Page 35 - 1953-07
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a
VIAŢA DE PARTID Stat samfar-vefermar
Toată atenţia pregătirii noului an în învăţământul de partid Fe?>ra aftoasă
Zilele trecute, secţia de Agitaţie şi Pro scrierea tovarăşilor în cercuri şi cursuri, iar în prezent munca se desfăşoară la (boală de gură şi de picioare)
paganda o Comitetului regional de Partid muncă cc se desfăşoară cu multă aten un nivel scăzut.
Hunedoara, a organizai o consfătuire cu ţie şi răspundere. Pentru aceasta, fiecare Toate aceste lipsuri, se datorcsc unor Este o boală foarlc molipsitoare, care
o parlc din secretarii organizaţiilor de membru de partid a stat de vorbă în parte cornilcte raionale de partid şi în special îmbolnăveşte animalele cu unghia despi
bază din întreprinderi, insliluţii. gospodă cu un colectiv de 2-3 tovarăşi şi numai unor activişti, care muncesc lipsit de răs cată cJ : vaca, oaia. capra şi porcul. Acea
rii colective şi sate. unde s'au prezentat după cc s’a constatat nivelul lor politic, pundere In multe organizaţii de bază, stă boală se poate Irjoismite uşor şi la om,
scurle referate cu scopiH de a se cunoaşte cultural şi profesional a fiecărui comunist, Holărîrca C C a P M R, — din neglijen mai ales la copiii care sunt hrăniţi cu lap
măsura în care este însuşită Şi aplicata i s’a recomanda! forma de învăţământ cea ţa toi a ajuns cu mari întârzieri, fapt care te ncficjrl dela vacile bolnave, sau la mul-
în viaţă llotârîrca CC. a P.M.R., cu pri mai potrivită, la care a consimţit să stu a făcui ca ca să nu fie studiată şi cunos . gălorii lor
vire la pregătirea noului an şcolar în în dieze el singur culă In timp de toţi comuniştii Febra nf-loasă este o boală care ' se în
văţămăntul de partid. O atenţie deosebită s’a mai dat şi re Dîn lipsa de îndrumare şi control din tinde foarte repede la un număr mare de
Cu această ocazie au ţinut refera crutării cursanţilor din rândurile candida partea Comitetelor raionale ŞÎ orăşeneştii animale, cauzând slăbirea lor, scăderea şi
te secretarii organizaţiilor de bază* Echer ţi!or de partid, iar pentru a se pulea se de partid, Li unele organizaţii de baza, nu chiar oprirea laptelui mai ales a celor 4i-
Simion dela sectorul 0 a Mine* Lupeni, Că- tccţiona un număr corespunzător de ne s’a slabitit mei până în prezent numă ncrc Pagubele economice cauzale de acea
tană loan labrica ..I Mai” Pcireşli Sebeş. membri de partid, s’a format un colectiv, rul precis de cercuri şi cursuri, coeacc a stă boală suni mari, ţinând scama că ani
SoM Ben i gospodăria colectivă DemsuŞ care a propus organizaţiilor U T M., sin dăunat muncii de rcerulajc a propagandiş malele îmbolnăvite sunt scoase din pro
Haţeg. Nojan Lazăr satul Cistei Alba şi dicat şi conducerii minei, de a recomanda tilor şi cursanţilor La fel, s’a manifestat ducţie pe un timp dcslul de îndelungat. In
alţii. în urma cărora s’au pus numeroase din rândurile lor tovarăşi muncitori, sta o lipsă gravă şi din parloa unor organi afară de aceasta,, mai pot rămâne cu feJ
întrebări Din răspunsurile şi discuţiile pur hanovişti, lehnîceni penlr.i a 'jrma invu zaţii de ba/.ă, care nu au încadrat pe toţi şi lei de urme cc le fac aproape de a nu
tate a rceşit că Holărîrca CC. a PM.R, ţămânlul de partid comuniştii în învăţământ şi neglijează ti mai putea li folosite la muncă, cum ar fi
6C aplică cu succes într’un însemnat număr In prezent, biroul organizaţiei de bază nerii, femeile, muncilorii şi tehnicienii fără năduful şi căderea unghiilor
de organizaţii <te bază din regiunea noas numărul 9 a minei Lupeni, munceşte cu de partid Semnele după care se cunoaşte febra af-
tră surguinţâ, încadrând cu mullă răspunde In scopul remedierii lipsurilor ce s’au ma toasă sunt următoarele: animalul bolnav
re cursanţii în cercuri şi cursuri, pentru osie trist, nu mănâncă, arc temperatură
Consfătuirea a scos la iveală faptul că nifestat până în prezent în organizarea
