Page 34 - 1953-07
P. 34
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
O întovărăşire La aria Nr. ? din comuna Crişcior Gânduri pentru Festival
agricolă cu rezultate Comuna Crişcior din raionul Brad, este zoare, prin care cenlxul de radiofienrc al
Sub liliac pe-o bancă lângă poartă.
minunate o comună cu un trecut vechi de luptă îm comunei transmito veşti, sfaturi şi îndru
potriva grofilor, chiaburilor Ş» exploatato mări cu privire la campania de recoltare, Brumaţi cu fir de lună’n plete,
Treceam Inlr'una din zile pe lângă la rilor. trooriş şi colectări, asupra Festivalului O fată şl-un băiat gândul şi-l poartă
nul de grâu nt întovărăşirii agricole „9 Crişciorul, fiind situat în regiune mun Mondial al Tineretului, asupra morilor rea Spre Festival pe îndelete.
Miii” din comuna B.ăcăinţi, raionul Orâş- toasă unde recoltatul cerealelor întârzie lizâri din Uniunea Sovietică şi din ţările cu
tie. Am dorit să aflu cum muncesc înto şi a inaugurat ana într un cadru Icstiv democraţie populară, precum şi ştiri despre Citiseră pe ziuă în ziare,
vărăşiţi] şi m’am îndreptat spre locul unde in seara zilei de 23 Iulie Aria Nr 7 din ultimele evenimente internaţionale. Aria Pe un polog de fân pe deal,
secerau. Plin de mândrie, preşedintele în Crişcior este una din .ariile model ale ra mai este dotată cu o bibliotecă volantă, ga lin vremea dela prânzul marc.
tovărăşirii. tovarăşul Cibian Sabin îmi ionului, fund electrificată şi radofic.ilă zetă de perete, fotomontaje, punct sanitn.r Anunţul despre Festival.
spuse : Dcln intrare, eşti întâmpinat de o poartă şi un pichet de incendiu cu toate uneltele
— „Uitate in ci cum muncesc, nu lipseşte împodobită sărbătoreşte, pe frontispiciul că necesare — Va fi frumos, Glicorglili’atunci...
nimeni, fiindcă ziua aceasta, a (ost aş reia predomină lozinca „Pace Şi Prietenie”, La organizarea şi pavoazarea arici au
teptată de toii cu marc nerăbdare” iar drapelele albe ale păcii, tricolore Şi participat cu drag tovarăşii Balaş Ştefan, (Şopteşte ca un murmur Ana),
Pcsle vreo câteva zile am trecut iarăşi roşii flutură uşor In, cea mai mică adiere Devinn luliann, Moţu Ileana, Popa Liviu, Veni-vor mulţi din munţi Şl lunci
prin comuna Bâcâinti şi afla: că grâul se de vânt Dela primul pas le întâmpină su Popa Alexandru şi alţi activişti ai sfatului ŞLo ti în sărbătoare ţara,
cerat e şi strâns în 12 stoguri mari. Nu dul de muncă şi luptă a ţăranilor munci popular, ai căminului cultural şi oi forma
mică mi a fost mirarea, şi m’nm adresat tori de aci. ţiei voluntare de pompieri Iar Bucurcştiul nostru drag
In centrul atenţiei se află un postament Primul grâu introdus in batoză, nu lost Va fremăta de cânt şi joc
tovarăşului Cibian loan, secretarul orga
înalt, roşu, deasupra căruia stă înălţat un spicele adunate de pionieri întro după a- Cu tineri prinşi pe străzi şireng
nizaţiei de bază, rugându I să-mi explice minză din care s’a scos 10 kg boabe do
cum a (ost posibil sâ se strângă recolta în slcag mare Pe acest postament se află grâu. Apoi a fost treerat grăit! văduvei Şi albi şî negri la un loc.
expus tabloul celui mai iubit liu al popo
tr'un timp atât de scurt Rezultatul — mă sărace Roman Caliţa. Din ziua de 24 Iulie
rului nostru, tovarăşul Gh. Ghcorgliiu-Dcj, trecrişul a început intens Şî eu aş vrea să fin cu ci.
