la pescuit, dc!...
intănrpinc acest măreţ eveniment, cl a mar alţii, care stau angajat cu în cinstea Fes nu au sosit la timp s’a plecat cu întâr nu avea omul altceva mai bun de făcti')j
arătat sarcinile care staa în faţa fiecărui tivalului să intcnsilicc întrecerea socialistă ziere de mai bine de o oră . a spus şl el câteva cuvinte, îrvsă gândul
tânăr. In încheiere agitatorul lonescu Pet-re să aplice metodele sovietice, să realizeze După multe lărăgăneU. delegaţii ajunşi lui nu era ta şedinţă ci la... pescuit
s'a anga.jat ca fnvprcună oj fntreaga sa bri la exploatare vizitează un punct mecani La discuţii au luat cuvântul câţiva mun
economii, să facă munci voluntare şi 6ă
gadă să realizeze în cinstea Festivalului, zat- înzestrat cu gater pentru despicat tra citori şi tehnicieni, care au criticai foarte
ducă muncă de lămurire în rândurile tineretu
planul cincinal verse şi un circular pentru doage. S’au timkl lipsurile conslat.vie.
lui, pentruoa să nu rămână niciun tănă* ca
Au luat ajx>i cuvântul 12 tineri care au dat câteva explicaţii de către directorul Sc pune întrebarea: mecanizările ta
desbăluf atât problemele dc producţie, cât re să nu cunoască importanţa Festivalului, I.F.ET ului Orăşlie. Strâmbu şi inginerul I.F.ET. Orăştie au lost făcute numai ln
şi politice, legate de Festival. Tânărul Sus- la care fiecare să i-a parte activă. şef Pavet S’a trecut apoi mai departe la scopul dc a se face demonstraţii nereuşite
s’au pentru a mccaniza înlr’adevăr mun
rampa dc încărcare unde s’au dat deasc-
I N F O R M A R E menon câteva explicaţii sumare despre cile grele, pentru a uşura munca fizică
traaisporlul cu role şi troliul pentru încăr a muncitorilor, pentru a se mări proJuc-
ţin şi productivitatea muncii şi a se re
Direcţiunea Generală a Rezervelor de Admiterea elevilor în şcoUlo profesionale cat buşteni.
duce preţul dc cost al malerjalelor lem
Munca anunţă, că ferire 15 Iulie—15 Au se lacc pe baza certificatului medical şi Aci s’au făcut şi dcnxxslraţii practice; Sc
noase ?
gust a c. încep înscrierile la şcolile pro- certifica ful ui de absolvire a 4—7 clase ele porneşte motorul, se leagă buşteanul de
Dacă participanţii la ucost schimb dc
fos ion a Ic. mentare. funia iroliului şi când să I ridice penVru
exjicricnţă au avut ceva dc învăţat, apoi
Durata şcolarizării este dc I, 2, şi 3 ani Candidaţii şi candidatele trebue să aibă a-J pune în vagonct, frotiul nu poate fine
în primul rând ei au învăţat cum nu tre
după meseria tn care sc pregătesc, iar vârsta minimă de 14 ani şi maximă de buşteanul suspendat în aer ca apoi să-l
bue organizat un schimb dc experienţă
învăţământul şi întreţinerea tn şcolile pro 1G ani împliniţi la I Iulie 1953. lase uşor pe vagonet Pricina o constată
fesionale a elevilor, sunt gratuite fn tot Pontiru meseriile miniere, siderurgice Ş> odată cu delegaţii şi conducerea I F.E.T.- şi un ai doilea ră<nd au învăţal că instala
cursul şcolarizării. construcţii sc admit dispense de vărstă iriui Oraştic. Troliul nu avoa frână ţiile dc mecanizare a muncilor girotc în
Elevii care se înscriu sc vor putea cali pâoiă la 18 ani. La demonstraţia făcută cu transportul sectorul forestier trebue bine puse la punct
fica în meseriile de: metalurgie, siderurgie, Informaţii asupra aotolor care vor însoţi- cu role s'a constatat că rolele sc învâr înainte dc a fi date în exploatare, pen
chimic, transporturi, electrotehnice, miniere ccreritlc de înscriere so vor putea primi ta esc greu in locaşurile lor neavând lagăre. tru a funcţiona ln bune corvdîţiuni
şi construcţii. toate şcolile profesionale din regiune. De aci, delegaţii sc deplasează la focul F EMIL
Deva şi Doctorul Cerchez dela Lunca care tărăgănarea dcsclvidor-ii ccnlrului de transfu
Pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii depun o muncă ncohositoare în Îngrijirea zie din Hunedoara de către Dr Bran, ne
glijarea totală a muncii de educaţie sani
bolnavilor Dr Dobocan loan dota Cug«îr,
in regiunea I hmedoara Dr C’iîrmjgiu Alexandru din Deva şi Dr taro din parlca Dr Drafla Popcscu din
Dumitriu dota Brad, care depun interes şi Hunedoara, sunt practici profund greşite
dovedesc multă preocupare în buna organi şi dăunătoare muncii sanitare, cc nu mai
NICMITA ALRXANDUU
zare a insîiluţii'lor ce le conduc. O preo corespund condiţiilor noi şi trcbucsc cur
cupare intensă pentru ameliorarea condiţî- mate cu desăvârşire.