ca mai târziu să poală supune aprobării (fierbinţeli) şi nu rumegă După 24 de
linele organizaţii de bază. ca de pildă, noului an a învăţământului de partid, or
organizaţia de bază numărul 9 a Minei generale a organizaţiei de bază. discuta ganele de partid Irebue să ia măsuri pen ore apar pete roşii pe bol. gingii, limbă
rea şi aprobarea fiecărui cursant în noul şi pe buze apoi pe uger şi între unghii
Lupeni. a reuşit să aplice întocmai în tru a garanta studierea Hotârîriî C C a
viaţă llotărîrcn CC a P M R. Aceasta an şcolar de învăţământ. PMR de călrc toţi comuniştii, pcnlru sta Accslc pelc se transformă în băşicuţc cu a-
Consfătuirea, arătând aceste părţi bune
se datorcşlc faptului că acest document de bilirea cercurilor şi cursurilor, pcnlru con pă numilc afle, care se sparg fn două trei
a muncii de organizare a noului an şco
ecamu. a fost studiat şî cunoscut prolund firmarea propagandiştilor în aşa (el ca ci sa zile, lăsând răni foarte dureroase Anima
lar, în cadrul organizaţiei de bază numă
„i .i de biroul organizaţiei de bază cât şi poată urma cursurile de specializare, care lul bolnav ţine gura îiMredcschi-sâ scurgândni-
rul 9 Lupeni, a criticat cu tărie Comitetul
de ceilalţi membri de pnrlid, care prin vor începe în prima parle a lunci August. se bale in conlinuuîn cantitate maro. Când
orăşenesc de partid, pentru lipsa gravă
participarea lor activă- la această muncă O alenţic deosebită va trebui să dea rănile se formează intre unghii, animalul
avută în ncslabilirca la timp a numărului
au dnf posibilitatca de a se analiza adânc muncii de încadrare a cursanţilor în noul şchioapă
de cercuri şi cursuri.
felul in care s’n desfăşurat învăţământul an şcolar, muncă ce trebuie făcută cu in Animalele mici ca oile şi porcii bolnavi
Faptul că ta organizaţia de bază nu
de partid în anul trecui şi măsurile ce teres şi răbdare, în aşa fel, ca fiecare to de febra aftoasă. din cauza durerii de pi
mărul 9 Lu|>eni, s’a reuşit ca Holărîrca
trebuiesc Miale în vederea organizării nou varăş să poată fi înscris numai după cc a cioare slau mai mult în genunchi sau cul
C C a P M R., să fie opiicală întocmai,
lui an şcolar. sLat de vorbă cu membrii biroului orga cate Dacă animalul bolnav osie ţinut ne-
aceasta dovedeşte că în regiunea noastră,
AsWct, organizaţia do bază numărul 9 există numeroase organizaţii de bază, care nizaţiei de bază, iar încadrarea să se facă îngrij't şi pe aşlcrnut umed, boala se |>oa-
Lupeni, a ajutat comitelui orăşenesc de dau importanţa cuvenită organizării în numai cu voia sa lc agrava până ta căderea unghiilor. In
partid. în vederea selecţionării propagan văţământului de partid. Comitetele raionale şi orăşeneşti de cazul când boala a al ins şi ugerul mul-
diştilor lucru care s’a făcui numai după Totuşi participanţii la consfătuire au partid vor trebui să desfăşoare o intensă ■gerea este foarlc dureroasă, iar laptele ob
ce fiecare lovarâş a losl bine vcrilical şi arătat clar că mai exislă unele org de bâză, muncă de îndrumare şi control jos, în or ţinut poale, transmite boala şi la om mal
după ce s’a constatat căci corespunde cri ca cc!e dch fabrica „Simion Bur ganizaţi le de bază. iar activiştii din apa ales dacă cse consumat neficri
teriilor prevăzute in> Hoiplrea C C a nuţiu” Alba 1 ufin. C F R. Revizie Petroşani, ratele de partid, vor trdiui să ajute toate Răspândirea boalci se face foarlc uşor
P M R gospodăriile colective Dobârea Sebeş, Dem bi-rourile organizaţiilor de bază, în vederea dacă animatul bolnav este ţinui in apro
Biroul organizaţiei de bază a minei nu- suş Haţeg. întovărăşirea agricolă din aplicării în viaţă a Hotărîr'i C C al PM R pierea celor sănătoase, dacă sunt adăpate
mănW 9 Lupeni. a avut dela început o Turdaş Orăşlic şi nUcle, unde pre cu privire la organizarea noului na şcolar inlr’un vălău comun şl păşuncază la un
preocupare permanentă şi în ce priveşte în gătirca noului an şcolar a începui greu. in învăţământul de partid
loc unde animalul bolnav îşi lasă balele.