lămuri secretarul — este datorită muncij în Să râd, să cânt şi să le spun
corn.ia şi ajutorului reciproc ce şi !-an dat încadrai între două slcguletc roşii Toi pe CRISTEA NICOLAE
Că munca uoastrâ-i cu temei
întovărăşii, ’jnii alteia acest poslamcnt sunt aşezate două difu corespondent voluntar
— Probabil că acuma aşteptaţi să vă Şl că poporul e stăpân
vină batoza ? — spusei cu, dar mei nu Zi de sărbătoare pentru întovărăşiţii
tn tara-mi mândră ca şi zarea
terminai bine vorba, că secretarul organi din satul Ohaba de sub Piatra Cu grânc. aur şi petro).
zaţiei de bază începu să ini arate cum că
Cu munţi ce şî freamătă frunzărea
batoza a sosit, şi a treerat o bun parte Ziua de !S Iulie, a fost pentru noi fă riile individuale nu au obţinut decât In şopotitul de izvor...
din cereale şi cotele au fost trimise la baza râmi întovărăşiţi din satul Ohaba de sub M00—1500 kg.
Piatră raionul Haţeg, o zi de adevărată
de recepţie Inlovârâşirca noastră agricolă a obţinut — Ţi cu un fluier le voi da
sărbătoare. In această zi am reuşit să ne chitanţa Nr I pe raion la predarea cotelor
Angajamcnlctc luate In adunarea genera Cu drag în dar ca să le fie
îndeplinim angajamentele luate în cinstea de grâu, predând un plus de 80 l<g. grâu cu
lă de tov Cibian Sabin, Ciurgiu Snbm. Cru-
celui de al IV-len Feslival Mondial al Ti menţiunea: „CEC 200 pentru cel de al IV- Din prea frumoasa ţara mea
ccru Gheorghe Şi Indricş Viorcl, (le a pre nerelului len Festival al Tinerelului Mondial”. Tu, Ană... poţi lucra o iic.
da cotele cuvenite stalului Şi plata mun
Intr’un cadru festiv am predat în între - ‘ • - ■ .4. î î ♦ *
-
cii făcuîă cu SMT din prunele boabe au gime cotele de grâu către stat. îndcplinin- Noi am (ost primii pe raion care am ter
fost îndeplinite. După ce s’au rezervai minal secerişul şi trecrişul şi ne am pre Pe boltă luna’ncct clipeşte
du ne astfel o daloric patriotică Pnn pre-
cantităţile necesare penru sămânţă. în dat în înlrcgime cotele către stat Suntem
darea cotelor la timp noi dovedim lulu- hrjtărîţî să lim primii care să desmiriştim, In mers uşor pe-al scrii val.
tovărăşiţi! Şi au împărţit produsul muncii ror că suntem alaiuri de partid, nlâluri De peste tot se împleteşte
înfrăţite după suprafaţa respectivă de pă de statul nostru dcmncrnt-populnr, şl ile pentru ea într'adcvăr să putem fi un ade
mănt a liecâruia vărat exemplu pentru Di rănii muncitori in Acelaşi gând spre Feslival.
ctasa muncitoare, forţa conducătoare în stat
In medie nu ieşit 1950 kg grâu la lin In acest an pământul nostru fiind mun dividuali I. MARINESCU
lată de 1200— I-tOO cât au scos ţăranii ci cit cu maşinile stalului şi respectând În R GlICNfC
gospodării individuale tocmai regulile agrotehnice, am putut să B MARIN In cinstea măreţei
GOG S1MJON obţinem ca niciodată, o recoltă de peste şi ARMEAN PETRU
corespondent voluntar 2 400 kg grâu la ha,. în lunp ce gospodă corespondenţi voluntari sărbători a tineretului
In cinstea măreţei sărbători peniru Pace
Lumina electrica întrun sat de munte... şi Prietenie, brigăzile de mineri dela mina
Dcparle de Deva, în munţi, se află sa împiedică să întindem sârma ? cinoase El a avut neruşinarea să facă a- Aninoasa, muncesc cu avânt pentru a da
tul Sâcârâmb, aşezat într’un loc pitoresc. Bătrânica stătu puţin pe gânduri şi apoi semănare între acţiunile şi înfăptuirile con zi de zi tot mai mult cărbune peste plan.