Studiat organizării sănătăţii publice în o- troşani când a fost criticată lipsa de prin
loi de muncă, prevenirea îmbolnă virifor Cazuri de delăsare în muncă, de negli
răiuluirea sxialistă şi în cea burgheză scoa- cipialitate de clasă a Ministerului Sănătăţi şi scăderea incapacilăţilor de muncă are şi
.tc !a iveală deosebiri fundamentale !n timp privind grija pentr'i centrele muitcilorcşt\ jenţă in păstrarea bunurilor poporului suni
Dr Dumitrescu dela Hunedoara frocvonle la circumscripţia sanitară Lunca
cc statul burghez a transformat medicina 6*a obţinut o ameliorare evidoniă In ce
In nu nea de educaţie sanitară sc evi Cernii unde doctorul Stoica Enca a lăsat
în marfă, medicii devenind nişte negustori priveşte asigurarea numerică şi calitativă denţiază în mod aehv Dr. Milm do!a Lupem neacoperit dispensarul, cceacc a făcut ca
de sănătate, in statal soc’ahst ocrotirea să- a cadrelor mcdico-sa uitare. Recrutarea şi
care a ountribuit la formarea de cadre aju o marc cantitata dc materiale să sc dis
nataţii oamenilor muncii este ridicată la ran trimiterea din cenlrcle universitare şi di a
tătoare în echipele sanitare (Drujine) sau trugă, sau circumscripţia Pui, unde dis
ga! dc problemă de stat Principiile socia spitalele mari urbane a cad re Ion mcdico-
tovarăşul Dr. Dumitru dela sanalorul T.B.C pensarul nu a funcţionat Ump de 4 luni din
liste. ale ocrotirii sănătăţii sunt realizate în sarntarc. a dus la ridicarea nivchiţji asis
Brad. care duce o muncă dc lămurire re cauza lipsei de interes a medicului
practică dc călrc Ministerul Sănătăţii cu tenta: medicale în regiunea nansîră marcabilă dela bolnav la bolnav î-n scopul
sprijinul Partidului ş* Guvernului îmbunătăţirea activilaţii sanitare în regiu- Alături dc medici duc o muncă susţinu
combaterii cosmopolitismului farmaceutic, tă numeroşi felcori, moaşe, surori, pcaso-
îmbunătăţirea deservirii mcdicasaoitare a mc ii Hunedoara a făcut să scadă simţitor demonstrând valoarea preparatelor româ
oamenilor muncii şi îndeosebi a muncitori mortalitatea gencrai.1, excedentul natural neşti şi a oefu din LI R.S S. nal de serviciu. Folccriţclc Butnaru Dro-
zida din Lonca. Ciobunu Maria din Pe-
lor din întreprinderile industriale de bază, al populaţiei cslc Ln creştere iar fmbolnă-
Succese însemnate au fost obţinute şi trila, şi M’ladin Florica din Uricani, sau
dezvoltarea orientării şi activităţi' profilac virîle, fn special cete molipsitoare şi cu ex
în ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii rema«rcat în munca dc prim ajutor dat la
tice în toate domeniile, promovarea unei tindere in massă aj scăzut dela sate. domeniu în care se evidenţiază
jaslc pcililioî de cadre în scopul asigurării Toate acestea oglindesc pe deplin îmbuna- medicii Deceanu Nicolae din Bretea Rumâ.iă locul în muncă. Sunt şi cazuri de felceri
numerice şi calitative a cadrelor necesare tăţ rca condiţiilor de trai ale color cc mun care au lugit de răspundere Şi nu s’au n-