Tratarea animalelor bolnave se face ţi
„PLANIFICATORII TRANSPORTURILOR nă ndu se în grajduri cu aşternut curai şi
uscat, nu vor mai fi lolosilc la muncă, se
Tovarăşii Grama Vasilc vicepreşedinte al laţi. iar de sarcini cântaţi ‘să vă scăpaţi, prie mai plăcută şi mai uşoară, organizând .vor hrăni cu nutre| nuxalc ca iarbă verde
Sfatului Popular Regional şi tovarăşul Bo lăsând pe alţii să le rezolve şi aşteptaţi eu OR A.CE A. schimburi cu diferi te pro şi târâţe muiate. Rănile se vor spăla zil-
dea loan. seorcLar, suni oameni pricepuţi ca legumele şi zarzavaturile să pice „pară duse şi alic lucruri care nu te fac cinste mic cu soluţie de hipermangain.il de pota
şi rezolvă sarcinile, vorba ceia, la „(ane’ . niălăîaţu” de sus Asemenea preocupări „înalte" au şî tovară siu sau soluţie slabă de piatră vânătă, pia
Având sarcini precise stabilite de Hotă- Acestea dovedesc mulţumire de sine. lir şii din conducerea O R A C E A,. l.S.P.L. şi tră acră. sau eu oţel. Animalele bolnave
rîrca Consiliului <le Miniştri 2069, s’au pus să de răspundere faţă de sarcinile cc Iz alţii vor (i adăpate din găleată separat de cele
oamenii pe treabă să organizeze „planifica vorăsc din Hotărîrca Consiliului de Miniş Secţia comercială a Sfatului Popular Re lalte animate, fără ca găleata să lie intro
rea transporturilor” de legume şi zarza tri şî însuşi din planul de muncă al Co gional. care răspunde de problema aprovi dusă în fântână, ci va trebui umplută cu
vaturi. mitetului Executiv al Sfatului Popular Re zionăm şi desfacerea produselor, nu coor un alt vas
Au dat telefoane, au convocat oameni cu gional şi lipsă de grijă şi atenţie faţă de donează aotivilata organelor comerciale lo Cunoscute fiind pagubde mari pe caro
care au fucut şedinţe Şi instructaj, au nevoile oamenilor muncii din regiunea noa- cale. nu le controlează şi nu le trage la le produce această boală şi uşurinţa cu
trasai sarcini şî cu asta, basla. slră. răspundere pentru abaterile care le comit. care se răspândeşte pe întinderi foarte mari,
Ce şi o fi spus tovarăşul Grama şi Bodca, Nu-i de mirare faptul că, conducerea se cerc ca gospodăriile de slat, gospodăriile
Secţia comercială arc Şi ca „planificato
să vadă şi tovarăşul din partea Consiliului OC.L. Alimentara Deva. în timp ce alte în rii ci" în persoana lui Oprea Mic şeful colective Şi ţăranii muncitori cu gospodării
de Miniştri cât de pricepuţi suntem noi în Ireprinderi dau camioane să transporte individuale să ia cele mai severe măsuri
serviciului produse alimentare şi Drăgaa
„planificarea transporturilor”. pentru ei legunve şi zarzavaturi, aceştia lo-
Traian şeful serviciului plan-preţuri, doi pentru descoperirea la timp şi oprirea în
Şi a văzul, că Duminică 26 Iulie camion loscsc camioanele lor in organizarea birocraţi vechi, care alunei când li se cer tinderii febrei aftoasc Pentru aceasta tre-
nelo l.S.P.L. (director Gobess Fcrdinnnd), de „curse” interminabile susţinând în mod bue cunoscute semnele boalcî. îndată cc
O R.A.C.E.A (director Maier loan), O.C.L făţarnic că ci au depăşit sarcinile de plan «numite relaţii In legătură cu aproviziona semnalăm la animale vreunul din semnele
Alimentara Deva (director Lopşnnsclii Adal- şi eă n'ar mai aven nimic de făcut rea răspund ca dcob’loei „vine" se „fa arătate mai sus bănuindusc că ar li lebra
berl şî Pop Vtndimir) şi ale ailor întreprin De cc nu şi pun aceşti lovară;-i intre ce" şi In realitate nu „vine" şi nu se ..fa