Cetăţenii salului Sâcârâmb au sărbătorit spuse: crete de azi, cu minciunile şî promisiu Aplicând în muncă metodele stahanoviş-
în ziua do 26 Iulie anul acesta, un marc — Pentru curent electric înceţi asta ? nile guvernelor burgliezo-moşicrcşli, care tilor sovietici Voroşin. Jandarova Şi ivitele
eveniment : in sătucul lor s’a aprins „Inm bine, tăiat). Aâi-e milă de pomi, dar $fiu timp de mai bine de 30 de ani — cu oca ei au reuşit să obţină însemnate realizări,
pa lui Hici”. încă o realizare a rcgimolui ce înseamnă lumină electrică. Am iost moi zia dilcrilelor alegeri — au lot promis ,.c
noslru democrat-popular. Încă una dintre de mult la feciorul meu, acela din Valea Icctrificarca” satului. Astfel in sectorul I brigada condusă de
cele 2000 de comune şt sate ce vor fi elec Jiului care e miner Scara a sucii de un Demascarea lui a luminat minţile celor Cioica loan şi-a depăşit norma cu 30 la
trificate în cursul cincinalului. butonaş şi gala lumina ce căzuseră în mreaja scornirilor şî intri sută, iar cea condusă de Panlolimon Miro.i
* — Aşa va fi şi la noi mătuşico! — o gilor sale Locuitorii cinstiţi ai salului în cu 74 la sută
încuraja delegatul sătesc frunte cu lovarâşul Cazan Amos — deputat
..Inlr’una din zile, în satul Sâcârâmb, La sectorul II brigada lui Mudth losrf
raionul llia, stâlpii necesari electrificării sa ir comunal — au cerut trimiterea în jude a obţinut o depăşire de 30 la sulă. iar dela
..S a muncit mult ; au iost prestate sule cată a duşmanului celor ce muncesc —
tuIui fuseseră tăiaţi, căraţi în sat, jupuiţi sectorul III brigăzile de tinerel condusa
de ore de muncă voluntară numai la tâ Magda Ni coi ne
de coajă, gata pentru a fi înfipţi în pământ
iatul, căratul şi curăţatul stâlpilor Pen ★ oe David Vasilc şi Bulgaru Glioorghe şi au
Sârma şi celelalte materiale electrice nu
tru întreaga lucrare de electrificare a sa ..In grădina popicânci, aşezată la poa depăşit normele cu 20—G3 la sulă. Depă
erau încă procurate lului au lost prcslate peste 2600 oro muncă lele „llăităului” a avut loc inaugurarea
Bătrânii Bozeşan Iosif şi Lugoj an Pe şiri între 80—103 la sută au obţinut şl
tru nu credeau încă la început în înfăptui voluntara. Comuniştii au fost ca întotdea După darea de scamă asupra muncii de minerii Saucă Nicolae şi Purda Mie
una In Irunle. Cu drag şi cu pulcrc mobi puse peniru Inlăptuirca electrificării salu
rea electrificării salului lor Prea auzise
lizatoare şi pentru alţii au muncii comu lui, s'au urcat pe tribună numeroşi iocui T S RADU -
ră ei de multe ori pe vremuri că se va acc tori din sat şi au luat cuvântul Minunate
f
lumină electrica şi în satul Sâcârâmb. Tot niştii Loşchi Dezideriu. Hnber Ludovic, corespondent voluntar j
Mariş Cornel utcmişln Luca Nicolae şi au lost cuvintele, roşiile de comunistul
vorbind, ba de una. ba de alta, iată că
Boldor loan, delegatul satului Ţelcr Anlon Florean Nicolae. Dmtr’un carneţel pe cârc I
se întâlnesc cu tovarăşul Varmiijan Simion,
iar Ţelcr loan — fratele delegatului sătesc linca în mână, el a început a cnumăra Pentru Festival
secretarul organizaţiei do bază P.M.R.. că
— a cărat cu căruţa lui cei mai mulţi stâl rând pe rând înfăptuirile din satul Săca-
ruia îi spuseră ;
pi din pădure râinb în anii puterii populare ; şcoala cea Tinerii muncitori dela secţia lunicular
— Măi Simi, noi credem că voi cu stâl
In scara zilei de 20 Iulie s’a tăcui pri nouă, şcoala de ciclu 11 cu internat unde al minei Lupeni întâmpină Festivalul cu
pii ce i-aţi adu? pentru electrificare, o sâ
ma probă a celor 32 de becuri instalate. învaţă lumina slovelor şi copilaşii dm sa noi realizări în muncă
puteţi facc doar garduri, cât priveşte lu Dinamul, purtat de un motoraş, are însă lcie vecine, aparatul de proiecţie peniru ci
mină electrică, să vedem. Antrenaţi ?n întrecerea socialistă U.T.M.*
putere sâ dea curent pentru 380 de becuri nematograf, popicărin, alte şi alte reali
— Vom vedea puţin mai târziu dacă a- işti ca Justin Gobor, Nagy Ştefan, Cio-
Pe uliţi au ieşit copiii strigând şi bătând zări care se văd cu ochii.