Haţeg, Românu Pavc( dela Sălajul Supe
pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, fun cesc, -jg'dndcsc justeţea politicii partidului rălnt demni dc încrederea acordata pără
rior, Găluşcă Nicolae dela Crişcior — Brad
dament arca întregii activităţi medicale pe nostru şi faptal că în statul noslrj de de şi alţii. sind locul dc muncă, cum sunt Pană Vic
şti nţa medicală sovietică, pc geniala învă mocraţie populară, omul şi ocrotirea sănă Există însă şi mediei care dovedesc încă tor, Voinen loan şi Ciulac Viorica
lătură a tui I P. Itawlov, sunt sarcini fjn- tăţii celor cc maneesc sunt mai presus dc un nivel politic şi ideologie scăzut, medici Lipsurile, deficienţele, care mai exislă în
damc.nalc caro stau la baza palîEcîi sam- orice afacerişti, delăsători în muncă, fărj ataşa că în domeniul muncii sanitare a regiu
lare Pentru transformarea spitalelor regionale mont faţă. de bolnavi. Un astfel dc exemplu nii noastre, sc explică prin laplnt că sunt
l.i regiunea Hjnoxkura ocrotirea sănă şi raonnle în puternice centre metodologice, negativ este Dr, Ghîca Vasiliu din circum încă o serie dc cadre medico sanitare care
tăţii oamenilor muncii sc desfăşoară in pri pentru ocuparea circuli ser îpţ iilor vacante, scripţia Stremţ, raionul Alba, care tratând nu au reuşit să sc debaraseze dc concep
mul rând pr>n ; eroarea şi îmbunătăţirea ba trcbucsc depuse încă eforturi serioase. pe femeia Sârbu Florica, i-a prelins o can ţiile vechi, burgheze şi nu au reuşit dato
zelor medicale necesare activităţii sanitare, Maic parte din muncitorii sanitari dove titate marc dc alimente, sau soţii Dr. Ţân- rită slabei lor preocupări în cc priveşte pre
înfiinţarea de spitale noi, ca cele din Laponi desc conştiinciozitate în îndatoririle lor, ţărcanu din Cugir caic manifestă o condam gătirea politică şi ideologică, a slabei preo
şi Hunedoara, lărgirea şi amenajarea tutu muncesc cu însufleţire pentru realizarea sar- nabilă lipsă de conştiinciozitate şr ataşa cupări din parlca secţiei sanitare regiona
ror spitalelor vechi, înfiinţarea de staţio cinilor din plan, dând dovadă dc patriotism ment faţă de muncitori refuzând a se de le care neglijează controlul pe teren şi nu
?
nare rurale, dispensare, casc dc naşteri, la ş ataşament' faţă de clasa muncitoare Pot plasa la copilul bolnav al unui muncitor, ia măsuri severe şi la timp împotriva a-
boratoare. posturi de prun ajutor la locul Ii exemple pentru modul de organizare şi sub pretextul că „nu sunt de serviciu”, celora care nu vor să sc încadreze Inlr’o
dc muncă, ele gradu-l de curăţenie staţionarul T B.C. Deva, Dcascmcxica, părăsirea fără motiv a servi disciplină socialistă, conlra acelora care
In urma cuvântării tovarăşului Gli. Gheor- dispensarul T.B.C. Sebeş şi spitalul Uniîtaat ciului dc consultaţie în orele cele mai aglo- împiedică îndeplinirea planului sanitar al
cîW™ n Dollm.'dior din Căla.i, regiunii noastre.
r