cc" nimic. Se pune întrebarea : când au aftoasă, va trebui să se ia măsuri de com
deri nu au venit pe platoul din fa|a Sfa barca : Kopetin Gczn, Haidu fuliu, Mihal
de gând accşli oameni să ia măsuri ca baterea ci ca : izolarea animalului, bolnav
tului Popular Regional Ştefan şi alţii care lucrează in contul ani de animalele sănătoase, se va opri mira
Aşa-i când planifici, trasezi sarcini şi nu lor 1955—5G ce fac? se odihnesc sau mun Intr’adcvâr să vină şi să se facă, ccc.icc
ei obişnucsc numai să promită? rea persoanelor şi animalelor străine In
conlrolczi, cu un cuvânt le faci pur şi cesc cu şi mai mult avânt dând zi de curtea inleclalâ
cimplu birocrat zi tot mai mult cărbune De ce nu urmea Acestei situaţii Irebue să i se pună ea
Ei ce spuneţi ? Nu i drcpl ? Dar când aţi ză aceşti tovarăşi exemplul acestor mun păt cu desăvârşire şi acest „sistem'’ de or Acolo unde se Ivesc asemenea cazuri va
fosr întrebaţi care este situaţia aprovizio citori înaintaţi care nu se mulţumesc cu ganizare şi planificare a transporturilor să trebui să lie anunţai stolul * popular şi ser
nării cu legume şi zarzavaturi la Hunr-doa rccacc au realizat Ei însă nu-şi pun ase fie lichidat sislcmalic. viciul sanilar-vctcrînar care vor lua de îndată
ra ţi Petroşani, ec aţi spus? Aţi ridicat menea întrebări, . nu văd că preţurile pe Oamenii muncii din regiunea noastră care măsurile necesare Ia faţa locului. îndrumă
dm umeri şi aţi grăit cu jumătate de glas: piaţa ncorganizală suni încă ridicate şi că depun'eforturi sporite Şi împlinesc şi su- rile date de organele serviciului veterinar
nu cunoaştem, nu am conlrolal. . Adică ne ci nu au lăcul lotul pcnlru ea preţurile prnîmplincsc sarcinile lor de plan, cer
glijaţi sarcinile şi sunteţi străini de situa să scadă organelor de stat şi economice o atitu vor trebui să fie respccîalc alăl de unităţile
ţia aprovizionării oraşelor şi centrelor Nu văd toate acestea pentru că tovarăşii socialiste din agricultură cât şi de ţăranii
muncitoreşti. respectivi au alic preocupări mai „înalte", dine plină de grijă faţă de nevoile lor muncitori cu gospodării individuale cc se
Aveţi dreptate nu cunoaşteţi, nu contro- se gândesc cum să-şi facă viaţa lor pro F EMIL ocupă cu creşterea vilelor
In vederea prevenirii lebrei aftoase sfa
Succese ale tinerilor dela li. U. M. Petroşani turile populare comunale suni obligate să
dea tot sprijinul serviciului veterinar, îar
Tincrii strungari dela uzina de utilaj fruntaşi ca: Marincscu Nicolae, Faur Gh., jamcntcle luate în cinstea Festivalului de
ngenţh veterinari să nu fie folosiţi la alte
minier din Petroşani, suni holărîţi să mun Bogza Nicolae, Fuss Gheorghe şi alţii, către ţinerii : Florea Nicolae. Steria Glieor
munci ale sfatului şi să vegheze în conti-
cească cu tot clanul lor tineresc, pentru a care au folosii din plin cele 480 minute glie, Hagimasuri loan. Dumitru Ştefan .şi
muu pentru descoperirea la limp a acestei
întâmpina măreaţa sărbătoare a tinerelului obţinând o depăşire de producţie între alţi 7 tineri, au fost cu succes îndeplinite
boli şi orice alte boii, pcnlru a putea evita
lumii cu înscinnalc succese în muncă 40—70 la sulă Şi depăşite cu 40—85 la sulă
pagubele mari cc s’nr produce
1
In fruntea întrece-iî socialiste ,dîiv secţia Nici tinerii muncilori dela cetelalle secţii DOBOZI TIBERfU f
sLrungărie, se allă tineri stahanovişli şi ale uzinei nu s’au lăsat mai prejos Anga- corespondent volunlar I Dr PASCU SEBAŞTIANU