veţi. sau nu dreptate — le răspunse liniştit bancan loan şi alţii. îşi depăşesc zilnic
din palme de bucurie, admirând „perele ^a- — No: — a spus comunistul Florean Ni-
secretarul organizaţiei. E drept, ne am o
prinse”, cum numesc ei becurile ce răs colac — nu numai că mulţumim partidu normele cu 15—20 la sulă Şi Ia acţiunile de
pnt 1nr am cerut sprijin, aşteptăm; lumi pândeau o lumină feerică... Bălrânii care lui nostru pentru grija ce ne o poartă, 'tar munci voluntare iniţiate de conducerea mi
nă electrică în satul nostru însă va fi, do fuseseră la început neîncrezători, îşi desco ne angajăm sa luplâm cu dârzenie sâ în
asia simt sigur şi puteţi li şi dumneavoa făptuim lucruri şi mai frumoase în sătu nei Lupeni, harnicii tineri nu răspuns cu
periseră capelele a!bc. ninse de ani şi spu
stră. seră tare : cul nostru Copilaşii noştri — a spus prin însufleţire, prestând peste 890 de oro mun
Şi ajutorul Stalului Popular Raional llia cii voluntară la diferite munci în cadrul
— Marc este forţa partidului, a avut tre altele directoarea şccrlii, tovarăşa Mun-
a fost dat din plin Locuitorii satului Să- toi Elena — vor avea dcacum posibilitatea
dreptate secretarul depozitului de lemne pentru mină Cu aceas
eărâmb au ’oşf ajutaţi să-şi procure toate sâ înveţe nu la lumina lămpii afumate, ci
•k tă ocazie s’au evidenţiat tovarăşii Piroşca
materialele necesare . ^ Elcclnficarca satului Sâcârâmb nu s’n la lumina sănătoasă a becului electric. Ştelan, Barna Ştclan, Pislori Nicolae şi alţii.
...Irebuja inlinsă sârma pe stâlpi Reţeaua lăcut uşor A (ost dusă o luptă aprigă Seara veni pe neaşteptate târându se
electrica irebuia sâ troacă şi pe lângă că penfru învingerea multor greutăţi Acţiu prinţpiscurile Hăitâului, Sărcâului, Cal- Aşa întâmpină tinerii muncitori dela
suţa bătrânei Clnitehi Eugenia, care arc nea. duşmănoasă a lui Magda Nicolae a varca Marc şi alte înâl|imi din preajma mina Lupeni Congresul si Festivalul Mon
75 de am. fost descoperită şi zdrobită la timp. Acest Sâcărâmbuluî. Intunerocul nopţii a fost stră dial al Tinerelului si Studenţilor peniru
— Uite cei mătuşica — • se adresa lova- duşman înrăit, pe lângă actele huliganice puns deodată de lumina puternică a becu Pace ŞÎ Prietenie
răşul T cr Anton, delegatul satului : ne la care s’a dedal, a căutat să semene vraj rilor Bine-i şade luminai şî sătucului de RUSU GHEORGHE
e,
dai voie să tăiem jumătate din crengile bă fnlre cclătcnii satului Hondo! şi Săeă- munle Sâcârâmb..
nucului ăsta, doi pruni şi o salcie, care ne râmb, răspândind lot felul de svonuri min I. D1ACONU corespondent voluntar
